6,847 matches
-
dura 3 luni în mediul rural și 2 în cel urban. Examinarea elevilor se făcea la sfârșitul celor două semestre. Legea XXVIII, Despre autoritățile scolastice, promulgată în anul 1876 va restrânge o serie de drepturi acordate autorităților bisericești privind învățământul confesional. În vreme ce vechea lege din 1868 acorda autorităților bisericești dreptul de a stabili planul de învățământ și conținutul programelor școlare, alegerea manualelor, prin această nouă lege autoritățile bisericești vor fi obligate să comunice inspectorilor școlari de stat atât planul de învățământ
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
învățământ și conținutul programelor școlare, alegerea manualelor, prin această nouă lege autoritățile bisericești vor fi obligate să comunice inspectorilor școlari de stat atât planul de învățământ, cât și lista manualelor utilizate. Practic, noul act juridic stipula controlul statului asupra școlilor confesionale. Intervenția statului în sistemul de învățământ devine tot mai accentuată în anii următori. Astfel, prin Legea XVIII din 1879 se inaugurează politica de asimilare prin intermediul școlii, deoarece noul act legislativ prevedea introducerea limbii maghiare ca obiect de studiu în toate
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
școală comunală. Prevederile legii din 1893, chiar dacă aparent veneau în sprijinul învățătorului, ele loveau școlile din comunele sărace, care abia puteau satisface exigențele legilor școlare. Senatul școlar al consistoriului diecezan din Caransebeș a supravegheat cu mare atenție sistemul de școli confesionale de pe raza sa, recomandând prompt eliminarea unor manuale școlare interzise de autorități, suplinirea inerentă a postului de învățător de către preot în situația stării de boală sau alte motive, aceasta pentru a evita transformarea școlii în școală comunală. Ierarhii bisericești știau
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sa, recomandând prompt eliminarea unor manuale școlare interzise de autorități, suplinirea inerentă a postului de învățător de către preot în situația stării de boală sau alte motive, aceasta pentru a evita transformarea școlii în școală comunală. Ierarhii bisericești știau că școala confesională care nu avea învățător mai mult de 6 zile era transformată automat în școală comunală sau de stat. Legea privind pensionarea învățătorilor adoptată în 1891 a stat în atenția consistoriului diecezan. În acest sens, consistoriul caransebeșean făcea cunoscute autorităților școlare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ne dezlipi școalele noastre de cătră biserici și a lua caracterul lor confesional sub cuvânt că și le-ar veni apoi comunelor noastre bisericești întru ajutor spre susținerea școalelor, pe când în faptă nu se alege alta decât numai schimbarea caracterului confesional al școalilor noastre.” Sinodul episcopal caransebeșean din anul 1896 a hotărât reactivarea conferințelor învățătorești în arealul diecezan, desemnând în acest sens la 22 mai 1896 comisarii școlari însărcinați să conducă conferințele în fiecare district. După 1900, școlile confesionale bănățene s-
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
schimbarea caracterului confesional al școalilor noastre.” Sinodul episcopal caransebeșean din anul 1896 a hotărât reactivarea conferințelor învățătorești în arealul diecezan, desemnând în acest sens la 22 mai 1896 comisarii școlari însărcinați să conducă conferințele în fiecare district. După 1900, școlile confesionale bănățene s-au confruntat cu ofensiva guvernelor maghiare împotriva autonomiei bisericești și a școlilor aflate în subordinea lor, considerate drept principalele obstacole în cale promovării politicii de asimilare și integrare a naționalităților. Tot mai frecvent, sistemul de educație a fost
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
deznaționalizării populației românești. Politica de deznaționalizare a populației românești din Banat a continuat în timpul guvernării primului ministru Tisza instalat la putere în toamna anului 1903. Tisza a dispus elaborarea unui proiect de lege care să intensifice controlul statului în școlile confesionale românești, implicit și reducerea autonomiei bisericilor românești. Cel care a elaborat asemenea proiect a fost ministrul Instrucțiunii Publice din guvernul Tisza, Albert Berzeviczy. Politica de asimilare și deznaționalizare s-a intensificat sub guvernul Wekerle. Astfel, în 1907 sunt aduse în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
intensificat sub guvernul Wekerle. Astfel, în 1907 sunt aduse în dezbaterea parlamentului proiectele de lege Apponyi, în februarie pentru școlile elementare de stat și în martie pentru școlile care nu erau de stat, dar în care erau incluse și școlile confesionale. Apponyi își propunea desființarea fără echivoc a școlilor confesionale și înlocuirea lor cu școli de stat. Legea XXVII din 1907, într-unul din articolele sale preciza fără echivoc: ,,Fiecare școală și fiecare învățător, fără considerare la împrejurarea că beneficiază de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în dezbaterea parlamentului proiectele de lege Apponyi, în februarie pentru școlile elementare de stat și în martie pentru școlile care nu erau de stat, dar în care erau incluse și școlile confesionale. Apponyi își propunea desființarea fără echivoc a școlilor confesionale și înlocuirea lor cu școli de stat. Legea XXVII din 1907, într-unul din articolele sale preciza fără echivoc: ,,Fiecare școală și fiecare învățător, fără considerare la împrejurarea că beneficiază de ajutor de la stat sau nu, se îndatorează a dezvolta
