15,099 matches
-
rolul și incompatibilitățile care însoțesc statutul procurorului (art. 132 din Constituție). ... 7. În continuare, susține că prevederile art. 228 alin. (5), (6) și (7) din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor aduc atingere substanței dreptului de acces liber la justiție consacrat de art. 21 din Constituție, întrucât exclud de la controlul judecătoresc actele care conțin rezultatul verificărilor realizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării cu privire la veridicitatea declarațiilor din care să rezulte că persoanele prevăzute la alin. (1) din
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
autoritățile lor, indiferent că aparțin puterii legislative, executive sau judecătorești, nu pot să ignore o normă de drept al UE pentru a da prioritate unei norme naționale, indiferent de natura (chiar constituțională) a acesteia. ... 63. Tratatul de la Lisabona a consacrat acest principiu în Declarația nr. 17 anexată Actului final al Conferinței Interguvernamentale care a adoptat Tratatul, făcând referire la jurisprudența Curtea de Justiție a Uniunii Europene , inclusiv la Cauza Costa împotriva ENEL, în care principiul a fost afirmat pentru prima
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, celui vizat, precum și, la cerere, oricărei persoane. Autorii sesizării consideră că, prin neemiterea unui act prin care să se constate neapartenența la un serviciu de informații, le este îngrădit liberul acces la justiție consacrat de art. 21 din Constituție persoanelor interesate care „pot demonstra că un magistrat a avut/are legături cu securitatea/serviciile de informații“. Or, dacă persoana interesată are dovezi că un magistrat a avut sau are legături cu securitatea ori cu serviciile de
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
a dispozițiilor art. 228 alin. (5)-(7) din lege în raport cu art. 21 din Constituție 317. Criticile de neconstituționalitate. Se susține că prevederile art. 228 alin. (5)-(7) din lege aduc atingere substanței dreptului de acces liber la justiție consacrat de art. 21 din Constituție, întrucât exclud de la controlul judecătoresc actele care conțin rezultatul verificărilor realizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) cu privire la veridicitatea declarațiilor din care să rezulte că persoanele prevăzute la alin. (1
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
inițial Comisia de redactare a Constituției propusese ca aceste texte să aibă un conținut foarte restrictiv, și anume ca funcțiile de judecător și procuror să fie incompatibile cu orice funcție publică sau privată. Au fost două amendamente admise care au consacrat conținutul actual al celor două articole și au stabilit această excepție (a se vedea Geneza Constituției României - Lucrările Adunării Constituante, Ed. R.A. Monitorul Oficial, București, 1998, în special, p. 664). Totodată, subliniem că acest regim strict al incompatibilităților reprezintă o
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
inițial Comisia de redactare a Constituției propusese ca aceste texte să aibă un conținut foarte restrictiv, și anume ca funcțiile de judecător și procuror să fie incompatibile cu orice funcție publică sau privată. Au fost două amendamente admise care au consacrat conținutul actual al celor două articole și au stabilit această excepție (a se vedea Geneza Constituției României - Lucrările Adunării Constituante, Ed. R.A. Monitorul Oficial, București, 1998, în special, p. 664). Prin Decizia nr. 45/2018, paragraful 167, Curtea a statuat că
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de abatere disciplinară a situației în care judecătorii sau procurorii nu respectă deciziile Curții Constituționale și deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii (ori în dezlegarea unor chestiuni de drept), noua reglementare consacrând o exonerare de răspundere pentru judecători și procurori sub acest aspect. Astfel, noua reglementare nu preia soluția legislativă a textului în vigoare, respectiv art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Acest din urmă text
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
dreptul la un proces echitabil, respectiv principiul securității juridice care impune asigurarea interpretării unitare a legii, fiind încălcat art. 21 alin. (3) din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Legiuitorul constituant a consacrat independența judecătorului pentru a-l apăra pe acesta de influența autorităților politice și, în special, a puterii executive; această garanție nu poate fi însă interpretată ca fiind de natură să determine lipsa responsabilității judecătorului. Legea fundamentală nu conferă numai prerogative
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
se supun numai legii“. Instituționalizarea unor forme de răspundere a judecătorilor dă expresie acestor limite, în concordanță cu exigențele principiului separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție (Decizia nr. 2/2012). Noua soluție legislativă consacră o relativizare a caracterului obligatoriu/general obligatoriu al deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Curții Constituționale. Chiar dacă acestea rămân obligatorii/general obligatorii, una dintre garanțiile care asigură punerea în practică a acestui caracter este eliminată. Faptul că în
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
