11,210 matches
-
formă să, desi va avea în el însuși un mod de a fi natural, nu va putea avea și un mod de a fi material, ci doar un mod de a fi imaterial. Concret, în funcție de tipul de substanță, simpla sau compusă, forma care actualizează lucrul, care îl face să fie ceea ce este, poate avea un mod de a fi natural și material său natural și imaterial. Din cea de-a doua formulare a criteriului cognitiv reieșea că modul imaterial de a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
materia îl joacă. Deoarece materia este principiul individuației, receptorii materiali, cum sunt spre exemplu organele de simt, vor recepta doar individualul, nu și universalul, chiar dacă îl vor recepta în mod imaterial, adică fără materia cu care acesta este amestecat în compusul hilemorfic. Pe aceeași linie, intelectul, fiind imaterial, vă per cepe universalele, nu individualele, în acord cu constituția lui imateriala. În ceea ce privește paradoxul materială imaterial într-unul și același lucru, el poate fi îndepărtat dacă înțelegem lucrurile printr-o analogie. Spre exemplu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
voi folosi ca punct de sprijin pentru interpretarea pe care o propun în această lucrare. 1. Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor externe? Așa cum am spus și în primul capitol, omul este, pentru Toma din Aquino, o substanță compusă, alca tuita din materie (trup) și forma (suflet). Urmându-l și în acest loc pe Aristotel, Toma vorbește despre trei părți ale sufletului: partea vegetativa, responsabilă de nutriție, creștere și reproducere; partea senzorială, responsabilă de senzații și de mișcare; și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pentru care, în cele ce urmează, voi analiza doar aceste două pa rti. Fiecare din aceste două părți ale sufletului are potente (potentia), sau puteri (vis), care pot fi cognitive sau apetitive. Pentru a desemna proprietăți ale sufletului sau ale compusului trupa suflet care sunt capabile de a produce operații și care sunt cunoscute prin aceste operații ale lor, Toma din Aquino folosește termenii potentia și vis că sinonimi, uneori recurgând chiar la termenul facultas. Dacă ar fi sa reprezentăm grafic
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în acord cu proprietățile prin care corpurile inferioare comunica cu cele cerești. Simțul tac til percepe proprietățile care sunt proprii elementelor, cum sunt caldul sau frigul, si a celor asemănătoare. Însă gustul și mirosul [percep] proprietățile care aparțin corpu rilor compuse, în măsura în care acestea sunt un amestec de cald și frig, umed și uscat. Sunetul însă este cauzat de mișcarea locală care este comună și corpurilor cerești, și celor inferioare, dar care, în cazul sunetului, este un tip de mișcare diferită de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cerești, fiind urmat de auz, al cărui obiect, sunetul, este perceput datorită unei mișcări locale comune corpurilor cerești și corpurilor mundane, apoi de gust și de miros, care ocupă poziția mediana a acestei ierarhii, deoarece percep proprietăți care aparțin corpurilor compuse, si, în final, la polul opus văzului, de simțul tactil, care nu poate recepta decât proprietăți ale elementelor, cum sunt caldul sau recele, udul sau uscatul. O a doua ierarhizare a simțurilor este cea al carei criteriu este schimbarea pe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
roșeața din cub, dar diferite între ele? Nu cumva încălcam în acest caz tranzitivitatea identității? Normal ar fi că atunci când spunem că SX este identic cu ȘO a unde O este obiectul extramental și ȘO specia așa cum este ea în compusul hilemor fic a, iar SY este identic cu ȘO, să rezulte că SX și SY sunt identice. În consecință, Toma din Aquino pare a încălca aici un principiu elementar al logicii, unanim recunoscut de filozofi și teologi deopotrivă, dar și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
diferite în diferiți subiecți cunoscători pare a fi imposibil de rezolvat, soluția este simplă și face recurs la ceea ce Toma din Aquino numește principiul individuației. Materia care se află sub anumite dimensiuni clar determinate, materia signata, este cea care individualizează compusul: (ÎI.2.27.) Anima autem intellectiva [...] eo modo individua tur secundum materiam corporalem ut dictum est, în quan tum scilicet habet habitudinem ut sit formă huius cor poris (De spirit. creat., a. 9, ad 15). Sufletul intelectiv [...] este individualizat, cum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
publicat în 2008, realizează o hartă a interpretărilor contemporane ale teoriei tomiste a cunoașterii, făcând apel la primul criteriu de diferențiere, si anume relația dintre formă obiectului care este în mintea subiectului cunoscător și forma obiectului așa cum este ea în compusul hilemorfic extramental. Această relație este înțeleasă, în genere, în opinia celor doi autori, ca o relație de intenționalitate, adică formă din minte este despre obiectul extramental, fiind orientată către acesta. Hartă interpretărilor identificate și clasificate de către Susan Brower-Toland și Jeffrey
