46,314 matches
-
în acțiuni publice. Efortul, bineînțeles, s-a meritat, astăzi perspectiva de Unire este privită cu seriozitate, mai ales stiindu-se ce scopuri ascunse au actualii guvernanți, care spun una și fac altă. Gabriel Teodor Gherasim: În ciuda deportărilor din perioadele țariste, comuniste și “democrate” (a la Puțin, în Transnistria) a deznaționalizării românești din Basarabia/ Bucovina de Nord, Bugeac și a introducerii constant de coloniști rusofoni, supraviețuitorii victimelor deportărilor și ale persecuțiilor antiromânești, făcute de Rusia între Nistru și Prut, sau ridicat la
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
critică, cu toții se vor grăbi să spună că și ei au fost unioniști. Unora nu le permite trecutul lor santajabil, altora - prietenia dubioasă, adică, de fapt, dependentă de Rusia, celorlalți - pregătirea, pentru că încă nu și-au eliberat creierii de propagandă comunistă și sovietică. Dar lucrurile evoluează și noi suntem optimiști activi. Gabriel Teodor Gherasim: Ce doriți ca să urați Republicii Moldova și României pentru Noul An? Vitalia Pavlicenco: Să aibă conștiința și sentimentul aparținerii unui neam absolut deosebit, al românilor, care au un
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
Marina Constantinescu Multora, mai ales în aceste timpuri, li se pare că îl știu pe Ionesco. Poate nu atîta cît pe Eminescu. Aici este o măsură, totuși. A și lipsit din manualele comuniste și cam din toate intoxicările, nici nu a prea mîncat salam cu soia aici, cu noi, în țărișoară, nici publicat nu a prea fost, dar, fiind un român mare, asta e limpede pentru toată lumea, e bine să te străduiești să
Trecut prezent prezent trecut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10242_a_11567]
-
n-am realizat această diferență și atunci habar naveam că el făcuse pușcărie politică. În familia mea, deși tatăl meu a fost grefier la judecătoria plășii Valea Ursului, până la desființarea ei, în 1947, nu s-a vorbit despre existența închisorilor comuniste de teama autorităților staliniste, așa că naveam cum să-mi dau seama de antecedentele politice ale colegului meu de cameră, Ghiță Calciu. Comportamentul său a fost exemplar: era discret în privința trecutului său, gata oricând să te ajute în orice privință, ca
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
și cu orice risc. Nu aveam de unde ști - atunci -, că toate aceste calități native, cultivate în familia plugarului Dumitru și Ileana Calciu din Mahmudia-Tulcea (Ghiță, născut la 23 noiembrie 1925, fiind ultimul din cei 11 copii), și călite în închisorile comuniste, 1948-1964; 1979-1984, inclusiv în „experimentul Pitești” (1949-1951). După plecarea din cămin la casa sa ne-am văzut doar la cursuri, fără ca sentimentele noastre să slăbească. După terminarea studiilor, am continuat relațiile, prin telefon, sau prin concedii comune la mare, împreună cu
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
ocean de apă și de amintiri, la fel de imense”, în Testamentul Părintelui 6 footnote>. I-am explicat toate acestea părintelui Calciu, care a rămas surprins de faptul că părintele patriarh Teoctist și-a luat asupra sa toate fărădelegile comise de regimul comunist în timpul predecesorilor săi. Și, mai ales, când i-am spus că, înainte de 1989, Ceaușescu l-a trimis pe Ion Dincă să-l convingă pe patriarh să accepte demolarea Catedralei și Administrației Patriarhale, urmând să fie reconstruite pe amplasamentul fostei Mănăstiri
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
din SUA) a oficiat slujba religioasă, în cadrul căreia a ținut o cuvântare despre martiriul celui trecut în veșnicie. Patriarhul Teoctist a evocat activitatea celui trecut în veșnicie în lupta împotriva unui regim ateist și materialist, pre cum și „mucenicia temnițelor comuniste”. Părintele Justin Pârvu a rostit în final un omagiu profetic: „Părintele Gheorghe Calciu este un nou apostol al românilor, un nou sfânt care ne va călăuzi și ne va ajuta, cum a făcut-o și când era printre noi”. Părintele
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
trupul să se risipească în cele din care a fost alcătuit, că nu de la Dumnezeu se va fi făcut minunea aceasta, ci din înșelarea celui rău”. Gh. Calciu-Dumitreasa merită să fie trecut în rândul sfinților și pentru suferința din temnițele comuniste și ajutorul dat colegilor de celulă (și-a tăiat vena spre a dona sânge unui deținut aflat pe patul de moarte), asemenea monseniorului Vladimir Ghica, canonizat de Biserica Catolică. Ca și Ilie Cleopa sau Teoctist. Poporul român dreptcredincios merită să
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
