1,949 matches
-
timp la dispoziție decât știa inițial locutorul; este prea frig în sală etc.), respectiv cotextual (interlocutorul se raportează la feedback-ul primit de la interlocutor, la răspunsuri/întrebări ale acestuia etc.). Practic, în această accepțiune, relația locutor interlocutor definește inițial actul comunicativ, pentru a fi apoi chiar redimensionată de acesta (vezi, de exemplu, îmbunătățirea, prin comunicare, a relației superior subaltern în urma unei discuții care avusese ca primă intenție sancționarea verbală a subalternului 4). (d) Comunicarea implică împărtășire, în sensul că locutorul comunică
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
vezi, de exemplu, îmbunătățirea, prin comunicare, a relației superior subaltern în urma unei discuții care avusese ca primă intenție sancționarea verbală a subalternului 4). (d) Comunicarea implică împărtășire, în sensul că locutorul comunică și se comunică, în principiu, în fiecare act comunicativ, deschizându-se astfel către relaționarea cu interlocutorul, către ceea ce presupune intersubiectivitatea (nu există împărtășire fără relație, fără coroborare de subiectivități: subiectivitatea locutorului și subiectivitatea interlocutorului). Locutorul împărtășește gânduri, sentimente, opinii, experiențe, interlocutorul împărtășește reacții, stări etc., și invers. Miza este
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
2003, p. 25). Ca realizare, comunicarea implică: * un "act social" "deliberat sau involuntar, conștient sau nu" (Abric, 2002, p. 15); vezi, în acest sens, și cauzele obiective/ subiective care se pot constitui în premise ale (proiectării și) realizării unui act comunicativ, respectiv cauza zero Hobjilă, 2009, p. 232 (locutorul comunică, prin semne de ordin fizic, faptul că este gripat, deși nu își dorește acest lucru, sau își exteriorizează, involuntar, disconfortul/rușinea prin înroșirea feței); * un sistem de coduri: o situație de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
chiar dacă este vorba despre același sistem de semne; de exemplu, în cazul a doi vorbitori de limbă română, unul poate avea în vocabularul activ o serie de regionalisme din Moldova, iar celălalt nu); pe de altă parte, mai multe acte comunicative, contextualizate diferit, presupun folosirea de către același locutor a unor coduri diferite (vezi, de exemplu, în comunicarea scrisă, folosirea alfabetului limbii române versus folosirea sistemului Braille) sau a unor valențe diferite ale aceluiași cod (în comunicarea cu un copil de clasa
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
interlocutorul relaționează, comunică și se autocomunică, împărtășesc opinii, informații, sentimente etc., procesul putând varia, la nivelul semnificației, prin raportare la reperele spațio-temporale (Popescu, 1990, p. 10), personale, culturale etc.; * o raportare permanentă la eventualii factori perturbatori în sensul adaptării actului comunicativ, al păstrării acestuia la nivel maxim de eficiență, chiar în condițiile în care, într-un anumit context, apar zgomote de fond care obstrucționează receptarea mesajului de către interlocutor(i), probleme de ordin tehnic ce împiedică folosirea anumitor canale de comunicare (de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
situație de comunicare, la coordonatele contextuale (sociale, instituționale, personale, relaționale/interpersonale, culturale, politice, circumstanțiale, acționale etc. vezi supra) ale acesteia, această perspectivă de analiză oferind și posibilitatea diferențierii "spus-ului" și a "nespus-ului" (Cmeciu, 2010, p. 33) din actele comunicative; vezi, de exemplu, "spus-ul" = "Cât e ceasul?" și "nespus-ul" = "Mai este mult până la pauză?" sau "Crezi că vom ajunge la timp?" sau "Vom întârzia, nu?" etc. (care pot fi mai ușor decodate/descifrate prin ascultare activă concept care
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
