8,354 matches
-
preventivă), iar două fiind restrictive de drepturi (controlul judiciar și controlul judiciar pe cauțiune). În acest context, Curtea a reținut că măsurile preventive sunt măsuri procesuale ce vizează în mod direct fie starea de libertate a suspectului sau a inculpatului, concretizându-se în privarea acestuia de libertate, în cazul reținerii, al arestării preventive și al arestului la domiciliu (clasificate astfel ca fiind măsuri preventive privative de libertate), fie alte drepturi sau libertăți fundamentale, în cazul controlului judiciar și al controlului judiciar
DECIZIA nr. 237 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288854]
-
circumscripție, drept condiție necesară la înregistrarea candidaților, corespunde exigențelor cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni plenare și concretizează totodată libertatea/marja de apreciere a statului de a reglementa, cu anumite limitări, în materie electorală, la fel cum este și condiția subsidiară referitoare la numărul minim de susținători (nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul
DECIZIA nr. 275 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288848]
-
-a Compartimentul administrativ și logistică Articolul 81 Compartimentul administrativ și logistică se află în subordinea directă a președintelui Agenției. Articolul 82 Compartimentul administrativ și logistică este compartimentul de specialitate care îndeplinește atribuții privind administrarea parcului auto și a sediului administrativ, concretizate astfel: a) întocmește referate de necesitate pentru bunurile, lucrările și serviciile necesare activității compartimentului; ... b) furnizează datele necesare pentru elaborarea programului anual al achizițiilor publice, pe baza necesităților identificate la nivelul compartimentului; ... c) ține evidența parcului auto al Agenției, asigură
REGULAMENT din 4 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288228]
-
controlului operativ inopinat, așa cum sunt prevăzute de lege, acestea se circumscriu operațiunii de stabilire și colectare pentru stat a sumelor datorate de operatorii economici, ca urmare a activității economice a acestora. Însă, atunci când activitatea instituției antereferite nu se concretizează și nu conduce la restabilirea bazei impozabile, verificarea gestiunii operatorilor economici reprezintă o atribuire de competențe care este neconstituțională, întrucât intervenția statului, prin organele de control operativ, înseamnă o violare a proprietății private, care se concretizează în amenzi contravenționale și
DECIZIA nr. 355 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288798]
-
instituției antereferite nu se concretizează și nu conduce la restabilirea bazei impozabile, verificarea gestiunii operatorilor economici reprezintă o atribuire de competențe care este neconstituțională, întrucât intervenția statului, prin organele de control operativ, înseamnă o violare a proprietății private, care se concretizează în amenzi contravenționale și în confiscarea unor sume de bani. Prin urmare, contravențiile prevăzute de normele criticate reprezintă o intruziune nepermisă în gestiunea unor operatori economici privați și în dreptul de proprietate al acestora. Se mai învederează că impunerea unor
DECIZIA nr. 355 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288798]
-
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că executarea unei hotărâri judecătorești nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp, sens în care se face trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, concretizată prin Hotărârea din 28 iulie 1999, pronunțată în Cauza Immobiliare Saffi împotriva Italiei, paragrafele 63 și 66, Hotărârea din 7 mai 2002, pronunțată în Cauza Burdov împotriva Rusiei, paragraful 34, și Hotărârea din 19 martie 1997, pronunțată în Cauza Hornsby
DECIZIA nr. 14 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288828]
-
procedură de constituire a Biroului Electoral Central să nu afecteze caracterul liber, transparent și echitabil al procesului electoral. Curtea reține totodată că prevederile care reglementează compunerea Biroului Electoral Central stabilesc expres mai multe momente de alcătuire a acestuia, care se concretizează în etape distincte pe parcursul cărora Biroul Electoral Central este completat gradual conform criteriilor legale omogene stabilite la art. 2 alin. (2), (3) și (4). Prin urmare, sintagma „compunerea Biroului Electoral Central“ cuprinde toate regulile procedurale administrative realizate în cele
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
precum și ale consimțământului persoanelor vizate, făcând dovada acestora în scris și în format electronic ori de câte ori vor fi solicitate de către ANSPDCP. ... ... 6. Recepție 6.1. Recepția calitativă și cantitativă a tichetelor de activități casnice acordate se va concretiza într-un proces-verbal de recepție, întocmit în două exemplare și semnat de ambele părți de către reprezentanții desemnați în acest scop. ... 6.2. În situația în care angajatorul constată neconcordanțe între cantitatea și calitatea tichetelor de activități casnice acordate, acesta notifică
ORDIN nr. 1.964 din 8 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288756]
-