fost și eu revoltat de afirmația lui că România are nevoie de 20 de ani pentru a ajunge la o democrație autentică. Apoi am făcut socoteala că Silviu Brucan pusese semnul egalității între anii de care a avut nevoie regimul comunist pentru a se așeza în România și cei necesari democratizării. Profetul se folosise de experiența lui de stîlp al stalinism-comunismului din țară pentru a face acest pronostic. Analistul din anii nouăzeci părea infailibil, fiindcă știa pe atunci tot ce mișcă
Fețele lui Brucan by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10264_a_11589]
-
continuate, acum, de Mihai-Răzvan Ungureanu, ar fi apărut o categorie, alternativă și convingătoare, de noi diplomați. Or, sistemul vechi se apără din răsputeri. Așa-ziși "diplomați de carieră", specializați în genuflexiuni politice și într-o multilaterală cunoaștere a primitivei ideologii comuniste supraviețuiesc, bine-mersi, în structurile de reprezentare externă ale unei Românii cu pretenții de europenitate. ai al multora care-ar trebui să construiască imaginea unei Românii credibile, îi dezarmează până și pe cei mai înfocați dintre iubitorii noștri. Și nu mă
Panașul de muceg by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10249_a_11574]
-
buchiniștilor, șansa de a putea da oricând o fugă pentru a vedea Gioconda sau tablourile lui Van Gogh, spectacolele intrate în istorie, în distribuții de vis, au fost tot atâtea porți deschise gândului către o normalitate la care, în perioada comunistă, nimeni nu avea curajul să spere. Există, în jurnalul parizian al lui Eugen Simion cel puțin trei categorii de notații. În primul rând notațiile despre jurnal ca gen literar. Periodic firul faptelor și al reflecțiilor se întrerupe spre a lăsa
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
650 de pagini ale volumului mi-a fost imposibil să verific în ce măsură în noua ediție autorul a făcut modificări și la nivelul judecăților de valoare. Oarecum surprinzător, nici în noua ediție, care nu mai avea a se teme de cenzura comunistă, nu figurează numele Monicăi Lovinescu, iar Virgil Ierunca apare vag, sub inițiala V, într-o discuție cu Marin Preda. Faptul este oarecum surprinzător dată fiind poziția ocupată de cei doi în cadrul comunității românești din Franța. Mai ales că, din jurnalele
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
obișnuia să se semneze scurt. în momentul întâlnirii cu Margareta, maestrul are "vreo treizeci și opt de ani", ca și scriitorul când a cunoscut-o pe Elena Sergheevna Șilovskaia, a treia sa soție, prototipul Margaretei. Ambii sunt blamați de sistemul comunist, împrejurare ce le provoacă o nevroză "estică", ambii fac gestul gogolian al arderii manuscrisului. "Hruba" în care e nevoit a se adăposti maestrul supus persecuțiilor evocă "vizuina teatrală" a lui Maxudov, "ascunzișurile de cârtiță" ale lui Babel, ca și camera
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
audițiile muzicii schubertiene, maestrul e un tipic om al subteranei politice, așa cum a caracterizat-o Soljenițân. Retractilitatea sa, spre deosebire de cea a unor predecesori sau contemporani de pe alte meridiane, poartă o mască antiideologică, e cifrul unui protest al omului supus robiei comuniste. Cum poate un creator să se comporte față de un regim de opresiune? în trei feluri: opunându-i-se, izolându-se sau semnând un pact cu cârmuirea abuzivă. în penultimul său an de viață (1939), Bulgakov, "cedând în felul său", termină
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
puterii de rezistență. Dar Stalin interzice proiectul teatral. Circumstanță ce-l îndeamnă pe Bulgakov a concepe o altă lucrare dramatică. Una despre artistul sortit să rămână perdant și după compromisul său cu oficialitatea, care să consemneze oribilul fapt că regimul comunist a alterat până și pactul faustic în înțelesul său originar. Acceptându-l, artistul rămâne cu mâna goală, eșuează atât în transcendență, cât și în imanență. în perspectiva lui Bulgakov, există două feluri de pacturi: unul mundan, pactul cu autoritățile politice
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
Cronicar Adevărata față a comunismului Relatate în limbajul general și oarecum abstract al tratatelor științifice, ororile regimului comunist pot părea simple accidente sau rezultatele unui exces de zel (interpretare pe care o parte a intelectualității occidentale pare dispusă să o accepte fără rezerve). Adevărata față a comunismului iese la iveală doar atunci când cifrele seci din statistici sunt înlocuite
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
la luptă nu a lipsit, dar ea nu a putut suplini lipsa unei opoziții organizate și a unui sprijin extern consistent. Mulți dintre tinerii care au murit în confruntările cu Securitatea se bazau doar pe zvonurile care susțineau că regimul comunist va fi răsturnat în curând printr-o intervenție americană. Ultimul număr al revistei "Memoria" cuprinde și câteva interesante articole despre încercările puterii comuniste de a-și subordona Biserica Ortodoxă Română. Părintele prof.dr. Ioan Dură trece în revistă cazurile de înalți