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ex tramental. Ca să folosesc același exemplu cu chihlimbarul, relația de asemănare (similitudo) se bazează pe acordul for mal în următorul fel: structura chimică a chihlimbarului că o combinație de carbon, hidrogen și oxigen este aceeași formă care informează materia, alcătuind compusul cunoscut sub numele de chihlimbar și care este în mintea unui cu nos câtor în mod imaterial, făcând astfel posibilă cunoașterea obiectului extramental. De aceea este preferabil a se utiliza similitudo în cazul procesului de cunoaștere și nu identitas, deoarece
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de la celelate jocuri cu mingea (fotbal sau handbal) sau cu pucul (hochei). Ea se compune din trei stinghii înfipte în pămînt și consolidate printr-o traversă la partea superioară (totul seamănă cu un trident). Jocul se dispută între două echipe compusă fiecare din 11 jucători. Cele două porți sînt apărate de cîte un portar înarmat cu o paletă plată dreptunghiulară rotunjită la un capăt și cu un mîner din lemn de salcie la celălalt capăt; el are tibia și genunchii protejați
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
proces pot fi activate prin administrarea de lungă durată a unor medicamente (barbiturice) sau a etanolului. Schimbarea structurii unor medicamente nu determină întotdeauna inactivarea lor; uneori are loc chiar potențarea activității acestora. De exemplu, prednisonul se transformă hepatic în prednisolon (compus mai activ). Dintre hormoni, ficatul inactivează insulina, glucagonul, cortizolul, aldosteronul, testosteronul, estrogenul, hormonii tiroidieni. Un rol important are și funcția ureogenetică a ficatului. Amoniacul rezultat din metabolismul proteic este toxic pentru organism. Hepatocitele sintetizează din amoniac ureea, substanță cu toxicitate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
miozinei, clasic datorită scăderii activității kinazei specifice (MLCK), dar posibil și prin activarea fosfatazei corespunzătoare (MLCP). Printr-un mecanism similar de activare a guanilat ciclazei, cu formare de cGMP și efectele consecutive, se produce în mare măsură acțiunea vasculară a compușilor ce aparțin clasei numite generic nitroderivați vasodilatatoari (nitroglicerină, nitroprusiat de sodiu, nitrați și nitriți organici și anorganici). 14.2.2. Prostaciclina PGI2 este generată de către microzomii vaselor sanguine; capacitatea peretelui vaselor mari de a sintetiza PGI2 este mai mare la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
sistemic). Substanțele lipofile trec direct prin bistratul fosfolipidic al membranei celulelor endoteliale, la polul lor bazal și luminal. Substanțele hidrofile trec prin pori (localizați în spațiile intercelulare sau transcelulari) si căi transmembranare apoase (mai mici și mai selective). Pentru fiecare compus rata de schimb depinde de coeficientul de permeabilitate. Complet diferit de procesul de difuzie, cuplul filtrare-reabsorbție reprezintă un mecanism de mișcare în masă a lichidului prin peretele capilar în funcție de gradientul presional și se realizează exclusiv la nivelul porilor. Pentru o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
bicarbonat, față de cantitatea relativ redusă care se găsește dizolvat ca atare sau cea combinată sub formă de carbaminohemoglobină. Din diferența totală arterio-venoasă (adică CO2 cae este încărcat suplimentar în țesuturi și eliminat în plămâni), aproximativ 60% este atribuită bicarbonatului, 30% compușilor carbaminici și 10% formei dizolvate. Relația dintre pCO2 și conținutul total de bioxid de carbon în sânge se observă în fig. 88. In domeniul fiziologic de presiune parțială pentru CO2 curba bioxidului de carbon este mult mai liniară și mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Hg, conținutul de bioxid de carbon schimbat este de 4,7 ml/100ml comparativ cu schimbul de oxigen de numai 1,7 ml/100ml. O cale utilă de evidențiere a interacțiunilor dintre curbele oxigenului și bioxidului de carbon este diagrama compusă oxigen-bioxid de carbon. In această diagramă, axele X și Y arată presiunile parțiale ale oxigenului și bioxidului de carbon în probele de sânge studiate și se observă că liniile ce reprezintă conținutul de oxigen și de bioxid de carbon nu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
în-tregi este inima Evangheliei propovăduită de Apostoli și temelia credinței (s.n.) mărturisită de Biserică”<footnote † Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, op. cit., p. 92. footnote>. Problema omooysios la Sfântul Atanasie cel Mare Arhid. prof. univ. dr. Constantin VOICU Termenul "<footnote Cuvânt compus din particula oșmo, arătând identitatea, și adjectivul ooujsiv" (provenit din substantivul oujsia, ființă, substanță), care înseamnă: deoființă, deaceeași ființă, consubstanțial. footnote>, primit și introdus, mai ales dupăstrălucite explicații teologico filosofice ale Sfântului Atanasie celMare<footnote Explicațiile prezentate, probabil, în ședințe
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
