13,648 matches
-
Douăsprezece poeme denunțând teroarea bolșevică trimise, sub pseudonimul Haiduc, lui Virgil Ierunca, publicate la Paris în ,,Caete de dor”, au fost socotite ,,uneltire contra ordinei sociale” și, în 1958, M. primea pedeapsa capitală. După patru săptămâni de suferință în celula condamnaților la moarte din penitenciarul Jilava, pedeapsa îi este comutată în muncă silnică pe viață. Grațiat în 1964, M. se autoizolează. Are extrem de rare apariții, în ,,Gazeta literară”, ,,Viața românească”, ,,Adevărul literar și artistic”. Volumul Cartea duioșiilor, încredințat în 1972 Editurii
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
era de „a stabili sub o formă determinată, în orice caz actuală, noua tablă a valorilor noastre literare”, acestea urmând a fi considerate prin prisma altei concepții decât, bunăoară, cea din „manualele didactice” ale lui Mihail Dragomirescu. Scepticismul nu trebuie condamnat, dar nici acceptat până la ultimele lui limite. „Problema supraviețuirii literare e conjuncturală și, de altfel, și relativă, deoarece măsurăm imensitățile cu măsurile noastre, iar destinul orb ne dezminte, trecând posterității opere din considerații imprevizibile și sugrumând altele.” Ce va deveni
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
Teofil atacă și doctrina origeniană a preexistenței sufletelor (96, 17-19; 100, 12). În epistola 98 este atacat Apolinarie din Laodiceea pentru că a refuzat să admită că Isus Cristos avea suflet omenesc; Teofil se apleacă îndelung și aici asupra lui Origen, condamnat fie pentru exegeza sa alegorică (98, 10), fie pentru doctrina originii lumii, fie pentru că ar fi afirmat că ființele angelice au devenit îngeri pentru că s-au comportat bine după ce au fost create (98, 10-12), sau că Duhul Sfânt nu pogoară
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
urmând exemplul său. Avem aici un accent polemic, autorul vizându-i pe mesalieni și pe acemeți, partizani ai lipsei totale de activitate (cap. 21-27); în cap. 21 sunt menționați în mod explicit Adelfios și Alexandru, liderii celor două orientări. De condamnat este însă și al treilea tip de sărăcie, acela specific acelor călugări care, deși au declarat că renunță la bunurile materiale, continuă să participe la activitățile din această lume, ca și cum ar fi dori să rătăcească în continuare prin deșert după ce
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ne ajută să înțelegem cum au evaluat monofiziții conciliul de la Calcedon în epoca în care s-au bucurat de cel mai mare succes; așa cum rezultă din conținutul revelațiilor povestite, ei considerau conciliul ca un fel de revanșă obținută de nestorienii condamnați la Efes. Ioan culege aceste informații de la Petru Ibericul și din cercul acestuia sub formă de tradiții orale transmise de călugării din lavra de la Maiuma. Iată câteva exemple. În primul capitol, autorul pretinde că relatează o amintire a lui Petru
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
face zadarnic: în ciuda apetitului pentru scenic, pentru alternanța monologal-dialogal, G. scrie o proză de notație intimă, dominată de vocea interioară a bărbatului singur, analist comportamental și în permanentă căutare de iubire, înțelegere, comuniune, dar eșuând mereu. Un individ parcă prematur condamnat la incomunicare, o psihologie sucită, pe cât de retractilă în fapt, pe atât de agresivă în fond. A fost remarcat interesul prozatorului pentru „efectele formative, cu sens pozitiv sau negativ, ale impactului istoriei sociale asupra unor ființe cu marcate dispoziții spre
GHIŢULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287275_a_288604]
-
puținele scene izbutite. SCRIERI: Din umbră, Iași, 1913; Ariana, Iași, 1915; Miros de iarbă, Iași, 1915; Cuvinte despre oameni, Iași, 1916. Repere bibliografice: Al.T. Stamatiad, „Din umbră”, proză de Hidalgo, „Viitorul”, 1913, 1800; Lovinescu, Scrieri, IV, 104-105; Jean Hefter, Condamnatul, „Lumea”, 1919, 302-305; Theodor Rășcanu, „Promoția 1907”. Alfred Hefter, „Epoca”, 1935, 2011-2012; Bote, Simbolismul, 98-99, passim; Rașcu, Amintiri, 125-127; Elena Zaharia, Ion Vinea, București, 1972, 47. R.Z.
HEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287424_a_288753]
-
special. Această apropiere i-a fost reproșata drept „alianță a filosofiei marxiste cu antropologia nazistă”, căci Gehlen fusese „epurat” timp de doi ani după război În Germania de Vest datorită colaborării sale cu regimul nazist. Harich a fost de asemenea condamnat pentru tentativele sale de „a concilia materialismul și idealismul” și pentru Încercarea de a introducere „gândirea burgheza” În marxism-leninism, privând astfel proletariatul de principala să armă. Condamnat că filosof și „conspirator” deopotrivă, arestarea lui Harich a jucat un rol declanșator
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de Vest datorită colaborării sale cu regimul nazist. Harich a fost de asemenea condamnat pentru tentativele sale de „a concilia materialismul și idealismul” și pentru Încercarea de a introducere „gândirea burgheza” În marxism-leninism, privând astfel proletariatul de principala să armă. Condamnat că filosof și „conspirator” deopotrivă, arestarea lui Harich a jucat un rol declanșator pentru alte acuzații și procese. Cazul lui Ernst Bloch este diferit de cel al lui Harich, mai Întâi datorită prestigiului filosofului (Bloch primise, cu puțin Înainte de declanșarea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
unu la 5 ani. Cu aceeași pedeapsă se sancționează și faptă persoanei care, în vederea obținerii unui folos material necuvenit, intermediază sau înlesnește adoptarea unui copil. Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani. Articolul 13 Cererile pentru încuviințarea adopției, în curs de soluționare la organele de autoritate tutelara, vor fi înaintate de îndată instanțelor competențe, potrivit dispozițiilor prezenței legi. Cererile de anulare sau desfacere a
LEGE nr. 11 din 31 iulie 1990 ***Republicată privind încuviinţarea adopţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106794_a_108123]
-
unu la 5 ani. Cu aceeași pedeapsă se sancționează și faptă persoanei care, în vederea obținerii unui folos material necuvenit, intermediază sau înlesnește adoptarea unui copil. Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani. Articolul 13 Cererile pentru încuviințarea adopției, în curs de soluționare la organele de autoritate tutelara, vor fi înaintate de îndată instanțelor competențe, potrivit dispozițiilor prezenței legi. Cererile de anulare sau desfacere a
LEGE nr. 11 din 31 iulie 1990 ***Republicată privind încuviinţarea adopţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106797_a_108126]
-
unu la 5 ani. Cu aceeași pedeapsă se sancționează și faptă persoanei care, în vederea obținerii unui folos material necuvenit, intermediază sau înlesnește adoptarea unui copil. Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani. Articolul 13 Cererile pentru încuviințarea adopției, în curs de soluționare la organele de autoritate tutelara, vor fi înaintate de îndată instanțelor competențe, potrivit dispozițiilor prezenței legi. Cererile de anulare sau desfacere a
LEGE nr. 11 din 31 iulie 1990 ***Republicată privind încuviinţarea adopţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106796_a_108125]
-
nu fusese o sursă de consternare În trecut, a deveni brusc o cauză majoră de interes public. Reformatorii le aminteau oamenilor că a fi Îmbrăcat era elementul care Îl diferențiază pe om de animal. Părul lung a fost de asemenea condamnat. Bacon nota că „animalele sunt mai hirsute decât omul... și omul sălbatic mai păros decât cel civilizat”5. A lucra noaptea era de asemenea suspect. Juristul englez sir Edward Coke a remarcat că „noaptea este timpul În care omul trebuie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din lume, cetățenii Europei vor avea cele mai multe drepturi”42. Drepturile enumerate În Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene trec dincolo de drepturile conținute În Declarația Drepturilor Omului americană și În amendamentele constituționale ulterioare. Ele includ dreptul la viață: „nimeni nu trebuie condamnat la moarte sau executat”. Fiecare persoană are dreptul de a i se respecta activitatea fizică și mentală. În domeniul medicinei și biologiei, dreptul individului la consimțământ liber și informat este protejat. Eugenia este interzisă, „În special practicile care duc la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că oamenii în stare de ebrietate nu au o pornire necondiționată înspre conduite agresive și, cu atât mai mult, antisociale. Iar respectiva idee ar putea avea consecințe în reconsiderarea pedepselor mult mai blânde care se dau în cazul în care condamnatul era sub influența vădită a alcoolului. De asemenea, dacă în SUA, în locurile unde se consumă alcool, sunt anunțuri care atenționează asupra riscurilor acestuia pentru femeile însărcinate sau pentru cei care șofează, ar mai trebui adăugat și unul care menționează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că în mod obișnuit se înțelege că e vorba despre agregarea opiniilor unor indivizi concreți, nu cred că această eroare trebuie prea mult subliniată. Apoi, în exprimări cum sunt cele de mai sus, nu atât personificarea și reificarea sunt de condamnat, cât prezumția unanimității opiniilor la scară națională. Ceea ce în rare cazuri se întâlnește. Mai mult, în lipsa unor date concrete (sondaje) nu putem fi siguri dacă există chiar un curent de opinie predominant. O altă eroare frecventă - cultivată uneori deliberat în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