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
nu, se îndatorează a dezvolta și întări în sufletul românilor simțul de alipire cătră patria ungară și conștiința aparținerii la națiunea ungară, precum și modul de gândire religios-moral. Punctul acesta de vedere trebuie să predomineze întreaga instrucțiune.” Această lege declara învățătorii confesionali funcționari publici, supunându-i jurisdicției tribunalelor ordinare și nu cele bisericești. În momentul încadrării pe post, fiecare învățător era dator să depună un jurământ de credință față de stat înaintea inspectorilor guvernamentali. În școlile în care 20% dintre elevii cursanți erau
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
comunală în funcție de nivelul școlii, precizând că acele comune care nu puteau asigura nivelul sporit al salariilor pierdeau școala, în sensul că aceasta devenea școală de stat. Pentru susținerea școlii de stat fiecare locuitor achita câte 30 fileri. În cazul școlilor confesionale, programul săptămânal era de 30 de ore, din care 13 erau destinate predării limbii maghiare. În fapt, scopul acestei legi era asimilarea limbii maghiare, așa după cum Apponyi se exprima explicit în motivația actului juridic: ,,contopirea națională”. În baza legii Apponyi
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
salarizarea învățătorului și întreținerea școlii sau din alte motive, comunitățile și administrația locală au acceptat ca întregul proces de învățământ să se desfășoare în limba maghiară. Presiunile repetate ale autorităților de stat, însoțite de abuzuri, pentru a determina transformarea școlilor confesionale în școli comunale își găsesc o altă explicație: școala comunală reprezenta un pas mult mai facil spre transformarea ei în școală de stat. În localitatea Dalboșeț, școala confesională a fost transformată în școală comunală în anul 1886. În urma aplicării legii
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ale autorităților de stat, însoțite de abuzuri, pentru a determina transformarea școlilor confesionale în școli comunale își găsesc o altă explicație: școala comunală reprezenta un pas mult mai facil spre transformarea ei în școală de stat. În localitatea Dalboșeț, școala confesională a fost transformată în școală comunală în anul 1886. În urma aplicării legii Apponyi ea se va transforma în școală de stat. O situație similară s-a produs și în comuna Bobda. Din această realitate au izvorât numeroasele proteste ale românilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Apponyi ea se va transforma în școală de stat. O situație similară s-a produs și în comuna Bobda. Din această realitate au izvorât numeroasele proteste ale românilor bănățeni împotriva presiunilor făcute de organele statului pentru a modifica caracterul școlilor confesionale. Învățământul primar bănățean a fost categoric dominat de școlile poporale confesionale, cu predarea în limbile materne ale populației din provincie. Autoritățile de stat s-au prelevat de prevederile legislației școlare și de prerogativele asigurate prin deținerea puterii politice, care le
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
similară s-a produs și în comuna Bobda. Din această realitate au izvorât numeroasele proteste ale românilor bănățeni împotriva presiunilor făcute de organele statului pentru a modifica caracterul școlilor confesionale. Învățământul primar bănățean a fost categoric dominat de școlile poporale confesionale, cu predarea în limbile materne ale populației din provincie. Autoritățile de stat s-au prelevat de prevederile legislației școlare și de prerogativele asigurate prin deținerea puterii politice, care le facilitau instrucțiunile și abuzurile în viața școlilor confesionale bănățene, făcând presiuni
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de școlile poporale confesionale, cu predarea în limbile materne ale populației din provincie. Autoritățile de stat s-au prelevat de prevederile legislației școlare și de prerogativele asigurate prin deținerea puterii politice, care le facilitau instrucțiunile și abuzurile în viața școlilor confesionale bănățene, făcând presiuni pentru desființarea acestora. Românii și sârbii bănățeni și-au asumat acceptarea de sacrificii materiale menite să asigure respectarea prevederilor legislative. Construiesc clădiri noi pentru școlile confesionale, repară edificiile vechi, răspund la cerințele legii în privința salarizării învățătorului și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
