2,931 matches
-
de autorități, conform procesului verbal întocmit cu acel prilej, aflându-se conacul cu 12 camere, o cramă, trei pivnițe, o lăptărie și locuința administratorului. La acel moment, imobilul era într-o stare nu prea bună, fiind necesare lucrări de reparații. Conacul a fost reparat, iar în următorii 50 de ani s-au făcut doar lucrări curente de întreținere. În conac s-au instalat pe rând sediul C.A.P.-ului Țibănești, sediul asociației agricole locale și, în final, Clubul Copiilor. Parcul conacului
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
o lăptărie și locuința administratorului. La acel moment, imobilul era într-o stare nu prea bună, fiind necesare lucrări de reparații. Conacul a fost reparat, iar în următorii 50 de ani s-au făcut doar lucrări curente de întreținere. În conac s-au instalat pe rând sediul C.A.P.-ului Țibănești, sediul asociației agricole locale și, în final, Clubul Copiilor. Parcul conacului a fost lăsat în paragină. În jurul anului anul 1960, pe terenul parcului s-a construit o școală cu profil
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
Conacul a fost reparat, iar în următorii 50 de ani s-au făcut doar lucrări curente de întreținere. În conac s-au instalat pe rând sediul C.A.P.-ului Țibănești, sediul asociației agricole locale și, în final, Clubul Copiilor. Parcul conacului a fost lăsat în paragină. În jurul anului anul 1960, pe terenul parcului s-a construit o școală cu profil profesional - tâmplărie, mecanică, textile. Școala a construit un teren de sport în parc, printre arborii ornamentali plantați de familia Carp. Clădirea
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
parc, printre arborii ornamentali plantați de familia Carp. Clădirea școlii și terenul aferent de 2450 mp au intrat în proprietatea Ministerului Educației și Cercetării. În perioada regimului comunist și în anii următori de după Revoluția din decembrie 1989, clădirile de pe domeniul conacului au fost reparate fără nicio grijă față de stilul arhitectural al ansamblului. Conacul a fost analizat de specialiști, constatându-se următoarele: Din cauza degradărilor suferite, clădirea devenise vulnerabilă la cutremure. Pentru a reduce acest risc, în perioada 1996-2001 s-au executat lucrări
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
aferent de 2450 mp au intrat în proprietatea Ministerului Educației și Cercetării. În perioada regimului comunist și în anii următori de după Revoluția din decembrie 1989, clădirile de pe domeniul conacului au fost reparate fără nicio grijă față de stilul arhitectural al ansamblului. Conacul a fost analizat de specialiști, constatându-se următoarele: Din cauza degradărilor suferite, clădirea devenise vulnerabilă la cutremure. Pentru a reduce acest risc, în perioada 1996-2001 s-au executat lucrări de reparații capitale. Acestea au constat în: În perioada 1996-1997, a fost
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
Din cauza degradărilor suferite, clădirea devenise vulnerabilă la cutremure. Pentru a reduce acest risc, în perioada 1996-2001 s-au executat lucrări de reparații capitale. Acestea au constat în: În perioada 1996-1997, a fost demolată o clădire anexă în care funcționau toaletele conacului. Conacul a fost consolidat în mod grosolan, fiind încorsetat în beton. În anul 2001, frații Ioan și Alexandru (Sandu) Sturdza au cerut Primăriei comunei Țibănești și Inspectoratului Școlar Județean Iași să le retrocedeze proprietățile deținute de mama lor, Elisabeta Sturdza
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
degradărilor suferite, clădirea devenise vulnerabilă la cutremure. Pentru a reduce acest risc, în perioada 1996-2001 s-au executat lucrări de reparații capitale. Acestea au constat în: În perioada 1996-1997, a fost demolată o clădire anexă în care funcționau toaletele conacului. Conacul a fost consolidat în mod grosolan, fiind încorsetat în beton. În anul 2001, frații Ioan și Alexandru (Sandu) Sturdza au cerut Primăriei comunei Țibănești și Inspectoratului Școlar Județean Iași să le retrocedeze proprietățile deținute de mama lor, Elisabeta Sturdza (1874-1963
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
Sturdza au cerut Primăriei comunei Țibănești și Inspectoratului Școlar Județean Iași să le retrocedeze proprietățile deținute de mama lor, Elisabeta Sturdza (1874-1963) - fiica lui Petre P. Carp, care fuseseră confiscate de stat în martie 1949. Printre bunurile solicitate se aflau conacul, construcțiile anexe și 2 ha de teren. Printr-un ordin emis de Ministerul Educației și Cercetării în 2005, li s-au retrocedat celor doi urmași conacul, construcțiile anexe și un teren de 1,5 ha. Din cauza faptului că terenul devenise