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
tinerii care au murit în confruntările cu Securitatea se bazau doar pe zvonurile care susțineau că regimul comunist va fi răsturnat în curând printr-o intervenție americană. Ultimul număr al revistei "Memoria" cuprinde și câteva interesante articole despre încercările puterii comuniste de a-și subordona Biserica Ortodoxă Română. Părintele prof.dr. Ioan Dură trece în revistă cazurile de înalți prelați trimiși în recluziune monastică de către autoritățile comuniste, analizând și atitudinea patriarhului Justinian față de abuzurile la care era supus clerul. Patriarhul apare ca
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
intervenție americană. Ultimul număr al revistei "Memoria" cuprinde și câteva interesante articole despre încercările puterii comuniste de a-și subordona Biserica Ortodoxă Română. Părintele prof.dr. Ioan Dură trece în revistă cazurile de înalți prelați trimiși în recluziune monastică de către autoritățile comuniste, analizând și atitudinea patriarhului Justinian față de abuzurile la care era supus clerul. Patriarhul apare ca un diplomat abil, care a încercat în permanență să limiteze impactul atacurilor împotriva Bisericii. Poate cea mai interesantă mărturie din acest număr al revistei aparține
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
față de abuzurile la care era supus clerul. Patriarhul apare ca un diplomat abil, care a încercat în permanență să limiteze impactul atacurilor împotriva Bisericii. Poate cea mai interesantă mărturie din acest număr al revistei aparține nu unei victime a regimului comunist, ci unei supraviețuitoare a Holocaustui românesc. Intervievată de Cosmin Budeancă și Valentin Orga, Rosa Grădinaru relatează crimele și abuzurile la care a asistat în timpul ocupației germano-române, în ghetoul din Cernăuți, precum și suferințele pe care le-a îndurat în mai multe
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
și bunei-cuviințe de care dă dovadă Rosa Grădinaru. Resentimentele și exagerările lipsesc, tonul rămânând sobru chiar și atunci când sunt povestite momente dramatice. Din păcate, nu toate articolele din revistă au tonul reținut al acestei mărturii. Pe alocuri, indignarea împotriva regimului comunist se manifestă prin fraze patetice, de genul "așa de strâmtă era judecata acestei specii din ordinul primatelor care nu vedea decât sânge și oameni schilodiți, fără să se gândească și la un mâine care este permanent..." (Cicerone Ionițoiu, p.31
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
comunismul românesc drept un sistem în întregime străin, trecând cu vederea faptul că acest sistem a fost perpetuat și dus la absurd de către români, la mult timp după ce stalinismul dispăruse chiar și din URSS. În condițiile în care abuzurile regimului comunist sunt încă departe de a fi cunoscute în întregime, iar încercările de a le mușamaliza au loc chiar sub ochii noștri, demersul revistei "Memoria" este profund necesar și demn de toată lauda. Ne place, nu ne place O întrebare la
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
elev Colegiul Național Sfântul Sava". Memoria lucrurilor mici, cu care mă mândresc în lipsa celei esențiale, îmi aduce în fața ochilor momentul când am primit prima americană. Mi-a oferit-o Mircea Vasiliu, fiul ministrului aviației, general, pe care curând apoi autoritățile comuniste l-au executat, ca spion anglo-american. în postul său, dezvăluise date despre aviața noastră aliaților, alții decât sovieticii. Tigarea în chestiune, primită sub bolta castanilor de pe bulevardul Ardealului - astăzi al eroilor sanitari - se numea "Straight cut" și era, după nume
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
pe la ICR Împreună cu poetul anticomunist George Filip, pentru a fi alături de remarcabila noastră colega, scriitoarea Felicia Mihali credeți că ne-a spus „bună ziua” că veneam din Îndepărtata Canada? Nicidecum. Pentru el, noi cei care am reușit să scăpăm din Închisoarea comunistă În aer liber numită RSR, suntem Încă „dușmani ai poporului”. Herta Müller s-a născut sub dictatura „fascistă - ceaușistă”, a crescut, a mers la școală, la facultate, a scris În română și germană, a devenit „dușman al poporului” și a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Mă cutremur la răspunsul pe care mi-l dau la această Întrebare. A suferit În „The Land of Green Plums „alături de români și nu i-a uitat. Îi pasă de țara În care a văzut lumina zilei și Întunericul nopților comuniste. Îi vrea binele - dorește o Românie prosperă, fără sechelele fascist - comuniste. Dorește trezirea românilor din letargia post-comunistă, le dorește să fie demni și curajoși. Nu ne-o spune direct, dar ne-o spune subtil, prin opera sa și prin exemplul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]