52,561 matches
-
iar specia este clasificată în categoria vulnerabilă (BirdLife International 2021). Conform Listei Roșii naționale, specia este încadrată la categoria “vulnerabilă”, fiind interzisă la vânătoare prin Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 modificările şi completările ulterioare. Declinul ei s-ar putea intensifica dacă presiunile și amenințările continuă să acționeze în România și în celelalte țări de pe traseul de
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
Ob, între Surgut și râul Vakh, în regiunea Khanty-Mansi. Următoarea zonă principală de staționare se află în nordul Kazahstanului, în jurul pădurii de stepă Tobol-Ishim și a bazinelor hidrografice ale râurilor Ubagan, Ulkayak și Irgizin. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Teritoriile cheie de aici sunt centrate pe regiunea Kostanai din Kazahstan, dar și în regiunea Kazahstanului de Nord și în regiunile adiacente Tyumen, Kurgan și Orenburg din
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
evoluția populației de Branta ruficollis la nivel global este următoarea: Perioada Efective (indivizi) 1956 – 1967 60.000 1967 – 1990 25.907 1990 90.000 1996 88.425 2001-2002 23.000 2003-2005 32.100 2008 40.800 2009 44.300 2010 56.860 2015 56.000 Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Cea mai recentă estimare oficială a efectivului populației globale de Branta ruficollis a fost realizată în anul 2015, fiind de circa 44.000 - 56.000 de indivizi (Wetlands International
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
11.500 de indivizi (Munteanu și colab. 1989, Munteanu și colab. 1991, Weber 1990). În Dobrogea, în timpul expediției din decembrie 1990 - ianuarie 1991, Sutherland & Crockford (1993) și Vangeluwe & Stassin (1991) au numărat aproximativ 34.000 de Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 exemplare de gâște cu gât roșu. A fost pentru prima dată când peste 30.000 de gâște cu gât roșu au fost numărate pe coasta Mării Negre. În
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
1990 - 2022, arată o tendință de scădere semnificativă pe termen lung a efectivelor înregistrate în România, cu magnitudinea între - 13 și - 38 %, probabil influențată de modificarea condițiilor climatice și de scăderea populațională la nivel global. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 În prezent, cele mai importante zone pentru specie rămân siturile din sud-estul României, în principal regiunile din Bărăgan, Delta Dunării și Dobrogea (Fig. 3)declarate mai multe zone
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
umană în efectuarea numărătorilor. Ultima estimare a efectivului populației naționale de gâscă cu gât roșu, pentru perioada 2013- 2022, este de aproximativ 9.915-23.641 de indivizi, care iernează în România, reprezentând circa 42 % din populația globală. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 În Fig. 3 este reprezentată distribuția speciei de gâscă cu gât roșu ( Branta ruficollis ) în România, în perioada 2000-2022 (grila EEA, 10x10 km, în sistem de proiecție
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
o bandă albă lată la „subsuoară”. Adulții au doar două benzi albe distincte (formate de vârfurile supraalarelor primare și secundare vizibile pe aripa strânsă), pată mare, roșie, pe obraji, înconjurată de o linie subțire, albă. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 La juvenil sunt 4-5 benzi albe, subțiri pe aripa strânsă, pată mică, de un roșu-șters pe obraji (aproape absentă la unii indivizi), înconjurată de bandă albă, lată
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
producția de grâu, datorată pășunatului gâștelor. În România, în perioada de iarnă, principala sursă de hrană sunt culturile de grâu și orz (D. Hulea, 2002). La începutul iernii, în perioada noiembrie-decembrie, specia se hrănește cu Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 surse de hrană mai bogate caloric, precum boabele de porumb, care se găsesc în cantități mari după recoltare. Culturile de grâu sunt alese după luna decembrie, însă
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
zăpadă. Cercetările efectuate, în cadrul proiectului LIFE09/NAT/BG000230, arată că sunt esențiale în alegerea habitatelor de hrănire, vizibilitatea, zonele liniștite, prezența redusă a liniilor electrice aeriene, absența turbinele eoliene și a perdelelor forestiere (Harrison & Hilton, 2014). Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Reproducerea Gâsca cu gât roșu nu se reproduce în România. Gâștele care iernează în România, cuibăresc la cercul polar în Rusia, în peninsulele Gidan, Yamal și Taimyr