introd. edit., București, 2002; Ion Călugăru, Paradisul statistic, pref. edit., București, 1971; G. Călinescu, Scrinul negru și Dosarul „Scrinului negru”, I-II, introd. edit., București, 1977. Traduceri: Jean-Pierre Richard, Poezie și profunzime, pref. Mircea Martin, București, 1974; Alexandre Dumas, Fiul condamnatului, postfața trad., București, 1994, Horoscopul, postfața trad., București, 1994; N. I. Herescu, Agonie fără moarte, I-II, postfață Nicolae Florescu, București, 1998-1999; Vintilă Horia, Introducere în istoria filosofiei românești moderne, pref. Constantin Amăriuței, București, 1999; Sorana Gurian, Ochiurile rețelei. Jurnalul meu
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
destinatarii epistolei sale să muncească, urmînd exemplul său. Avem aici accente polemice, împotriva mesalienilor și acemeților, partizani ai lipsei totale de activitate (cap. 21-27); în cap. 21 sînt menționați în mod explicit Adelfios și Alexandru, liderii celor două orientări. De condamnat este însă și al treilea tip de sărăcie, specific călugărilor care, deși au declarat că renunță la bunurile materiale, continuă să participe la activitățile din această lume, ca și cum ar fi dori să rătăcească în continuare prin deșert după ce au ieșit
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pentru că ne ajută să înțelegem cum au evaluat monofiziții conciliul de la Calcedon în epoca în care s-au bucurat de cel mai mare succes; așa cum rezultă din conținutul revelațiilor povestite, ei considerau conciliul un fel de revanșă obținută de nestorienii condamnați la Efes. Ioan culege informațiile de la Petru Ibericul și din cercul acestuia, sub formă de tradiții orale transmise de călugării din lavra de la Maiuma. Iată cîteva exemple. în primul capitol, autorul pretinde că relatează o amintire a lui Petru Ibericul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
maghiar care a determinat postul TV5 să reia pelicula de trei ori în două zile, fapt destul de atipic pentru politica de programe a canalului respectiv. Prin urmare, nu intenția malefică a părții franco-maghiare de a defăima imaginea României este de condamnat (în fond, bravo lor, au vrut - au putut...), ci reacția (iarăși, abia reacția) politicienilor și a mass-mediei românești, tardivă, belicoasă și ineficientă. În loc să avem noi și astfel de inițiative, să producem, de pildă, tot cu caracterul de "ficțiune", un film
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
Declin și prăbușire, pref. Virgil Nemoianu, București, 1968; Joseph Conrad, Negrul de pe „Narcis” și alte povestiri, pref. trad., București, 1970, Palatul lui Almayer, pref. trad., București, 1980; Joseph Kessel, Călăreții, București, 1970; Herman Teirlinck, Autoportret sau Ultima masă a unui condamnat, București, 1970 (în colaborare cu Ricarda Terschak); Archibald Joseph Cronin, Sabia dreptății, București, 1971; Konstantin Mihailovici Simonov, Zile și nopți, București, 1972; Antologie de poezie neerlandeză (olandeză și flamandă), îngr. Venera și Al. Urechia, pref. Garmt Stuiveling, București, 1973 (în
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
tipografie română”, dar operele sale - vodeviluri, farse, comedii: Pariurile sau Femeia coace, iar dracul face și Creditorii, prelucrări după V. Alecsandri, Parvenitul, Mademoiselle Méphistophélès, Singurătatea unui holtei, Logodnicul superstițios sau Rotirea meselor, drame: Scotofil sau Victima pasiunii, Jocul sorții, Copiii condamnatului, Silven, legende: Zâna din Nipru, nuvele: Doamna brună, Omul enigmatic, Scene din viața provincială ș.a. - nu au avut răsunet, deși, după apariția piesei Moartea lui Lermontoff (1885), a fost numit membru al unei societăți literare din Moscova. În limba germană
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
că i s‑a pregătit focul veșnic, lui, care din proprie voință s‑a rupt de Dumnezeu (ex sua uoluntate abscendenti a Deo), precum și celor care fără nici un strop de căință perseverează în apostazie” (26, 2). Prima reacție a oricărui condamnat la moarte este de a nega legitimitatea judecătorului care îl condamnă. Tot astfel diavolul și instrumentele sale, ereticii, neagă legitimitatea Demiurgului, anulând implicit însăși ideea unei Judecăți universale: „Cei plini de duh diavolesc îl acoperă de învinuiri pe Creatorul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
care Dumnezeu face o atare discriminare? Problema pleacă de la două episoade relatate în Cartea lui Daniel: cei trei tineri în cuptorul încins (cap. 3) și profetul aruncat în groapa leilor (cap. 6). În aceste două cazuri, Dumnezeu nu îngăduie moartea condamnaților, ci toți depășesc încercările la care sunt supuși datorită protecției sale binevoitoare. „Oare de ce”, se întreabă exegetul, „Dumnezeu îi salva pe martirii de odinioară, dar nu și pe cei de astăzi?” (II, 35). Răspunsul său este ingenios și în același
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
letopisețul lui Ureche, le-a reținut pentru cronica sa și Anonimul Bălenilor -, proiectate de contextul în care au fost rostite în rândul celor „ce se țin minte”, dar adunate - ne previne scriitorul - din zvon: „zic să fie zis...”, prin care condamnatul, resemnat și invidios, aprecia inventivitatea călăilor, sunt un produs al fanteziei: „atuncea zic să fie zis Ion Vodă: Caută că eu multe féliuri de morți groaznice am făcut, iară această moarte n-am știut să o fi făcutț”.) Maria (sau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]