2,314 matches
-
desfășoară relațiile sintactice impune distingerea celor două categorii de elemente de relație: prepoziția și conjuncția. Distincția dintre ele se relevă la două nivele: • al dezvoltării sintactice a funcțiilor • al dezvoltării planului semantic al funcțiilor 1. La primul nivel, distincția prepoziție/conjuncție privește tipul structural al constituenților prin care se realizează funcțiile sintactice generate de o relație de dependență (interdependență). Prepoziția asigură desfășurarea relațiilor sintactice în interiorul enunțului minimal; dintre cei doi termeni ai sintagmei între care se dezvoltă relația sintactică, cel de-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
generate, nu poate fi o propoziție: Oricine are dreptul la adevăr. Oricine are dreptul de a cunoaște adevărul. El a uitat de trimiterea scrisorii. El a început prin a trimite scrisoarea. S-a adâncit în studiul atent al acestor fresce. Conjuncția asigură desfășurarea relațiilor sintactice în enunțuri cu dezvoltare superioară - propoziția complexă și fraza. Cel de-al doilea termen, purtător al funcției sintactice, este o propoziție. Oricine are dreptul să cunoască adevărul. El a uitat că a trimis scrisoarea. El a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cine a plecat Tudor. (cu cine - compl. sociativ în propoziția complement direct) sau cu funcția sintactică a propoziției pe care o introduce: Tudor a plecat cu cine îl căutase dimineață. (propoziție complement sociativ) 2. La cel de-al doilea nivel, conjuncțiile se disting de prepoziții prin capacitatea lor (a unei subclase de conjuncții) de a asigura multiplicarea conținutului funcțiilor sintactice sau multiplicarea funcțiilor sintactice. Acest rol deosebit este propriu conjuncțiilor coordonatoare; stabilind relații sintactice între termeni situați pe același plan în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau cu funcția sintactică a propoziției pe care o introduce: Tudor a plecat cu cine îl căutase dimineață. (propoziție complement sociativ) 2. La cel de-al doilea nivel, conjuncțiile se disting de prepoziții prin capacitatea lor (a unei subclase de conjuncții) de a asigura multiplicarea conținutului funcțiilor sintactice sau multiplicarea funcțiilor sintactice. Acest rol deosebit este propriu conjuncțiilor coordonatoare; stabilind relații sintactice între termeni situați pe același plan în dinamica interioară a sintagmei, acestea asigură: a. multiplicarea conținutului funcțiilor sintactice (prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dimineață. (propoziție complement sociativ) 2. La cel de-al doilea nivel, conjuncțiile se disting de prepoziții prin capacitatea lor (a unei subclase de conjuncții) de a asigura multiplicarea conținutului funcțiilor sintactice sau multiplicarea funcțiilor sintactice. Acest rol deosebit este propriu conjuncțiilor coordonatoare; stabilind relații sintactice între termeni situați pe același plan în dinamica interioară a sintagmei, acestea asigură: a. multiplicarea conținutului funcțiilor sintactice (prin constituenți multipli): Andrei și Andreea vor pleca împreună la Veneția. b. multipla realizare a funcțiilor sintactice: La
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a întâmplat atunci, nimic n-a mai trezit interesul. Amintirea a ceea ce s-a întâmplat atunci îl cutremură și azi. Amintirea a ceea ce a văzut în vinerea aceea îl cutremură și azi. CONJUNCȚIATC "CONJUNC}IA" În interiorul clasei elementelor de relație, conjuncția se distinge: • de prepoziție a. prin desfășurarea relațiilor sintactice între termeni echivalenți sintactic: Ion și Ioana au venit cu trenul. șsubiectț Nu a venit Maria ci Cornelia. șsubiectț șsubiectț Vine sau se duce? șpredicatț șpredicatț b. prin capacitatea de a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Blaga) șcând - circ. temp.ț „De prin adâncul nopții vin cocorii Pe care i-am văzut plecând.” (T. Arghezi) șpe care - compl. directț Adverbele și pronumele relative își pierd capacitatea de a realiza funcții sintactice numai odată cu convertirea lor în conjuncții: El vorbește cum a învățat. cum: adverb - element de relație: subordonare funcția sintactică - circumstanțial de mod în propoziția subordonată Cum vorbește foarte prost, nimeni nu înțelege nimic. cum: conjuncție - element de relație: subordonare fără funcție sintactică în propoziția subordonată Pronumele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