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
Delta Dunării, Complexul lagunar Razim-Sinoe și Lacul Oltina. În cartierul de iernare, gâștele pot face deplasări semnificative, de obicei între Ucraina, România și Bulgaria, atunci când sunt înregistrate condiții meteorologice nefavorabile sau deranjul este constant. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Creșterea speciei în captivitate Uneori sunt găsite exemplare rănite prin coliziune de gâscă cu gât roșu ce sunt transportate în centre veterinare din apropierea zonelor unde au
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
unde au fost găsite. Deși experiența din alte țări europene arată că specia este relativ ușor de crescut și reprodus în captivitate (Kolbe, 1979; Kramer. 1980), reproducerea acesteia în captivitate poate fi luată în considerare în viitor ca opțiune de conservare. Sunt necesare centre sanitar-veterinare de reabilitare a gâștelor rănite, prin coliziune în special în sud-estul țării, unde se pot recupera pentru a reveni în sălbăticie. În luna februarie 2020, au fost înregistrate câteva cazuri de gâște cu gât roșu găsite
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
recomandările din Ghidul de planificare strategică pentru managementul durabil al faunei sălbatice, de interes cinegetic (Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice & ProPark, 2014). Presiunile pot contribui la mortalitatea gâștelor cu gât roșu sau pot avea un impact negativ asupra stării de conservare a speciei. Principalele presiuni sunt următoarele: modificarea practicilor agricole actuale (înlocuirea culturilor de cereale cu alte culturi agricole sub formă de monoculturi) afectează habitatul de hrănire în locurile de iernare; deteriorarea și distrugerea habitatelor; deranjul produs de diferite activități antropice
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
și distrugerea habitatelor; deranjul produs de diferite activități antropice inclusiv cele agricole contribuie la schimbarea locurilor de odihnă și a celor de hrănire. schimbările climatice ce pot determina modificarea distribuției speciei, prin afectarea calității habitatelor. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Principalele amenințări sunt determinate de factori naturali, biologici și antropici după cum urmează: FACTORI NATURALI Schimbările climatice Gradul de intensitate – esențial Schimbările climatice au efecte pe scară
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
speciei ce are nevoie să-și mențină temperatura corpului. În același timp, lacurile fiind înghețate, determină gâștele să caute alte locuri cu condiții adecvate. Acestea sunt motivele care duc la creșterea mortalității în rândul populației. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Astfel de condiții critice de iarnă, pot influența păsările să facă migrații lungi spre sud sau să se disperseze. Cazuri similare au fost înregistrate în iernile 2001/2002
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
pentru alte țări (Chen și colab. 2006). În Bulgaria au fost raportate cazuri de mortalitate în rândul păsărilor acvatice, în zona lacului Durankulak, inclusiv la gâștele cu gât roșu (B. Nikolov, P. Shurulinkov - comunicare personală). Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 FACTORI ANTROPICI Deteriorarea și distrugerea locurilor de înnoptare Grad de intensitate - mare Gâsca cu gât roșu necesită cerințe speciale pentru habitatul său specific, așa cum au fost
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
Neagră, ca urmare a înlocuirii plantelor cerealiere cu alte culturi; Astfel de cazuri, au fost înregistrate în sud-estul României, în anul 2018, când dezvoltarea culturilor nu a fost suficientă pentru a oferi destulă hrană gâștelor. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Utilizarea crescută a pesticidelor și a altor preparate în zonele agricole Grad de intensitate - mediu Odată cu intensificarea agriculturii, în regiunea din sud-estul României, crește și utilizarea
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
este una din speciile potențial vulnerabile la coliziunea cu turbinele eoliene (Langston & Pullan, 2003). În Dobrogea sunt propuse și în curs de aprobare peste 4158 de turbine eoliene, din care 1377 sunt operaționale (Fig. 4). Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Fig. 4. Corelația dintre zonele importante pentru gâsca cu gât roșu ( Branta ruficollis ) în Dobrogea și distribuția parcurilor eoliene. Turbine eoliene autorizate (negru) și operaționale (verde) în
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