comunicarea verbală, comunicarea nonverbală și cea paraverbală (Sălăvăstru, 2004, pp. 184-187), toate trei putând fi subsumate comunicării interpersonale. Același raport, de subordonare, este valabil și în cazul diferențierii după prezența sau nu a locutorului/interlocutorului/interlocutorilor în același context (fizic) comunicativ comunicării directe de comunicarea "mediatizată"7 (Lochard & Boyer, 1998, p. 5), ambele valorificabile în cadrul comunicării interpersonale; vezi, de exemplu, comunicarea față în față și comunicarea prin e-mail, telefon, Messenger, Facebook etc. Din perspectiva intenției comunicative a locutorului, distincția se operează
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
interlocutorilor în același context (fizic) comunicativ comunicării directe de comunicarea "mediatizată"7 (Lochard & Boyer, 1998, p. 5), ambele valorificabile în cadrul comunicării interpersonale; vezi, de exemplu, comunicarea față în față și comunicarea prin e-mail, telefon, Messenger, Facebook etc. Din perspectiva intenției comunicative a locutorului, distincția se operează, în literatura de specialitate și în practica relaționării interumane, între comunicarea instrumentală (Festinger, apud Ezechil, 2002, p. 10), centrată pe intenția de a produce un efect asupra interlocutorului, și cea consumatorie (care nu vizează un
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
interpersonale; vezi, de exemplu, o situație în care locutorul comunică o stare de disconfort fizic (frigul), cu sau fără intenția de a-l determina pe interlocutor să închidă geamul din încăperea în care se află cei doi subiecți ai actului comunicativ. Pe axa "cooperare conflict", se diferențiază comunicarea consensuală de cea conflictuală (Radu, 2010, p. 51) concretizate, la nivelul comunicării interpersonale, în manifestări comportamentale verbale, nonverbale și paraverbale ale acordului/comuniunii de idei/trăiri etc., respectiv ale dezacordului/opoziției/revoltei etc.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sociale actualizate în comunicarea interpersonală de exemplu, maniera adulților cunoscuți de a se saluta, salutul copil adult, gestul de deschidere a ușii pentru a intra primul interlocutorul dintr-o anumită situație de comunicare etc.). Interesante, în acest joc al ritualurilor comunicative, sunt și elementele de specificitate pe care le aduc situații de comunicare contextualizate diferit; vezi, de exemplu, anumite perechi de replici 9 subsumate, în comunicarea interpersonală: (1) ritualului salutului, de tipul: bună dimineața bună dimineața, la revedere pa/pa-pa (în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
La mulți ani! La mulți ani! (în preajma Crăciunului, a Anului Nou), Hristos a înviat! Adevărat a înviat!, Hristos s-a-nălțat! Adevărat s-a-nălțat! etc. (invocând contextul cutumal religios); (2) ritualului relaționării în contexte specifice (adresare/ primire de urări, formularea mulțumirii, începerea schimbului comunicativ al unei întâlniri etc.): drum bun! mulțumesc, baftă! să fie!, mulțumesc cu plăcere/pentru puțin/pentru nimic/cu drag; sărut mâna (pentru mulțumesc) cu plăcere/să crești mare/pentru puțin; ce faci? bine/mulțumesc; La mulți ani! mulțumesc. (de zi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
intrarea în ritual, actualizarea unui sistem de reguli tradiționale, cele mai multe implicite, devenind explicite numai atunci când nu sunt respectate (vezi, de exemplu, clasica replică a părinților la adresa copiilor care omit să mulțumească: "Cum spui când primești ceva?"). Plecând de la identificarea nevoilor comunicative care se constituie în premisă a oricărui act comunicativ (vezi exemple precum "incluziunea din nevoia de a stabili identitatea în raport cu ceilalți; controlul din nevoia de a exercita leadership-ul și de a demonstra abilități; afecțiunea din nevoia de a dezvolta relații
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cele mai multe implicite, devenind explicite numai atunci când nu sunt respectate (vezi, de exemplu, clasica replică a părinților la adresa copiilor care omit să mulțumească: "Cum spui când primești ceva?"). Plecând de la identificarea nevoilor comunicative care se constituie în premisă a oricărui act comunicativ (vezi exemple precum "incluziunea din nevoia de a stabili identitatea în raport cu ceilalți; controlul din nevoia de a exercita leadership-ul și de a demonstra abilități; afecțiunea din nevoia de a dezvolta relații cu semenii" Schutz, apud Durac, 2009, p. 17), lucrările