Ordonatorii de credite răspund în condițiile legii de stabilirea nivelului sporurilor cu respectarea alin. (2) și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget pe anul 2019. 15. Prevederile constituționale invocate sunt cele ale art. 16 alin. (1), care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări. ... 16. Analizând actele de sesizare și criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea observă că, prin acțiunea introductivă de instanță, autorii excepției au solicitat, în calitate de funcționari publici - angajați ai Casei
DECIZIA nr. 519 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264339]
-
un drept absolut al persoanelor condamnate, ci unul a cărui acordare depinde de îndeplinirea condițiilor anterior referite, printre care și cea criticată de autorul excepției, cerință ce nu poate fi verificată decât de către organele judiciare. Prin urmare, legiuitorul a consacrat, în acest caz, dreptul judecătorului de apreciere cu privire la îndeplinirea condițiilor referitoare la liberarea condiționată, drept care se înscrie în marja sa de apreciere, in concreto, a situației persoanelor condamnate. Acest aspect nu este de natură a crea discriminare
DECIZIA nr. 564 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264548]
-
liberarea condiționată reprezintă o vocație a persoanei condamnate, a cărei realizare depinde de îndeplinirea condițiilor anterior referite, printre care și cea criticată de autorul excepției, cerință ce nu poate fi verificată decât de către organele judiciare. Prin urmare, legiuitorul a consacrat, în acest caz, dreptul de apreciere al judecătorului cu privire la îndeplinirea condițiilor referitoare la liberarea condiționată, drept care se înscrie în marja sa de apreciere, in concreto, a situației persoanelor condamnate. Acest aspect nu este însă de natură a
DECIZIA nr. 564 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264548]
-
de închidere. ... 89. De aceea, opțiunea legiuitorului de a schimba topica normelor în Legea nr. 85/2014 nu poate fi considerată o coincidență, ci reprezintă o evoluție a reglementării, în acord cu opiniile exprimate în doctrină. ... 90. Aceeași interpretare a fost consacrată și în jurisprudența Curții Constituționale a României, care, pentru a respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 138 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 [corespondent art. 169 alin. (7) din Legea nr. 85/2014], a statuat că „toate acțiunile și cererile
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]
-
nu depășește 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, respectiv dacă, în decurs de 3 ani, condamnatul nu a săvârșit o altă infracțiune. Potrivit dispozițiilor art. 167 alin. (1) din Codul penal, care consacră regula generală în materie, termenul prevăzut la art. 165 din același act normativ se socotește de la data când a luat sfârșit executarea pedepsei principale sau de la data când aceasta s-a prescris. Alin. (4) al art. 167 din
DECIZIA nr. 505 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265354]
-
284/2010. Astfel, instanțele au aplicat un tratament diferit pentru situații juridice identice. Criteriul care a stat la baza tratamentului diferit este dat de interpretarea diferită a acelorași acte normative, fără a exista astfel o practică unitară. Or, principiul egalității este consacrat și transpus și în legislația românească, prin Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. De asemenea, se invocă art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenție, precum și jurisprudența Curții Constituționale și cea a Curții Europene
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]
-
și Decizia nr. 334 din 12 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 17 iulie 2014, paragraful 18, Curtea a reținut că dispozițiile criticate nu retroactivează. ... 55. Referitor la încălcarea principiului egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituție, și a principiului nediscriminării, consacrat de art. 14 din Convenție și de Protocolul nr. 12 la aceasta, Curtea a reținut că autorii excepției susțin, în esență, că dispozițiile criticate creează situații juridice discriminatorii față de
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]
-
din Codul de procedură penală, cauze în care nu se judecă infracțiunea care a format obiectul cercetării sau al urmăririi penale, ci soluția de neurmărire sau netrimitere în judecată dispusă de procuror. ... 16. Referitor la dreptul la un recurs efectiv, consacrat de dispozițiile art. 13 din Convenție, prin Decizia nr. 485 din 17 septembrie 2019, citată anterior, paragraful 44, Curtea a reținut că acest drept nu semnifică asigurarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești, ci impune existența în dreptul
DECIZIA nr. 503 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265468]
-
în care Legea fundamentală prevede posibilitatea nerestricționată de a fi ales, condiționarea de a avea domiciliul (cu excluderea reședinței) pe raza administrativ-teritorială a localității unde este depusă candidatura pentru funcția de primar sau consilier local reprezintă o încălcare a dreptului consacrat de art. 37 din Constituție. Încălcarea dreptului de a fi ales reprezintă o gravă restrângere a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, garantate atât de Constituție, cât și de tratatele internaționale la care România este parte, de vreme ce art.