se raportează exclusiv la data deschiderii procedurii insolvenței. ... 13. De asemenea, Curtea observă că prevederile criticate, în interpretarea dată prin decizia precitată, au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, care s-a concretizat prin Decizia nr. 565 din 8 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1056 din 10 noiembrie 2020, prin care Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 15 alin. (2
DECIZIA nr. 223 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288763]
-
art. 3 alin. (3) din Legea nr. 341/2004, raportat la Legea nr. 1/1996. Reține că omisiunea de reglementare a consecințelor juridice determinate de eliminarea competenței Secretariatului de Stat de a propune acordarea Ordinului „Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“ se concretizează într-un element de neclaritate, imprecizie și impredictibilitate a legii, cu consecința afectării atribuției Președintelui României, prevăzută la art. 94 lit. a) din Constituție, în sensul că face inaplicabilă norma care prevede posibilitatea ca Președintele României să acorde respectivul ordin
DECIZIA nr. 380 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288395]
-
pentru conferirea Ordinului „Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“, iar Legea nr. 29/2000 nu cuprinde norme care să poată fi aplicate cu privire la formularea și transmiterea de propuneri către Președintele României pentru conferirea acestui ordin, în sensul voinței legiuitorului concretizate prin art. 3 alin. (3) din Legea nr. 341/2004. În aceste condiții, Curtea constată că mecanismul juridic de conferire a ordinului de către Președintele României este nefuncțional. O asemenea deficiență rezultă din lipsa de coerență în reglementare, intervenită, în esență
DECIZIA nr. 380 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288395]
-
propunerii transmise de Secretariatul de Stat. Or, procedura de transmitere/comunicare a adeverinței tipizate, așa cum este prevăzută la art. 9^2 alin. (8) din Legea nr. 341/2004, nu se poate constitui într-o justificare pentru a altera rolul constituțional al Președintelui, concretizat în atribuția prevăzută la 94 lit. a) din Constituție sau efectele juridice concrete ale decretului de acordare a unui titlu de către Președintele României, în calitate de reprezentant al statului. ... 118. Sub acest aspect, din perspectiva caracterului neclar și imprecis
DECIZIA nr. 380 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288395]
-
reglementarea diferită cu privire la organele de conducere ale fundațiilor pentru tineret, nefiind clar care anume sunt organele de conducere ale acestor fundații: adunările generale sau consiliile. De asemenea, prin adoptarea dispozițiilor criticate se creează o situație de incoerență legislativă concretizată în dublarea unei reglementări referitoare la organele de conducere ale fundațiilor pentru tineret, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție și dispozițiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. ... 4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public
DECIZIA nr. 276 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288252]
-
acesta ar fi trebuit să abroge expres textele din Decretul-lege nr. 115/1990 și Legea nr. 146/2002 care vin în conflict cu cele din legea criticată. Întrucât legiuitorul nu a făcut acest lucru, s-a creat o situație de incoerență legislativă concretizată în dublarea, în dreptul pozitiv, a unei reglementări referitoare la organele de conducere ale fundațiilor de tineret, ceea ce demonstrează existența unui paralelism legislativ. ... 12. Se arată că, în jurisprudența sa, respectiv prin Decizia nr. 242 din 3 iunie 2020
DECIZIA nr. 276 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288252]
-
excepției de neconstituționalitate. ... 13. Guvernul și-a exprimat punctul de vedere în sensul constituționalității dispozițiilor art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, context în care a invocat jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată în Decizia nr. 657 din 11 mai 2010 și Decizia nr. 433 din 9 iunie 2015. ... 14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierile
DECIZIA nr. 191 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288277]
-
neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, reținând că dispozițiile art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 conțin elementele necesare identificării practice a situațiilor în care se poate acorda ajutorul public judiciar în materie civilă. ... 21. Astfel, în jurisprudența sa, concretizată prin Decizia nr. 156 din 17 martie 2022, antereferită, la paragrafele 13-18, instanța de contencios constituțional a reținut că dispozițiile art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 reglementează criteriile în funcție de care
DECIZIA nr. 191 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288277]
-
prin legea sa organică de înființare, organizare și funcționare.“ Potrivit Legii nr. 248/2013, este obligatorie consultarea Consiliului Economic și Social (C.E.S.) de către Guvern cu ocazia inițierii de acte normative din domeniul de competență al C.E.S. Rezultatul acestei consultări se concretizează în avizele la proiecte de acte normative, avize care vor însoți, în mod obligatoriu, proiectul de act normativ, până la adoptare, în cazul în care C.E.S. emite avizul. În cazul în care C.E.S. nu emite avizul în termen de 10