capacitatea de a realiza funcții sintactice numai odată cu convertirea lor în conjuncții: El vorbește cum a învățat. cum: adverb - element de relație: subordonare funcția sintactică - circumstanțial de mod în propoziția subordonată Cum vorbește foarte prost, nimeni nu înțelege nimic. cum: conjuncție - element de relație: subordonare fără funcție sintactică în propoziția subordonată Pronumele relative își abstractizează funcția relațională numai în structuri locuționale: după ce, de vreme ce etc.: A plecat după ce l-ai trimis tu. după ce: prepoziție + pronume: element de relație: subordonare funcție sintactică - circ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
coordonare, incompatibile cu funcția relațională a adverbelor și pronumelor relative: A plecat și nu s-a mai întors. Nu s-a dus la Padova, ci la Veneția. Din punctul de vedere al structurii, în limba română există trei categorii de conjuncții: • simple: că, ci, dacă, dară, de, deși, sau, și etc. • compuse: cum că, precum și, ca să, nu numai... ci și, ca... să etc. • locuțiuni conjuncționale: ca și cum, chiar dacă, din cauză că, pe măsură ce etc. Din punct de vedere funcțional, conjuncțiile prezintă două variante: a. coordonatoare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
română există trei categorii de conjuncții: • simple: că, ci, dacă, dară, de, deși, sau, și etc. • compuse: cum că, precum și, ca să, nu numai... ci și, ca... să etc. • locuțiuni conjuncționale: ca și cum, chiar dacă, din cauză că, pe măsură ce etc. Din punct de vedere funcțional, conjuncțiile prezintă două variante: a. coordonatoare b. subordonatoare și de complementaritate a. Conjuncțiile coordonatoare asigură și marchează dezvoltarea unor relații de coordonare (între termeni echivalenți sintactic, cu înțelesul „situați pe același plan” în interiorul sintagmei-bază și rezultat al relației sintactice): Ion și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
deși, sau, și etc. • compuse: cum că, precum și, ca să, nu numai... ci și, ca... să etc. • locuțiuni conjuncționale: ca și cum, chiar dacă, din cauză că, pe măsură ce etc. Din punct de vedere funcțional, conjuncțiile prezintă două variante: a. coordonatoare b. subordonatoare și de complementaritate a. Conjuncțiile coordonatoare asigură și marchează dezvoltarea unor relații de coordonare (între termeni echivalenți sintactic, cu înțelesul „situați pe același plan” în interiorul sintagmei-bază și rezultat al relației sintactice): Ion și Ioana dansează la Teatrul de vară. Ioana cântă și dansează la Teatrul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ioana cântă și dansează la Teatrul de vară. Ioana s-a făcut cunoscută cântând și dansând la Teatrul de vară. Raportul semantic dintre termenii care intră în relațiile sintactice de coordonare pentru realizarea planului semantic global al enunțului determină diferențierea conjuncțiilor de coordonare, în interdependență cu identitatea semantică a variantelor relațiilor de coordonare, în cinci subclase: • conjuncții coordonatoare copulative: și, precum și, nici, nu numai... ci (dar) și • conjuncții coordonatoare disjunctive: sau, ori, fie, fie că • conjuncții coordonatoare adversative: dar, iar, însă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la Teatrul de vară. Raportul semantic dintre termenii care intră în relațiile sintactice de coordonare pentru realizarea planului semantic global al enunțului determină diferențierea conjuncțiilor de coordonare, în interdependență cu identitatea semantică a variantelor relațiilor de