eoliene. Turbine eoliene autorizate (negru) și operaționale (verde) în Dobrogea și Bărăgan (2021). Împușcarea accidentală Grad de intensitate - scăzut Gâsca cu gât roșu este o specie protejată prin lege, la care vânătoarea este interzisă. Conform Planului Internațional de acțiune pentru conservarea speciei de gâscă cu gât roșu (Cranswick și colab., 2012), 3 - 5 % din populația mondială este împușcată mortal sau rănită anual pe întregul traseu de migrație. Gâsca cu gât roșu efectuează zilnic zboruri de la locurile de înnoptare, spre locurile
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
locurile de hrănire, împreună cu stoluri mixte de gârliță mare . În condiții de vizibilitate redusă , lumină slabă sau confundarea cu alte specii la care vânătoarea este permisă este posibilă înregistrarea de cazuri de împușcare accidentală. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Alungarea gâștelor din zonele de hrănire, de către fermieri Grad de intensitate - mediu Există cazuri în care unii fermieri alungă intenționat gâștele, protejându-și culturile prin evitarea
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
Sunt cazuri de nerespectare a normelor etice și legale privind observațiile în natură, când oamenii se apropie la distanță mică de păsări, producând un deranj considerabil asupra unui număr de zeci de mii de gâște. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 MONITORIZAREA POPULAȚIEI DE GÂSCA CU GÂT ROȘU De-a lungul anilor, informațiile disponibile despre prezența gâștei cu gât roșu au fost rezumate și publicate, iar cea mai
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
gâscă cu gât roșu care iernează în România, a fost monitorizată anual din 1990, în cadrul Recensământului Internațional al Păsărilor de Apă. După anul 2000, specia a fost monitorizată în cadrul Programului de monitorizare al Grupului Internațional de Lucru pentru conservarea speciei, sub coordonarea AEWA. În România, monitorizarea speciei se efectuează în perioada noiembrie – martie, în sud-estul țării, de către ornitologi din cadrul SOR, cu finanțare din surse proprii sau din programele POIM și LIFE. În cadrul proiectului LIFE16NATBG000847, ” Zbor sigur
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
pentru gâsca cu gât roșu ”, au fost efectuate mai multe studii specifice, care au avut ca obiectiv cunoașterea presiunilor asupra speciei, rezultate în urma activităților antropice, înțelegerea atitudinii operatorilor economici din domeniul turismului și a localnicilor din zonele importante pentru conservarea speciei. În perioada 2011 – 2020, au fost monitorizate un număr de 20 de exemplare echipate cu emițătoare satelitare (Petkov 2012, 2021, Simeonov et. al 2012, 2013, 2014, Todorov 2015, 2020) care au petrecut perioade de timp în România (Fig. 5
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
petrecut perioade de timp în România (Fig. 5). Fig. 5. Deplasările speciei de gâscă cu gât roșu în zonele de iernare din sud-estul țării, în perioada 2011-2020, pe baza datelor obținute de la emițătoare satelitare Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Hărțile cu zonele cele mai sensibile pentru distribuția speciei, conform Anexei III la acest Plan, vor constitui suport pentru factorii de decizie în implementarea proiectelor de dezvoltare
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
Hărțile cu zonele cele mai sensibile pentru distribuția speciei, conform Anexei III la acest Plan, vor constitui suport pentru factorii de decizie în implementarea proiectelor de dezvoltare urbană. CONSERVAREA ȘI MANAGEMENTUL POPULAȚIEI DE GÂSCĂ CU GÂT ROȘU Primele activități de conservare ale speciei în România și îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor acvatice, au fost desfășurate pe teritoriul Lacului Techirghiol, prin proiectul LIFE04 NAT/RO/000220 implementat în perioada 2005-2009, care a contribuit la stoparea degradării habitatelor, prin instalarea unui sistem de evacuare
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
conform Anexei III la acest Plan, vor constitui suport pentru factorii de decizie în implementarea proiectelor de dezvoltare urbană. CONSERVAREA ȘI MANAGEMENTUL POPULAȚIEI DE GÂSCĂ CU GÂT ROȘU Primele activități de conservare ale speciei în România și îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor acvatice, au fost desfășurate pe teritoriul Lacului Techirghiol, prin proiectul LIFE04 NAT/RO/000220 implementat în perioada 2005-2009, care a contribuit la stoparea degradării habitatelor, prin instalarea unui sistem de evacuare gravitațional, ce colectează apa dulce din partea de vest
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]