7,851 matches
-
altor organe de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului sau ai autorităților administrative autonome, ai organizațiilor sindicale și ai asociațiilor patronale reprezentative la nivel național, precum și din reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, cu activitate recunoscută în domeniu, desemnați prin consens de acestea. (4) Componența CONES este propusă de președintele Agenției, în termen de maximum 30 de zile de la data numirii acestuia, cu consultarea autorităților publice, organizațiilor și asociațiilor prevăzute la alin. (3), și se aprobă prin decizie a primului-ministru. CONES
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
să se înscrie în nota de sensibilitate și sinceritate manifestate de autori și actori. Cineva remarca în cursul discuției că „spectacolul-lectură transmite altfel decât un seminar”. Prezent la dezbatere, președintele Agenției Naționale pentru Protecția Familiei, C. Gavaliugov, a fost în consens cu marea majoritate a celor din sală când a salutat inițiativa teatrului, considerând că ea se înscrie într-o campanie mai largă de susținere a spiritului Legii 217 din 2003, prin sensibilizarea și schimbarea mentalităților, adresându-se familiei tradiționale în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
organizație a celor trei categorii de oameni. Mai mult, o analiză Q poate desemna cu ușurință nu doar zonele problematice, ci și punctele de convergență (itemii la care cei mai mulți subiecți dau răspunsuri similare). Astfel, pot fi stabilite atât situațiile de consens, asupra cărora există opinii similare și care pot fi folosite drept puncte de pornire în procesul de negociere al schimbării, cât și situațiile de conflict, desemnând opiniile divergente, ce trebuie tratate cu multă grijă. Sintetizând, studiile bazate pe metodologia Q
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
trec exemplele de comportament reținute în ordine aleatoare. Pentru fiecare dimensiune a performanței, experții apreciază numeric (pe o scală de 5,7 sau 9 puncte) exemplele de comportamente, în funcție de eficiența pe care o presupun. În această etapă este necesar un consens ridicat al experților (identificat prin calcularea mediei și abaterii standard la fiecare item), în caz contrar comportamentul respectiv fiind eliminat. Dimensiunile rezultate sunt exprimate sub forma unor scale, ale cărei puncte sunt ancorate în exemplele comportamentale alese. Numărul dimensiunilor variază
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și analiștii organizațiilor. Mulți dintre comentatorii operei lui Weber s-au raportat la el fie critic, fie încercând o reinterpretare din perspectivă modernă, a teoriei sale. Dincolo de variatele critici, interpretări sau controverse legate de opera lui Max Weber, există un consens general privind locul lui de frunte în teoria și analiza organizațională, fiind apreciat ca un gigant intelectual ale cărui idei continuă să modeleze și să îmbogățească cunoașterea și înțelegerea noastră privind cauzele apariției organizațiilor sau modul în care funcționarea lor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
încheie în momentul în care grupul se organizează pe bază de roluri și responsabilități, stabilindu-se o ierarhie a conducerii. În stadiul de normare se dezvoltă relațiile apropiate între membrii și grupul devine mai coeziv. Pe baza compromisului, se dezvoltă consensul între membrii. Recunoscându-se interdependența între roluri, membrii ating acordul asupra normelor grupului. Stadiul se încheie atunci când structura grupului se consolidează și grupul a asimilat un set de expectanțe legate de ceea ce înseamnă un comportament corect din partea membrilor săi. În
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
al unei unități funcționează ca parte a unei echipe coezive, în timp ce un altul este exclus. Principala aserțiune a acestui model este aceea că liderul nu-și tratează toți subordonații în același fel. Chiar dacă sunt integrate unui context de cultivare a consensului și colaborării, relațiile interpersonale rămân marcate de fenomene mai puțin controlabile, dar firești - atracția interpersonală, prima impresie și efectul de halo. Potrivit acestui model, liderii dezvoltă și consolidează relații de muncă diferențiate cu subordonații, ceea ce conduce la formarea a două
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
împreună cu membrii grupului (orientare spre oameni). Variantele acestui tip sunt: stilul consultativ (liderul solicită opiniile și argumentele membrilor echipei înainte de a lua o decizie definitivă, dar el are ultimul cuvânt de spus iar decizia finală îi aparține), stilul orientat spre consens (liderul solicită opinia membrilor echipei și încurajează discuții de grup pe marginea diferitelor argumente aduse, dorind ca decizia finală să fie susținută și împărtășită de toți, chiar dacă acordul nu este total) și stilul democratic (liderul solicită opinia fiecărui membru al
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