coordonare, în cinci subclase: • conjuncții coordonatoare copulative: și, precum și, nici, nu numai... ci (dar) și • conjuncții coordonatoare disjunctive: sau, ori, fie, fie că • conjuncții coordonatoare adversative: dar, iar, însă, numai că • conjuncții coordonatoare opozitive: ci, și (+nu) Nu a venit Tudor, ci Ion./ A venit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relațiile sintactice de coordonare pentru realizarea planului semantic global al enunțului determină diferențierea conjuncțiilor de coordonare, în interdependență cu identitatea semantică a variantelor relațiilor de coordonare, în cinci subclase: • conjuncții coordonatoare copulative: și, precum și, nici, nu numai... ci (dar) și • conjuncții coordonatoare disjunctive: sau, ori, fie, fie că • conjuncții coordonatoare adversative: dar, iar, însă, numai că • conjuncții coordonatoare opozitive: ci, și (+nu) Nu a venit Tudor, ci Ion./ A venit Ion, și nu Tudor. • conjuncții coordonatoare concluzive: așadar, deci, prin urmare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
global al enunțului determină diferențierea conjuncțiilor de coordonare, în interdependență cu identitatea semantică a variantelor relațiilor de coordonare, în cinci subclase: • conjuncții coordonatoare copulative: și, precum și, nici, nu numai... ci (dar) și • conjuncții coordonatoare disjunctive: sau, ori, fie, fie că • conjuncții coordonatoare adversative: dar, iar, însă, numai că • conjuncții coordonatoare opozitive: ci, și (+nu) Nu a venit Tudor, ci Ion./ A venit Ion, și nu Tudor. • conjuncții coordonatoare concluzive: așadar, deci, prin urmare, va să zică b. Conjuncțiile subordonatoare asigură și marchează dezvoltarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în interdependență cu identitatea semantică a variantelor relațiilor de coordonare, în cinci subclase: • conjuncții coordonatoare copulative: și, precum și, nici, nu numai... ci (dar) și • conjuncții coordonatoare disjunctive: sau, ori, fie, fie că • conjuncții coordonatoare adversative: dar, iar, însă, numai că • conjuncții coordonatoare opozitive: ci, și (+nu) Nu a venit Tudor, ci Ion./ A venit Ion, și nu Tudor. • conjuncții coordonatoare concluzive: așadar, deci, prin urmare, va să zică b. Conjuncțiile subordonatoare asigură și marchează dezvoltarea unor relații sintactice de dependență (între termeni sintactici
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nici, nu numai... ci (dar) și • conjuncții coordonatoare disjunctive: sau, ori, fie, fie că • conjuncții coordonatoare adversative: dar, iar, însă, numai că • conjuncții coordonatoare opozitive: ci, și (+nu) Nu a venit Tudor, ci Ion./ A venit Ion, și nu Tudor. • conjuncții coordonatoare concluzive: așadar, deci, prin urmare, va să zică b. Conjuncțiile subordonatoare asigură și marchează dezvoltarea unor relații sintactice de dependență (între termeni sintactici care ocupă poziții diferite în interiorul sintagmei: un termen regent și un termen dependent: El n-a știut că
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau, ori, fie, fie că • conjuncții coordonatoare adversative: dar, iar, însă, numai că • conjuncții coordonatoare opozitive: ci, și (+nu) Nu a venit Tudor, ci Ion./ A venit Ion, și nu Tudor. • conjuncții coordonatoare concluzive: așadar, deci, prin urmare, va să zică b. Conjuncțiile subordonatoare asigură și marchează dezvoltarea unor relații sintactice de dependență (între termeni sintactici care ocupă poziții diferite în interiorul sintagmei: un termen regent și un termen dependent: El n-a știut că Mihaela vine cu trenul. (termen regent) (termen dependent) Din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezvoltarea unor relații sintactice de dependență (între termeni sintactici care ocupă poziții diferite în interiorul sintagmei: un termen regent și un termen dependent: El n-a știut că Mihaela vine cu trenul. (termen regent) (termen dependent) Din acest punct de vedere, conjuncțiile corespund, la nivelul frazei (rezultat al realizării funcțiilor sintactice prin constituenți propoziționali) prepozițiilor de la nivelul propoziției (în structura căreia se realizează funcțiile sintactice). Această corespondență este revelată adesea și de structura celor două categorii de elemente de relație: prepoziție - conjuncție