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
În chiar planul limbajului se disting, de altfel, pentru comunicarea interpersonală, funcții 11 precum: funcția Eu; funcția Voi; funcția Noi; funcția Ce anume; funcția Adică, funcția Imagini (Commarmond & Exiga, 2003, pp. 83-85), în condițiile în care locutorul actualizează, prin actul comunicativ, informații despre sine, despre interlocutor(i), despre sine și interlocutor(i), despre o anumită temă, sau explică, potențează prin imagini o anumită idee etc. (c) Variabile ale procesului comunicării interpersonale Comunicarea interpersonală implică o relație de coroborare între o multitudine
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
i), despre o anumită temă, sau explică, potențează prin imagini o anumită idee etc. (c) Variabile ale procesului comunicării interpersonale Comunicarea interpersonală implică o relație de coroborare între o multitudine de variabile, de unde și caracterul particular, unic, al fiecărui act comunicativ variabile care pot fi raportate atât la schema generală a procesului comunicării, cât și la diferitele tipuri de context implicate de derularea acestui proces. Se disting, astfel, variabile la nivel personal (în planul subiecților implicați într-o situație de comunicare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la schema generală a procesului comunicării, cât și la diferitele tipuri de context implicate de derularea acestui proces. Se disting, astfel, variabile la nivel personal (în planul subiecților implicați într-o situație de comunicare: locutor, interlocutor/i), interpersonal/ relațional, cotextual (comunicativ propriu-zis pe coordonatele verbală, nonverbală și paraverbală), referențial, acțional, contextual circumstanțial, social, politic, cultural, instituțional, funcțional etc. (c1) Variabilele de ordin personal ale unei situații de comunicare interpersonală reflectă ipostaza locutorială și pe cea (a)/interlocutorială, cu toate particularitățile acestora
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
toate particularitățile acestora (cf. Șerbănescu, 2007, p. 43; Mucchielli, 2005, pp. 163-187; Abric, 2002, pp. 16-25; Duck, 2000, p. 14 etc.). De exemplu, locutorul se caracterizează prin anumite date de ordin fizic, psihic, socio-economic, cultural etc., manifestă, în realizarea actului comunicativ, un anumit grad de autocontrol 12 (inclusiv al emoțiilor vezi mai jos)/autocenzură (diferit de la un locutor la altul și chiar pentru același locutor, în situații diferite de comunicare), anumite căi de autoprezentare 13, comunică verbal, nonverbal și paraverbal într-
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de așteptare etc. (c2) Variabilele de ordin interpersonal/relațional implică actualizarea, într-o situație de comunicare interpersonală, a unui anumit tip de relație locutor interlocutor, atât pe linia caracteristicilor de ordin personal/profesional (vezi, de exemplu, cum se nuanțează actul comunicativ într-o relație de tipul mamă fiu, mamă fiică, frate soră mult mai mică; frate soră mult mai mare; profesor elev, profesor părinte, profesor director al instituției, coleg coleg etc.), cât și pe cea a rolurilor propriu-zise de locutor/ interlocutor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
coleg etc.), cât și pe cea a rolurilor propriu-zise de locutor/ interlocutor (vezi exemple de relații de tipul: locutor dominator interlocutor supus, locutor dominator interlocutor revoltat, locutor umil interlocutor dominator etc.). (c3) Variabilele de ordin cotextual trimit către sfera comportamentului comunicativ 15 propriu-zis manifestat (verbal, nonverbal, paraverbal) într-o anumită situație de comunicare (în relație și cu ceea ce am prezentat supra în planul principiilor, finalităților și al funcțiilor comunicării interpersonale). Relevante sunt, în acest sens: comportamentul comunicativ euristic centrat pe perechea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