puterii politice, care le facilitau instrucțiunile și abuzurile în viața școlilor confesionale bănățene, făcând presiuni pentru desființarea acestora. Românii și sârbii bănățeni și-au asumat acceptarea de sacrificii materiale menite să asigure respectarea prevederilor legislative. Construiesc clădiri noi pentru școlile confesionale, repară edificiile vechi, răspund la cerințele legii în privința salarizării învățătorului și a dotărilor materiale necesare procesului didactic. În anul 1907, autoritățile din Ciudanovița ,,statifică” vechea școală din localitate, sub pretextul că nu mai corespundea cerințelor legale. Locuitorii comunei hotărăsc imediat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în privința salarizării învățătorului și a dotărilor materiale necesare procesului didactic. În anul 1907, autoritățile din Ciudanovița ,,statifică” vechea școală din localitate, sub pretextul că nu mai corespundea cerințelor legale. Locuitorii comunei hotărăsc imediat să zidească un local nou pentru școala confesională și arborează pe acesta emblema caracterului confesional de învățământ. Într-o altă localitate cărășeană, la Gârnic, sătenii decid în anul 1910 să construiască din cărămidă o școală confesională nouă, cu două săli de clasă. Vechea clădire era din bârne de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
necesare procesului didactic. În anul 1907, autoritățile din Ciudanovița ,,statifică” vechea școală din localitate, sub pretextul că nu mai corespundea cerințelor legale. Locuitorii comunei hotărăsc imediat să zidească un local nou pentru școala confesională și arborează pe acesta emblema caracterului confesional de învățământ. Într-o altă localitate cărășeană, la Gârnic, sătenii decid în anul 1910 să construiască din cărămidă o școală confesională nouă, cu două săli de clasă. Vechea clădire era din bârne de lemn și putea fi folosită ca pretext
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
legale. Locuitorii comunei hotărăsc imediat să zidească un local nou pentru școala confesională și arborează pe acesta emblema caracterului confesional de învățământ. Într-o altă localitate cărășeană, la Gârnic, sătenii decid în anul 1910 să construiască din cărămidă o școală confesională nouă, cu două săli de clasă. Vechea clădire era din bârne de lemn și putea fi folosită ca pretext pentru desființarea școlii. În anul 1908, localnicii din Izgar hotărăsc să refacă școala confesională pentru a fi în acord cu cerințele
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
1910 să construiască din cărămidă o școală confesională nouă, cu două săli de clasă. Vechea clădire era din bârne de lemn și putea fi folosită ca pretext pentru desființarea școlii. În anul 1908, localnicii din Izgar hotărăsc să refacă școala confesională pentru a fi în acord cu cerințele prevăzute de lege. În așezarea Rusova Veche, autoritățile declară insalubru vechiul local al școlii confesionale. Și în acest caz, localnicii au ridicat un edificiu nou, modern, pentru școala confesională. Aceeași situație se produce
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
putea fi folosită ca pretext pentru desființarea școlii. În anul 1908, localnicii din Izgar hotărăsc să refacă școala confesională pentru a fi în acord cu cerințele prevăzute de lege. În așezarea Rusova Veche, autoritățile declară insalubru vechiul local al școlii confesionale. Și în acest caz, localnicii au ridicat un edificiu nou, modern, pentru școala confesională. Aceeași situație se produce în localitățile Zlagna (1911), Ilova (1910), Băsești (1911-1912), Cireșa Măguri (1910), Lăpușnicul Mare (1910), Luncani (1911-1913), Brebu (1914), Bujor (1912), Buziaș (1914
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
hotărăsc să refacă școala confesională pentru a fi în acord cu cerințele prevăzute de lege. În așezarea Rusova Veche, autoritățile declară insalubru vechiul local al școlii confesionale. Și în acest caz, localnicii au ridicat un edificiu nou, modern, pentru școala confesională. Aceeași situație se produce în localitățile Zlagna (1911), Ilova (1910), Băsești (1911-1912), Cireșa Măguri (1910), Lăpușnicul Mare (1910), Luncani (1911-1913), Brebu (1914), Bujor (1912), Buziaș (1914), Criciova (1912) etc. O înțelegere corectă a complexității problematicii derivate din evoluția rețelei școlilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
situație se produce în localitățile Zlagna (1911), Ilova (1910), Băsești (1911-1912), Cireșa Măguri (1910), Lăpușnicul Mare (1910), Luncani (1911-1913), Brebu (1914), Bujor (1912), Buziaș (1914), Criciova (1912) etc. O înțelegere corectă a complexității problematicii derivate din evoluția rețelei școlilor primare confesionale implică luarea în considerare a structurilor acestor instituții de învățământ, determinate de confesiunea localnicilor susținători. În Banatul antebelic au funcționat permanent, până la sfârșitul primei conflagrații mondiale, șase categorii de școli confesionale: romano-catolice, greco-catolice, ortodoxe, evanghelice, reformate și israelite. Acestea defineau
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a complexității problematicii derivate din evoluția rețelei școlilor primare confesionale implică luarea în considerare a structurilor acestor instituții de învățământ, determinate de confesiunea localnicilor susținători. În Banatul antebelic au funcționat permanent, până la sfârșitul primei conflagrații mondiale, șase categorii de școli confesionale: romano-catolice, greco-catolice, ortodoxe, evanghelice, reformate și israelite. Acestea defineau de altfel și principalele structuri confesionale ale populației bănățene. La nivelul anului 1918, școlile confesionale ortodoxe române și sârbe reprezentau 70,5% din totalul școlilor confesionale existente în acel an. Din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]