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
conjuncțiile corespund, la nivelul frazei (rezultat al realizării funcțiilor sintactice prin constituenți propoziționali) prepozițiilor de la nivelul propoziției (în structura căreia se realizează funcțiile sintactice). Această corespondență este revelată adesea și de structura celor două categorii de elemente de relație: prepoziție - conjuncție din cauza - din cauză că Din cauza întârzierii trenului, Tudor n-a mai ajuns la examen. Din cauză că trenul a întârziat, Tudor n-a mai ajuns la examen. fără - fără să A scris fără greșeli / fără a face nici o greșeală. A scris fără să greșească
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ajuns la examen. fără - fără să A scris fără greșeli / fără a face nici o greșeală. A scris fără să greșească / fără să facă nici o greșeală. Observații: În generarea funcției sintactice de circumstanțial temporal, elementul de relație până prezintă: • valoare de conjuncție (printr-o întrebuințare eliptică a sintagmelor până ce, până să, până când), când funcția se realizează prin constituent propozițional: Până a venit Mihai a fost liniște. • valoare de prepoziție, în structuri paralele/alternative în interiorul propoziției: Până la venirea lui Mihai a fost liniște
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
propozițional: Până a venit Mihai a fost liniște. • valoare de prepoziție, în structuri paralele/alternative în interiorul propoziției: Până la venirea lui Mihai a fost liniște. Până a (nu) veni Mihai a fost liniște. sau în structuri distincte: Rămâne acolo până joi. Conjuncția deși (Deși a ajuns târziu, încă îl mai așteptau.) prezintă uneori, în structuri eliptice, valoare prepozițională: Au ajuns, deși cu oarecare întârziere, la Aroneanu. Conjuncția de: „Tu rămâi la toate rece. De te-ndeamnă, de te cheamă.” (M. Eminescu) „Au
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a (nu) veni Mihai a fost liniște. sau în structuri distincte: Rămâne acolo până joi. Conjuncția deși (Deși a ajuns târziu, încă îl mai așteptau.) prezintă uneori, în structuri eliptice, valoare prepozițională: Au ajuns, deși cu oarecare întârziere, la Aroneanu. Conjuncția de: „Tu rămâi la toate rece. De te-ndeamnă, de te cheamă.” (M. Eminescu) „Au de patrie, virtute, nu vorbește liberalul / De ai crede că viața-i e curată ca cristalul?” (M.Eminescu) este omonimă cu prepoziția de: „Îngânat de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de te cheamă.” (M. Eminescu) „Au de patrie, virtute, nu vorbește liberalul / De ai crede că viața-i e curată ca cristalul?” (M.Eminescu) este omonimă cu prepoziția de: „Îngânat de glas de ape / Cânt-un corn cu-nduioșare.” (M. Eminescu) Conjuncțiile de complementaritate sunt variante de întrebuințare ale unor conjuncții de subordonare, în enunțuri în care cel de-al doilea component - purtătorul conținutului semantic-ontologic - din structura constituentului analitic prin care se realizează unele funcții sintactice (predicat, cel mai frecvent) are dezvoltare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu vorbește liberalul / De ai crede că viața-i e curată ca cristalul?” (M.Eminescu) este omonimă cu prepoziția de: „Îngânat de glas de ape / Cânt-un corn cu-nduioșare.” (M. Eminescu) Conjuncțiile de complementaritate sunt variante de întrebuințare ale unor conjuncții de subordonare, în enunțuri în care cel de-al doilea component - purtătorul conținutului semantic-ontologic - din structura constituentului analitic prin care se realizează unele funcții sintactice (predicat, cel mai frecvent) are dezvoltare propozițională: Ideea lui a fost să urcăm mai întâi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]