studiu, realizată în mediul urban în 2005, o proporție covârșitoare de 97% dintre bărbați și 99% dintre femei își declară credința în Dumnezeu. O astfel de cvasiunanimitate declarativă generează efecte de dezirabilitate socială, care contribuie la rândul său la consolidarea consensului. Este, prin urmare, plauzibil să pornim de la ipoteza că scepticismul religios este mai amplu în societatea românească decât cele două procente dintre persoanele care răspund negativ la întrebarea privind credința în Dumnezeu. În continuare mi-am propus să răspund, pe
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de artă dintr-un mare oraș. Curtius mai consemna ca simptome de barbarie iminentă răspândirea părerii că „inteligența este un pericol pentru formarea caracterului” și că trebuie evitată „cultura unilaterală a inteligenței”. Aceste păreri erau, la o treaptă joasă, în consens cu ceea ce, la o treaptă superioară, Curtius numea tendința pseudoromantică a filozofiei lui Klages, care denunța „spiritul” ca pe un antagonist al „sufletului”. Repudierea „spiritului” și a „rațiunii” ca vinovate de uscăciune, sterilitate și insensibilitate e un vechi refren cântat
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
abia în secolul trecut. Corelația dintre conceptele de sofistică și de retorică e de la început subliniată în cartea de excepțional interes a lui Vasile Florescu, Retorica și neoretorica (Buc. 1973). Reabilitarea retoricii pe care, alături de câțiva savanți străini și în consens cu tendința actuală de a reabilita și valorifica latura formală a disciplinelor spiritului, o întreprinde Vasile Florescu va trebui să contribuie implicit și la reabilitarea sofisticii. Firește că efectul acesta întâmpină greutăți mai mari, termenul având o inveterată sarcină exclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
opțiunea mea cred că rezultă destul de clar din tot ce am spus până acum. Dacă e nevoie să pun punctul pe i, recurg la cuvântul umanism (poate că ar trebui definit și conceptul acesta, dar în general există un anumit consens asupra lui). — Sunt însă și opțiuni „necumpătate”, aș zice, sau altele contrare noțiunii de umanism. — Există, firește, opțiuni iresponsabile și confuze; există opțiunile celor care nu știu ce vor, dar știu foarte bine ce nu vor (și uneori au dreptate); și exista
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
am citit sau despre evenimente care nu au loc propriu-zis. Nu am senzația, totuși, că mint, ci mai degrabă că spun de fiecare dată o formă de adevăr subiectiv, descriind cu cea mai mare precizie posibilă ce am observat, În consens cu mine și cu atenția de moment și În circumstanțele În care simțeam nevoia să fac apel la ele. Pagină nouă de dreapta CAPITOLUL IV VORBEȘTE DESPRE TINE ÎN CARE HOTĂRÂM, ÎMPREUNĂ CU OSCAR WILDE, CĂ DURATA PERFECTĂ DE LECTURĂ ESTE
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
automat instrumentele de putere în slujba Bisericii. Așadar, avem de-a face cu un dublu raport de asociere la înșelăciune între Biserică și Stat: în ceea ce-o privește, Biserica acceptă statul burghez - în locul celui monarhic sau feudal -, acordându-i consensul și susținerea sa fără de care, până astăzi, puterea statală n-ar fi putut să reziste. Pentru aceasta însă, Biserica trebuia să admită și să aprobe exigența liberală și cadrul formal democratic: lucruri pe care le admitea și le aproba doar
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
trăirile emoționale ale altora pentru a-i înțelege în profunzime, știe să discearnă momentele în care trebuie să se arate tolerant și permisiv sau, dimpotrivă, să intervină cu autoritate. El alternează ascultarea, toleranța și autoritatea fără compromis. El conjugă participarea, consensul și deciziile autoritare asupra problemelor importante.” Autoarea propune deci o deplasare a accentului de pe rațiune pe intuiție, de pe managerul rațional, atât de specific perioadelor anterioare, pe managerul intuitiv. Toate aceste calități și abilități pe care trebuie să le aibă managerul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
4. Dinamică Hărțuirea psihologică se instalează treptat, având o evoluție procesuală. Debutul îl constituie expunerea victimei la o serie de comportamente ostile extrem de dificil de delimitat, fiind foarte discrete și indirecte (Bjorqvist, 1992, apud Einarsen, 1999, p. 3). Există un consens în literatura de specialitate în acest sens, iar acest fapt a fost confirmat și de numeroasele studii efectuate pe victime: inițial, ținta este expusă unor comportamente ostile subtile, ceea ce face aproape imposibilă sesizarea și contracararea lor din această fază. Un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nivelului de inteligență emoțională A fost construit plecându-se de la un chestionar elaborat de Reuven Bar-On, care cuprinde, în varianta originală, 131 de itemi. Datorită controverselor legate de operaționalizarea acestui concept, am selectat itemii corespunzători acelor dimensiuni în privința cărora există consens în comunitatea științifică: conștientizarea propriilor emoții, controlul trăirilor, automotivarea, cunoașterea emoțiilor celorlalți (empatia) și gestionarea emoțiilor celorlalți. Chestionarul folosit a cuprins 42 de itemi, fiecare cu cinci variante de răspuns, de la „întotdeauna” la „aproape niciodată”. 3.5.4. Chestionarul pentru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