trimit către sfera comportamentului comunicativ 15 propriu-zis manifestat (verbal, nonverbal, paraverbal) într-o anumită situație de comunicare (în relație și cu ceea ce am prezentat supra în planul principiilor, finalităților și al funcțiilor comunicării interpersonale). Relevante sunt, în acest sens: comportamentul comunicativ euristic centrat pe perechea întrebare/răspuns; comportamentul ranforsant/de întărire ca "răspuns valorizant pozitiv sau negativ al vorbitorului la o acțiune; verbală sau nonverbală a interlocutorului"; comportamentul de susținere concretizat în "semnale pe care vorbitorul le trimite ascultătorului în legătură cu modul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de autodezvăluire concretizat în formule de tipul părerea mea, dacă mi-aduc aminte, să-ți spun un secret...; comportamentul ludic/umorul manifestat prin râs, zâmbet etc. (Șerbănescu, 2007, pp. 58-59); comportamentul lingvistic propriu-zis manifestat prin alegerea, într-un anumit context comunicativ, a anumitor semne din sistemul limbii, dintre câte există (vezi, de exemplu, opțiunea pentru forme neologice versus regionale, pentru cuvinte "puternice" rațional sau afectiv versus cuvinte "slabe" etc.), prin ordonarea lor particulară (în condițiile în care se consideră că primele
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
vezi, de exemplu, opțiunea pentru forme neologice versus regionale, pentru cuvinte "puternice" rațional sau afectiv versus cuvinte "slabe" etc.), prin ordonarea lor particulară (în condițiile în care se consideră că primele și ultimele cuvinte sunt mai importante într-un act comunicativ Abric, 2002, p. 27), prin asocierea lor cu elemente relevante la nivel paraverbal și nonverbal etc. (c4) Variabilele de ordin referențial, determinate de raportarea preponderent la realitatea obiectivă și/sau la cea subiectivă, la referenți concreți sau abstracți, la real
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
realității subiective (sau a celei obiective, din perspectivă subiectivă) locutorul va alege semne "emoționale", "afective", eventual, plastice, referenți abstracți (asociați stărilor, sentimentelor etc.) asociați cu cei concreți etc. Semnificativă este, în acest sens, și opțiunea predilectă, într-un anumit act comunicativ, pentru una dintre funcțiile limbajului prezentate supra (funcția Eu, funcția Voi, funcția Noi, funcția Ce anume, funcția Adică, funcția Imagine), precum și raportarea la tipul de cauză (obiectivă, subiectivă, zero16) pentru un anumit mesaj: vezi, de exemplu, diferența dintre "trebuie să
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
comunicare interpersonală în sfera actelor de vorbire 17 (locuționare, ilocuționare, perlocuționare Austin, Searle, apud Rovența-Frumușani, 2005, p. 30 ș.u.; O'Sullivan, Hartley, Saunders, Montgomery & Fiske, 2001, pp. 30-31 etc.), relevanța fiind dată, în acest context, de raportul dintre intenția comunicativă a locutorului și gradul de realizare a acestei intenții în act, raport influențat și de alegerea mijloacelor comunicative aferente exprimării unei opinii, a unei urări, impunerii unei acțiuni etc. (c6) Variabilele de ordin contextual circumstanțial locul, momentul etc. în care
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ș.u.; O'Sullivan, Hartley, Saunders, Montgomery & Fiske, 2001, pp. 30-31 etc.), relevanța fiind dată, în acest context, de raportul dintre intenția comunicativă a locutorului și gradul de realizare a acestei intenții în act, raport influențat și de alegerea mijloacelor comunicative aferente exprimării unei opinii, a unei urări, impunerii unei acțiuni etc. (c6) Variabilele de ordin contextual circumstanțial locul, momentul etc. în care se realizează un act comunicativ implică alegeri în planul canalului de transmitere a mesajului (de exemplu, dacă sunt
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]