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
Carp, care fuseseră confiscate de stat în martie 1949. Printre bunurile solicitate se aflau conacul, construcțiile anexe și 2 ha de teren. Printr-un ordin emis de Ministerul Educației și Cercetării în 2005, li s-au retrocedat celor doi urmași conacul, construcțiile anexe și un teren de 1,5 ha. Din cauza faptului că terenul devenise parc dendrologic (datorită multitudinii speciilor plantate aici) și făcea parte din domeniul public, Primăria și Consiliul local Țibănești au refuzat să restituie terenul în natură. Moștenitorii
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
să realizeze în sat ateliere de manufactură destinate salvării patrimoniului. În iunie 2009, Ordinul Arhitecților din România, împreună cu mai multe organizații neguvernamentale din Franța și România, Școala "Petre P. Carp" din Țibănești, Consiliul Local și Primăria Țibănești, a organizat la conacul din localitate un "Atelier de forjat fier", unde să se învețe tehnicile tradiționale și moderne a fierului forjat ornamental pentru restaurarea monumentelor istorice. În prezent, se află în proces de restaurare. a fost construit pe un strat de umplutură de
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
de fundare cuprinsă între -1,10 m și -4,50 m. Clădirea are un beci la adâncimea de -3,67 m. Pereții sunt din zidărie de cărămidă, planșeele din lemn, iar acoperișul din lemn cu învelitoare din tablă. În parcul conacului se află un mausoleu al familiei Carp. El a fost construit din beton, în stil neogotic, după planurile inginerului francez Gustave Eiffel care a ajuns și la Țibănești în vizita sa în România. În interior, se află două sarcofage de
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
se mută în satul Gură Călitei , considerand acest loc prielnic pentru comerțul ce-l desfășura Mai știm despre el că în cîrciuma lui s-a declanșat la 1907 sîmburele izbucnirii revoltei țărănești din satul Gură Călitei cand țăranii au ars conacul arendașului Ion Georgescu. În 1922 a înfiat pe Mărită Gavrilă, ce a devenit Maria Dîrdala , născută în anul 1910 . Ion Ț. Dîrdala moare în anul 1930 in varsta de nici 57 de ani și e inmormantat în cimitirul Bisericii Sf
Ștefan Dîrdală () [Corola-website/Science/305467_a_306796]
-
singură clădire nefolosită pe marginea șoselei DN2. Cinci obiective din comuna Zărnești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local, patru ca situri arheologice și unul ca monument de arhitectură. Monumentul de arhitectură este conacul Marghiloman din centrul satului Fundeni, ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Tot în satul Fundeni se află un prim sit arheologic, așezarea din epoca migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.) descoperită în vatra
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]
-
Corjăuți este un sat în comuna Hilișeu-Horia din județul Botoșani, Moldova, România. Biserica din satul Corjăuți, parohia Hilișeu-Crișan a fost construită în anul 1813 în următoarele împrejurări: între anii 1811-1813, Ioniță Bașotă ridică în satul Pomîrla, unde își avea conacul, o biserică nouă din zid. Bisericuța din lemn, ctitorită de C. Bașotă, este cerută de locuitorii satelor Corjăuți și Hliboca, ambele situație pe moșia Bașotă. Iscându-se ceartă între aceste două sate cu privire la biserica de lemn, proprietarul de atunci Ioniță
Corjăuți, Botoșani () [Corola-website/Science/300904_a_302233]
-
proprierati au fost diminuate. Pe langă suprafață proprie, țăranii locului munceau în dijma o suprafață de pământ luată de la proprietar. În anul 1873 a fost construită calea ferata Craiova-Slatina-Pitesti-Bucuresti. Lucrătorii, cât au executat lucrări în zonă, au fost cazați la conacele boierești din Recea și Zorleasca. O mare binefacere a fost construirea după 1912 a halei Recea, care a facilitat legătură oamenilor de aici cu lumea. Acolo unde calea ferata intersecta drumuri, au fost construite cantoane, care astăzi, nu mai există
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
prima construită la 1516 de "Nan Paharnicul" și a doua la 1812 de Gheorghe Măldărescu, în comuna Măldărești. Astăzi fac parte din "Muzeul de artă medievală Măldărești". Pe Valea Topologului la 1828 "Iancu Bălcescu", fratele revoluționarului pașoptist Nicolae Bălcescu, ridică conacul care dăinuie peste veacuri, azi fiind ""Muzeul Nicolae Bălcescu"", cu o arhitectonică deosebită. Între anii 1717-1722, în timpul stăpânirii austriece, a fost construit sectorul de drum pe "Valea Oltului" dintre Cozia și Câineni, cunoscut ca ""Via Carolina"", sub conducerea inginerului austriac
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