words: consistency paradox, cross-temporal stability, cross-situational consistency, coherence 1. Paradoxul consistenței Identificarea unui mod unitar, integrat de operaționalizare și definire a personalității, universal acceptat, a constituit multă vreme unul dintre dezideratele presante ale psihologilor specializați în acest domeniu de cercetare. Consensul operațional-definitoriu în privința personalității a rămas unul doar parțial și relativ timp de aproape opt decenii de la introducerea candidaturii acesteia pentru acordarea statutului de disciplină academică validă. Așa cum vom vedea, abia de curând cercetările interacționist dinamice au început să dea un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
note de stil” care individualizează persoana atunci când se încearcă generalizări cross-situaționale. În consecință, se poate afirma că, la nivelul abordării psihologice, una dintre cele mai mari dificultăți privind posibilitatea de demonstrare a consistenței personalității a fost dată de lipsa de consens între modelele teoretico-metodologice alternative de abordare, în ceea ce privește identificarea unor postulate teoretice, comun împărtășite, asupra dispozițiilor interne, care eventual să devină axiome în demersurile investigativ-explicative subsecvente. Toate aceste idiosincrazii reflectă starea inițială difuză de la care cercetătorii au plecat și care retroactiv
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
stabilității caracteristicilor fenotipice de personalitate, unii autori (Eysenck, 1990; Saklofske & Eysenck, 2004) s-au concentrat pe aspectele genotipice în studiile lor longitudinale. Trecând peste aceste critici de detaliu formulate, accepțiunea stabilității temporale ca soluție la problema consistenței a întrunit un consens destul de bun în rândul cercetătorilor preocupați de măsurarea personalității. Surprinzător, ea a fost acceptată și promovată pentru o vreme ca unică formă de consistență chiar de autori care inițial se declaraseră situaționiști (vezi Mischel, 1968) și care, conform postulatelor acestui
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
continuate la nesfârșit ține de comunitatea științifică a vremii și de respectivele implicații și ipoteze alternative plauzibile care au fost explicitate. Pe astfel de lucruri se bazează o comunitate științifică de succes pentru a ajunge În mod eficient la un consens și la realizări cumulative, fără a apela deloc la dovezi fundamentale. Și totuși, aceste caracteristici ale științelor au fost neglijate În mod grosolan de către neopozitiviști și sunt subevaluate de științele sociale, fie ele cantitative sau calitative. Asemenea verificări cu ajutorul altor
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de caz - și, la modul mai general, a cvasiexperimentului - este mai aproape de paradigma izolării decât de cea a modelului alocării randomizate a tratamentelor, În sensul că fiecare ipoteză alternativă trebuie specificată și controlată În mod caracteristic. Gradul de certitudine sau consens pe care comunitatea științifică Îl poate atinge va fi În general mai mic În științele sociale care operează În afara laboratorului, din cauza gradului mai mic de reducere a plauzibilității ipotezelor alternative la care se poate ajunge. Incapacitatea de a face replicări
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
model logic; colectați informații despre ordinea cronologică a acestor acțiuni și evenimente, cât și despre relațiile cauzale dintre ele Colectați date legate de natura și sfera oricăror Îmbunătățiri din perioada de timp relevantă - de exemplu, Creșterea așteptărilor sau atingerea unui consens asupra obiectivelor Standarde educaționale crescute sau cerințe academice mai stricte Participare crescută din partea părinților În procesul de Învățare al propriilor copii Performanța elevilor (de exemplu, Înscrierea la cursuri specializate, prezența sau rezultatele de la teste) Figura 3.3 - Exemplu de Întrebare
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
program de construcții civile a necesitat În total 70 de decizii succesive - aprobări de proiecte, negocieri de Închiriere, Încheieri de contracte și așa mai departe. Pentru fiecare din cele 70 de puncte decizionale În parte, s-a analizat nivelul de consens și timpul necesar pentru a se ajunge la consens. Dată fiind diversitatea normală de opinii și devierile petrecute În timp, analiza ilustrează - Într-o manieră cantitativă - probabilitatea scăzută a succesului implementării. Rezumat. Cea mai bună pregătire pentru realizarea analizei În
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de decizii succesive - aprobări de proiecte, negocieri de Închiriere, Încheieri de contracte și așa mai departe. Pentru fiecare din cele 70 de puncte decizionale În parte, s-a analizat nivelul de consens și timpul necesar pentru a se ajunge la consens. Dată fiind diversitatea normală de opinii și devierile petrecute În timp, analiza ilustrează - Într-o manieră cantitativă - probabilitatea scăzută a succesului implementării. Rezumat. Cea mai bună pregătire pentru realizarea analizei În studiile de caz este pregătirea unei strategii analitice. În
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]