1,467 matches
-
multe analize uzuale abordarea infrastructurilor critice se limitează doar la investigarea sistemelor de transporturi dintr-o anumită arie teritorială. În ceea ce ne privește, ne vom ralia opiniei ce consideră drept părți componente ale infrastructurilor critice, pe de o parte nervurile comunicaționale (rețelele de transporturi și comunicații), iar pe de altă parte centrii nervoși ce asigură funcționalitatea fiecărei entități statale (sistemul administrației de stat, sistemul financiar-bancar); vom include în rândul infrastructurilor critice și sistemul structurilor medico-sanitare, componentă de sistem aparent pasiv-statică, dar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
în vedere implicațiile spațiale ale echipării teritoriului cu infrastructurile de telecomunicații și nu organizarea spațiului funcție de fluxurile rulate de acestea. A. Rețeaua telefonică și entitățile/furnizorii de Internet Valorile acestor parametri cuantifică capacitatea rețelei de comunicații de a asigura legăturile comunicaționale curente. Cele 33.274.100 linii telefonice în funcțiune reprezintă doar 2,6% din infrastructura de telefonie existentă la nivel mondial, ceea ce reliefează o participare relativ modestă la sistemul global de comunicații pe această componentă, iar repartiția lor teritorială evidențiază
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
riturile implică atribute precum caracterul convențional (codat social, stereotip, repetitiv) sau funcția de comunicare, aceasta nu Înseamnă că orice comportament care Întrunește asemenea atribute devine, automat, ritual. În acest sens, două observații mi se par pertinente. Referindu-se la dimensiunea comunicațională, R. Rappaport (1999, pp. 52-53) atrage atenția asupra faptului că, deși orice manifestare socială are o funcție generică de comunicare, mesajele transmise de aceste manifestări nu sunt Întotdeauna și În mod necesar identice. Astfel, riturile complexe transmit informații despre Întregul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Costică Dură îi prezintă stăpânei șirul de nenoriociri abătute asupra moșiei, cu o seninătate care sfidează orice logică a bunului simț și a responsabilității. Blocarea gândirii receptorului, etapă specifică umorului negru, este efectul paralogismelor cauzate tot de incultura și inabilitatea comunicațională: Că umblă prin păsări și moare toate, mai ales la noi, căci nu ne-au mai rămas decât unsprezece găini în afară de cocoș, care l-am tăiat să nu moară de viu [...] și după ce l-a pansat sanitarul s-a făcut
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sa Însă Încearcă a fi examinarea relațiilor dintre arhitectură și fotografie, ce se pot stabili dincolo de raportul sus-menționat, vizând câmpul concepției arhitecturale. Întrebarea care ne-a ghidat demersul este următoarea: „Poate arta reprezentării arhitecturii În imagine să-și depășească funcțiunea comunicațională și, pe baza cumulului de experiență din aceasta zonă, să se constituie Într-un posibil instrument de proiectare?― Aceasta este evident o provocare care depășeste limitele textului de mai jos precum anticipăm că va depăși și limitele artei fotografice. În ceea ce privește
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
argumentele În direcția căutării unor alternative critice ale raportului dintre spațiul edificat și imaginea comunicantă. Pentru a ajunge Însă la tratarea acestor subiecte vom examina succint, cu sprijinul lui Peter Davey și al lui Vittorio Gregotti, caracteristicile culturii arhitecturale și comunicaționale contemporane pentru a identifica și a ne detașa de rolurile „spectaculare― aleimaginii În accepțiunealui Guy Debord. Ulterior vom efectua clarificări asupra ideii adevărului fotografic 156 relaționat tratării fotografice a aparențelor, alături de Fred Ritchin, Martha Rosler, Jean Baudrillard, André Bazin, Roger
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
în fața elevilor“ și nu „între elevi“, persuasiunea sa este malefică sau, în cazul fericit, inexistentă și sunt puține șanse să crească gradul de autonomie al elevilor. Referitor la comunicarea didactică, literatura de specialitate face distincție între competență lingvistică și competență comunicațională (S. Marcus, 1999, p. 103). Competența lingvistică se referă la nivelul cel mai înalt al abilității lingvistice proprii unei persoane, fiind reflectată în formularea inițială a mesajului. Competența comunicațională este gradul în care oamenii țin seama de caracteristicile celor cărora
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
didactică, literatura de specialitate face distincție între competență lingvistică și competență comunicațională (S. Marcus, 1999, p. 103). Competența lingvistică se referă la nivelul cel mai înalt al abilității lingvistice proprii unei persoane, fiind reflectată în formularea inițială a mesajului. Competența comunicațională este gradul în care oamenii țin seama de caracteristicile celor cărora li se adresează, producând mesajul astfel încât să fie înțeles așa cum intenționează să fie înțeles. Locul desfășurării relației de comunicare profesor-elev este clasa. O comunicare este autentică dacă fiecare personalitate
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
pentru persoanele aparținând categoriilor cu un status socioeconomic înalt. Dincolo de impactul direct al disponibilității mai mari de timp și de bani, Brady, Verba și Schlozman (1995) au arătat că statusul social corelează cu „competențe civice”, care se referă la capacități comunicaționale și organizaționale acumulate de-a lungul vieții și care pot fi transferate între domenii diverse. Cei trei au arătat că aceste competențe sunt acumulate prin activitatea în biserici, organizații voluntare și la locurile de muncă, domenii care nu sunt, cu excepția