DECIZIA nr. 580 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266058]
-
2) din Legea nr. 115/2015 sunt constituționale, având în vedere că dreptul autorului excepției de a fi ales nu este încălcat, acesta fiind ținut însă să respecte condițiile impuse de lege. De asemenea, dreptul de acces egal la funcții publice, consacrat de art. 21 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, este respectat, întrucât autorul excepției are aceleași drepturi de a candida la o funcție publică din cadrul unității administrativ-teritoriale unde își are domiciliul cu celelalte persoane care îndeplinesc aceleași condiții privind
DECIZIA nr. 580 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266058]
-
Legislativ și, după caz, al altor autorități avizatoare, precum Consiliul Economic și Social. ... 39. Procedura de adoptare a legilor a format obiectul unui control constant al Curții Constituționale, care a subliniat importanța respectării tuturor regulilor procedurale pentru asigurarea principiului legalității consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, inclusiv a aceleia referitoare la solicitarea avizelor prevăzute de lege. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 3
DECIZIA nr. 16 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265509]
-
conduc la neîndeplinirea obligației legale de a asigura dreptul la învățătură pentru această categorie de elevi și implicit, creșterea abandonului școlar“. Se invocă, de asemenea, de către Guvern, în aceeași notă de fundamentare, „inechități sociale prin îngrădirea dreptului la învățătură consacrat de Constituția României“. De asemenea, Curtea constată că reglementarea facilităților de transport pentru elevi, precum și a modalității de decontare a acestor facilități antamează zona de politici în domeniul educației și financiar. ... 43. În același sens s-a pronunțat Curtea
DECIZIA nr. 16 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265509]
-
respingere a excepțiilor de neconstituționalitate invocate și în legătură cu dispoziții ce vizează ocrotirea unei valori fundamentale (dreptul la viață), instanța de contencios constituțional a analizat dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate strict din perspectiva principiului legalității incriminării și pedepsei consacrat de art. 7 din C.E.D.O. și a considerat că nu intră în domeniul de aplicare al interdicției retroactivității legii penale dispozițiile unei legi prin care se declară ca imprescriptibile anumite infracțiuni, pentru care nu se împliniseră termenele de prescripție la
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
competență de comunicare a actului când are numele de Rechizitoriu, către un alt organ judiciar, respectiv judecătorul de cameră preliminară sesizat cu rechizitoriul“. Această competență este „nescrisă de legiuitor“ și nu a fost cunoscută de petent, „legiuitorul încălcând principiul legalității consacrat de art. 1 din Constituție“. ... 11. Tribunalul București - Secția I penală consideră că excepția este neîntemeiată. Expunându-se pe larg jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la exigențele de claritate și previzibilitate a legii, se
DECIZIA nr. 571 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264450]
-
competență de comunicare a actului care are numele de Rechizitoriu către un alt organ judiciar, respectiv judecătorul de cameră preliminară sesizat cu rechizitoriul“. Această competență este „nescrisă de legiuitor“ și nu a fost cunoscută de petent, „legiuitorul încălcând principiul legalității consacrat de art. 1 din Constituție. “ ... 19. Se observă că toate aceste argumente sunt apărări formulate în cauză, care vizează modalitatea de interpretare și aplicare a legii și succesiunea de acte din dosar, cu raportare la situația de fapt supusă judecății
DECIZIA nr. 571 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264450]
-
de judecată pentru apărarea drepturilor și a intereselor sale legitime. Potrivit prevederilor art. 129 din Constituție, „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. Această normă constituțională cuprinde două teze: prima teză consacră dreptul subiectiv al oricărei părți a unui proces, indiferent de obiectul procesului, precum și dreptul Ministerului Public de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești considerate ca fiind nelegale sau neîntemeiate; cea de-a doua teză prevede că exercitarea
DECIZIA nr. 527 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264695]