baltă ("Sterna hirundo"), pitulice ("Sylvia nisoria"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar negru ("Tringa erythropus") și nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, muzee, conace, case memoriale, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești () [Corola-website/Science/334143_a_335472]
-
din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (). Este cunoscut și sub numele de "Cămara de Sare" (probabil destinația originară a clădirii), "Curia Casei Fiscului", "Casa Fiscală", "Casa Princiară", "Casa Principilor", "Palatul Voievodal", "Conacul Princiar" și "Casa Bathory". El reprezenta odinioară reședința principelui Ardealului Sigismund Bathory (1581-1597 și 1599-1602). A fost destinat inițial de fapt pentru Vama Sării de la Turda. Palatul păstrează unele fragmente din clădirea inițială de la sfârșitul secolului al XV-lea și
Palatul Princiar din Turda () [Corola-website/Science/307060_a_308389]
-
la Primul Război Mondial, a mai luat parte la al Doilea Război Balcanic și la operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri, din perioada 1918-1920. În anul 1920, la sfârșitul războiului, a fost trecut în rezervă, petrecându-și restul vieții la conacul său de la Schinetea. Constantin Prezan a evitat să se implice activ în viața politică, deși a avut o serie de demnități politice, mai mult onorifice, cum ar fi aceea de senator de drept deținută în perioada postbelică, în baza înaltei
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
principelui Ferdinand, dar și a lui Nicolae Filipescu, sau a locotenentului Ion Antonescu, aghiotantul lui Prezan și foarte mult apreciat de acesta. La 28 mai 1897 locotenent-colonelul Prezan, adjutant al principelui moștenitor Ferdinand, a cumpărat de la avocatul ieșean Constantin Livaditi conacul și moșia Schinetea, la prețul de 335.500 lei. Cu o întindere de 1.065 ha și 3.522 mp și compusă din două trupuri, Schinetea cu Mălinești și Armășeni, proprietatea se afla în comuna Dumești din plasa Fundurile, județul
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
1.065 ha și 3.522 mp și compusă din două trupuri, Schinetea cu Mălinești și Armășeni, proprietatea se afla în comuna Dumești din plasa Fundurile, județul Vaslui. În primii ani ai secolului al XX-lea, el a adăugat vechiului conac un parc, un beci, o fântână și o casă a administratorului, care avea grijă de conac în lipsa proprietarului. În anul 1939, a construit și un corp nou de clădire. În total, conacul avea 25 camere. Familia Prezan s-a atașat
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
Armășeni, proprietatea se afla în comuna Dumești din plasa Fundurile, județul Vaslui. În primii ani ai secolului al XX-lea, el a adăugat vechiului conac un parc, un beci, o fântână și o casă a administratorului, care avea grijă de conac în lipsa proprietarului. În anul 1939, a construit și un corp nou de clădire. În total, conacul avea 25 camere. Familia Prezan s-a atașat foarte mult de aceste locuri, Schinetea rămânând reședința familiei până la moartea celor doi soți, în 1943
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
secolului al XX-lea, el a adăugat vechiului conac un parc, un beci, o fântână și o casă a administratorului, care avea grijă de conac în lipsa proprietarului. În anul 1939, a construit și un corp nou de clădire. În total, conacul avea 25 camere. Familia Prezan s-a atașat foarte mult de aceste locuri, Schinetea rămânând reședința familiei până la moartea celor doi soți, în 1943. Acesta a fost și unul din motivele care l-au determinat pe Prezan să aleagă numirea
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
ale Doamnei Neaga, Ileana și Cristina, pentru a-și salva onoarea și puritatea, în momente de disperare, după ce fugiseră împreună cu Doamna Neaga din București din cauza turcilor, în drumul lor către mânăstirea Buda (ctitoria lor de familie) s-au adăpostit la conacul lor din Lapoș, iar aici ajunse de urmăritori, s-au aruncat într-o fântână, sub ochii mamei lor. Acest puț se află în apropierea unor ruine ce poartă denumirea de “Zidul Doamnei Neaga”. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
cei doi pleacă imediat cu trenul la locul unei crime, Abbey Grange din apropiere de Chislehurst (comitatul Kent). El îi arată o telegramă trimisă în plină noapte de inspectorul Stanley Hopkins, în care îl ruga să vină imediat la acel conac. Analizând caracteristicile telegramei, Holmes deduce că Eustace Brackenstall, stăpânul domeniului, a fost asasinat. Inspectorul Stanley Hopkins crede că asasinatul fusese săvârșit de banda de tâlhari Randall, formată dintr-un tată și doi fii. Odată ajuns la Abbey Grange, Lady Brackenstall
Aventura de la Abbey Grange () [Corola-website/Science/324131_a_325460]