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și Schlozmann (1995) referitor la dobândirea competențelor civice prin organizații. În fiecare dintre organizațiile enumerate în narațiunile biografice, oamenii au avut nu numai ocazia să își formeze o părere negativă despre organizațiile comuniste, ci și să exerseze competențele organizatorice și comunicaționale. Abilitatea de a vorbi cu oamenii, de a convinge despre nevoia și urgența acțiunii colective, de a delega responsabilități, de a monitoriza punerea în practică a efortului comun, de a pedepsi, de a recompensa și de a întreține contactele cu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
interne ori pentru a pentru a produce schimbări În mediul Înconjurător. Comportamentele verbale, ca și cele nonverbale, sunt prezente atâta timp cât intenționalitatea, evidențiată prin anticiparea rezultatelor, poate fi demonstrată. Adică, nu toate vocalizările sau chiar vorbirea pot fi calificate drept comportament comunicațional intenționat. Această definiție situează comunicarea Într-un context social. Vorbirea, verbalizarea devine comunicare când există o dorință sau o intenție de a transmite un mesaj celuilalt. De aceea, aceste două arii, comunicare și deprinderi sociale, sunt strâns legate și interdependente
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
mod mai adecvat. Aceste alternative vizuale pot constitui o “rezervă” În situațiile Înalt anxiogene. Exemplu: un copil folosește “Vrei o gustare?” În timpul mesei pentru a indica faptul că mai vrea să mănânce sau să bea. Imagini realizate pe sistemul schimbului comunicațional sunt folosite pentru a-l Învăța pe copil cum să ceară un anumit fel de mancare sau de băut, În loc să folosească enunțul ecolalic general “Vrei o gustare?”. B) Dezvoltarea deprinderilor de comunicare socială nonverbală: Abilitatea copilului de a Înțelege și
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
sociale. Strategiile ce țintesc creșterea abilităților de discurs verbal ale copiilor cu autism trebuie implementate prin intermediul unor activități special create, mai ales cele Înalt motivante pentru ei și, de asemenea, cu ajutorul feedback-urilor pe care aceștia le primesc În timpul schimburilor comunicaționale. De exemplu, dacă un copil este foarte interesat de “Pokemon”, activitățile vor fi În așa fel “montate” Încât să se concentreze pe interacțiuni de comunicare socială ce privesc această temă. Următoarele strategii pot fi folosite referitor la diferite deprinderi de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
provinciali își manifestau atașamentul subiectiv. Națiunea era, pentru marea majoritate, o categorie abstractă, absentă, absconsă. Ca atare, națiunea nu putea fi obiectul identificării subiective și sursa identității colective. Naționalizarea Franței (omogenizare lingvistică și culturală, integrare fiscală, juridică și educațională, unificare comunicațională etc.) s-a produs doar în intervalul 1870-1914, când forțele modernizării au contribuit din plin la integrarea societală. Printre cele mai importante forțe integratoare care au creat Franța națională se numără sistemele educaționale și juridice care au pătruns întreg teritoriul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu Handicap,iar cercetarea privind tehnologiile și dispozitivele asistive sau formele alternative de exprimare și informare este aproape inexistentă. Legea nr. 448/2006 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, garantează accesul fără limitări sau restricții la mediul fizic, informațional și comunicațional, definind tehnologia asistivă și de acces ca fiind tehnologia care asigură accesul cu șanse egale al persoanelor cu dizabilități la mediul fizic, informațional și comunicațional. În ceea ce privește domeniul comunicațiilor electronice, comunicațiilor audiovizuale și al serviciilor poștale, Autoritatea Națională pentru Administrare și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278271_a_279600]
-
modificările și completările ulterioare, garantează accesul fără limitări sau restricții la mediul fizic, informațional și comunicațional, definind tehnologia asistivă și de acces ca fiind tehnologia care asigură accesul cu șanse egale al persoanelor cu dizabilități la mediul fizic, informațional și comunicațional. În ceea ce privește domeniul comunicațiilor electronice, comunicațiilor audiovizuale și al serviciilor poștale, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) are drept rol punerea în aplicare a politicilor naționale, inclusiv prin reglementarea pieței și reglementarea tehnică în aceste domenii. Un alt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278271_a_279600]
-
atât programele și intervențiile proprii ale ANPD cât și ale celorlalți actori importanți din domeniul protecției și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități, cu impact în: încadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilități, protecția socială, accesul la mediul fizic, informațional și comunicațional, la educație, cultură, sănătate, participare și egalitate. VIII.2. Rezultatele acțiunilor Principalele rezultate vizate a fi obținute prin implementarea Strategiei sunt următoarele: 1) creșterea gradului de accesibilizare a mediului fizic, transportului, informațiilor și mijloacelor de comunicare, inclusiv prin asigurarea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278271_a_279600]