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
solicitării avizului C.E.S., reținând: Consiliul Economic și Social este consultat obligatoriu de către inițiatorii proiectelor de acte normative și ai proiectelor de programe și strategii nematerializate în proiecte de acte normative, din domeniul său de competență. Rezultatul acestei consultări se concretizează în avize la proiectele de acte normative și la proiectele de programe și strategii. (....) Avizul consultativ se caracterizează prin aceea că autoritatea publică, pentru care legea prevede competența de a emite un act administrativ, este obligată să solicite avizul, dar
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de înființare, organizare și funcționare. Potrivit art. 2 din Legea nr. 248/2013: (1) Consiliul Economic și Social este consultat obligatoriu asupra proiectelor de acte normative inițiate de Guvern sau a propunerilor legislative ale deputaților ori senatorilor. Rezultatul acestei consultări se concretizează în avize la proiectele de acte normative. După cum rezultă cu claritate din textele de mai sus, se observă că C.E.S. trebuie consultat asupra proiectelor de acte normative, inițiate de Guvern. La nivel legal, se observă o distincție clară între
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
1) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social: Consiliul Economic și Social este consultat obligatoriu asupra proiectelor de acte normative inițiate de Guvern sau a propunerilor legislative ale deputaților ori senatorilor. Rezultatul acestei consultări se concretizează în avize la proiectele de acte normative. În speță, proiectele de hotărâri ale Guvernului nu sunt inițiate de Guvern (ci adoptate de acesta), ci de ministrul afacerilor interne [potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020]. Ca atare, în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
Europeană are o opinie contrară față de prevederile planului aprobat prin decizie și față de opinia autorităților române competente; ... w) operațiuni de asistență tehnică - proiecte de asistență tehnică atribuite prin proceduri de atribuire cu respectarea legislației naționale privind achizițiile publice, concretizate prin angajamente legale sau cheltuieli directe finanțate prin asistență tehnică ce nu necesită implementare sub formă de proiect, realizate cu respectarea prevederilor capitolului 4.3 din PS 2023-2027; ... x) acord de finanțare - actul administrativ încheiat între Agenția de Finanțare a Investițiilor
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 85 din 16 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275352]
-
Mondială a Sănătății, Centrul European pentru Controlul Bolilor), iar majoritatea statelor și-au dezvoltat strategii naționale, pe baza documentelor cadru și a situației naționale. IAAM a fost abordată și de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, abordare care s-a concretizat în anul 2016 printr-o declarație politică a liderilor mondiali în sensul atenuării impactului iminent al rezistenței la antimicrobiene. Organizația Mondială a Sănătății a publicat în anul 2016 Planul de acțiune global pentru combaterea rezistenței la antimicrobiene*1 și Ghidul privind
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 20 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275713]
-
o alocare ulterioară mai bună a resurselor sistemului de sănătate), impactul benefic fiind atât social cât și economic. ... III. Prioritățile, politicile și cadrul legal În anul 1998 Comisia Europeană a convocat prima întâlnire majoră pe tema AMR care s- a concretizat prin Decizia Nr. 2119/98/EC a Parlamentului European și Comisiei Europene, care a stipulat nevoia creării unei rețele pentru supravegherea epidemiologică și controlul bolilor transmisibile în Uniunea Europeană, incluzând infecțiile asociate asistenței medicale și rezistența la antimicrobiene în lista problemelor de
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 20 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275713]
-
antimicrobiene (C0M/2011/748), care a propus o abordare comună coordonată a tuturor sectoarelor implicate (uman, veterinar-și mediu, etc) și întărirea și dezvoltarea inițiativelor statelor membre EU împotriva AMR și IAAM (infecțiile asociate asistenței medicale). Aceasta nouă abordare multisectorială a fost concretizată prin publicarea de către OMS a "Planului global de acțiune asupra rezistenței la antimicrobiene" în anul 2015 și ulterior a "Planului european de acțiune "One Health", de către Comisia Europeană în anul 2017. "Planul global de acțiune asupra rezistenței la
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 20 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275713]
-
că posibilitatea instituită de prevederile legale criticate de a se stabili contravaloarea reparației, fie folosind sistemele de evaluare specializate, fie documentele emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată, concretizează opțiunea legiuitorului privind modul de calcul al cuantumului despăgubirilor ce pot fi acordate de asigurătorul de răspundere civilă auto. Dispozițiile criticate nu sunt neclare, imprecise sau imprevizibile. ... 28. Faptul că acest text legal i-ar permite unității reparatoare să perceapă
DECIZIA nr. 65 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281847]