pot fi și alte filiere, uneori foarte diferite între ele, care au evoluat spre același rezultat formal. Cazurile sunt surprin zător de numeroase. De exemplu, numai în Oltenia există patruzeci și unu de locuri diferite numite Balta (fără derivate și compuse), douăzeci numite Bădești, treizeci și unu numite Deleni etc. Polionimele toponimice sunt numele diferite, purtate succesiv ori simultan de același topic, fie pentru că „motivarea“ prin reper s-a schimbat, fie pentru că încă nu s-a tranșat concurența onimică în favoarea uneia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
locu lui, acoperirea, însușirea, poziția față de punctele cardinale), sociale, istorice și psihologice. Clasificările numite lingvistice sunt mult mai numeroase și mai diverse decît cele geografice. Aspectele cele mai frecvent folosite drept criterii de clasificare sunt: structura formativă (simple, derivate și compuse, numite și analitice), domeniul lexical de proveniență al formanților (apelative, antroponime, toponime), caracteristicile semantice (geomorfologice, floră, faună, cultură agricolă, căi de comunicație, construcții sau amenajări, aspecte social istorice etc.), derivative (sufixul -uș, -el, eț, -ior, -ișor, -uț, -uia, -uica, -ica
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
descriși de GALR(Gramatica academică a limbii romîne (n.a.))2005/2008, sunt folosiți cu funcție toponimizatoare. modificatorii și posesorii (prin cîteva dintre tipurile de realizare a acestora). Și unii, și alții constituie, împreună cu centrul formației toponimice, un nume de loc compus sau, după alți specialiști, analitic, adică format din mai multe cuvinte. Constituirea acestei formule se poate realiza în momentul toponimizării inițiale (primare), printr-o conversiune lexicogramaticală sui-generis, ori ulterior toponimizării inițiale, ca o modalitate de consolidare (potențare) a individualizării înfăptuite
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de nume, de la sate la ape - în primul rînd cele cu bază antroponimică (terminate în -ești, -easca, easa, -eni, -eanca, -oaia, -oanea sau în formă absolută, fără sufix, ca Basaraba, Ciurila, Dragota, Balota etc.). Ca regulă generală, toponimele derivate și compuse sunt mai noi decît bazele de la care s au format (de exemplu, Crișan, Crișana, Crișeni, Crișul Alb, Crișul Mic, Crișul Negru, Crișul Nou, Crișul Pietros, Crișul Repede, Crișul Văratecului, Dealul Crișului, Vîrful Crișului etc. sunt ulterioare bazei lor, Criș). Apar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
precizează, în acest sens, că toponimele simple cu formă de masculin nu se articulează (Mureș, Olt, Negoiu, Postăvaru, Pietrosu), cele feminine avînd la sfîrșit un -a care este, de fapt, un deictic, nu un articol (Craiova, Constanța, Dunărea, Tisa); toponimele compuse masculine au la primul termen articolul -l (eliminat în scrierea de acum cîteva decenii în favoarea lui -u, considerat „articol hotărît popular“): Dealul Furcii, Vîrful Mare, Crișul Repede, Someșul Mic (după modelul femininelor: Valea cu Pești, Balta Brăilei, Dunărea Veche); forma
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în scrierea de acum cîteva decenii în favoarea lui -u, considerat „articol hotărît popular“): Dealul Furcii, Vîrful Mare, Crișul Repede, Someșul Mic (după modelul femininelor: Valea cu Pești, Balta Brăilei, Dunărea Veche); forma de genitiv a determinantului este obligatorie în formațiile compuse (Munții Făgărașului, nu Munții Făgăraș, Depresiunea Brașovului, nu Depresiunea Brașov). Excepțiile, nu puține, se datorează prestigiului formelor din documentele geografice, tradiției istorice, principiului respectării numelor impuse cultural. Exemple: feminine simple „near ticulate“: Orăștie, Cernavodă; compuse cu primul termen nearti culat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
actuale prin toponimele străvechi care au denumit odată locurile respective, pentru a face cunoscută și în acest mod istoria poporului romîn și a spațiului geografic în care a trăit. Astfel, după modelul Cluj Napoca sau Drobeta-Turnu Severin, ar putea fi recomandate compuse toponimice care să dubleze numele actuale cu cele vechi. Iată cîteva sugestii: TulceaAegyssus, Zlatna-Ampelum, Cernavodă Axiopolis, ConstanțaTomis, Celei-Sucidava, Cenad-Morisena, Chilia-Lacostromo, Rîșnov Cumidava, Orșova-Dierna, Geoagiu-Germisara, IsacceaNoviodunum, Reșca-Romula, Măcin Arrubium, Mehadia Praetorium, Moigrad-Porolissum, Turda-Potaissa, AdamclisiTro paeum Traiani, Zalău-Zyloc. Considerăm că în ceea ce privește numele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
1984) ca numele unui deal din hotarul comunei Armeniș, județul Caraș-Severin. Dicționarul geografic (2009) consemnează un deal Ascuri la nord-est de Armeniș, ceea ce însemnează că e același nume, decupat defectuos din context. (V. Frățilă a găsit în zonă un toponim compus, Drumu Ascurii). Eugen Beltechi notează, în NALR-Banat (1980), toponimul sub forma Ascora. În dialectul aromîn există un apelativ ascur, ră, -ri, -re cu sensul „aspru“, în corelație cu care V. Frățilă presupune că un romînesc ascur (deși nu e cuprins
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]