8,889 matches
-
Madrigal” sunt fixați de istorie în universalitate și veșnicie. Maestrul s-a născut pe 27 februarie 1925 la Urleta, Prahova și s-a stins pe 1 ianuarie 2011, la București. A absolvit Facultatea de Pedagogie Muzicală, secția Dirijat Coral a Conservatorului de Muzică din București (1944-1949), studiind cu Ioan D. Chirescu (teorie-solfegiu), Mihail Jora (armonie), Vasile Popovici (istoria muzicii), Florin Eftimescu (pian), Ștefan Popescu (cor), Teodora Stroescu (canto). Între 1945-1949 a urmat și Facultatea de Pedagogie, Psihologie și Filozofie a Universității
MARIN CONSTANTIN. MUZICA, ÎNCĂ UN SPIRIT PERFECT ŞI MĂIASTRU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353210_a_354539]
-
1954 a fost șeful sectorului muzical în Casa de Cultură a Creației Populare (1954-1955), director general, dirijor al Ansamblului UTC din România (1951-1974), director adjunct al Direcției muzicii din Ministerul Culturii (1960-1965), profesor la catedra de dirijat de cor la Conservator (din 1960, iar în ultimii ani, profesor consultant). Între 1966-1969 a fost director general la Opera Română. Din 1956 este membru al Uniunii Compozitorilor din România. Este fondatorul Corului Universității din București (1948), al Capelei Corale „Gheorghe Cucu” (1958), al
MARIN CONSTANTIN. MUZICA, ÎNCĂ UN SPIRIT PERFECT ŞI MĂIASTRU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353210_a_354539]
-
a prezentat-o cu strălucit succes lumii întregi este opera de dirijare și conducere a Corului „Madrigal”. Sub bagheta maestrului Marin Constantin, unul dintre cele mai prestigioase ansambluri corale românești, poate cel mai prestigios, al tuturor timpurilor, formație profesionistă a Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu”, redenumit azi Universitatea de Muzică din București a cucerit lumea muzicală românească și internațională. Înființat în cadrul acestei instituții, pe 11 aprilie 1963, la inițiativa profesorului Marin Constantin, susținut de un grup de studenți eminenți în arta
MARIN CONSTANTIN. MUZICA, ÎNCĂ UN SPIRIT PERFECT ŞI MĂIASTRU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353210_a_354539]
-
de aceea a câștigat. A cântat, cum altfel, ușor, cântecele de muzică ușoară „Of, inimioară!”, de Edmond Deda și „Dacă nu iubești” de George Grigoriu. E drept, se pregătise mult, până la istovire și în amănunt, cu Jean Bănescu , profesor la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” sau cu regizorii Alexandru Bocăneț și Horea Popescu, dar pe scenă a arătat relaxare, simț ritmic, voce de mătase, deși urcată în cântecul „Of, inimioară” într-un crescendo apoteozat vulcanic, a prezentat cântece cu forme descriptive ale textului
LUMINIŢA DOBRESCU. SUCCES FĂRĂ SUBSTRATURI ŞI VERSIUNI DE FABULAŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353614_a_354943]
-
Acolo am legat prima mea prietenie cu o colegă minunată, cu care mai târziu, prin plecarea mea, am pierdut legătura. Ajungând în orașul de pe Mureș, dorințele mele deveniseră pasiuni: dansul și muzica. Eram singura din clasa liceului teoretic care frecventam „Conservatorul maghiar”, devenit ulterior „Școala Populară de Artă”, în speranța unei cariere artistice. N-a fost să fie! Emilia Țuțuianu:Poezia dumneavoastră poartă amprenta trecutului și alunecă în prezent, ca o lumină caldă, aducătoare de iubire. Aș putea spune, citindu-vă
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
Minte strălucită, fizic de ividiat, noblețe și modestie rar întânită, toate aceste atribute de necontestat pe care i le-a pus divinitatea în trup și suflet, a făcut-o să fie apreciată din primii ani de școală, liceu și la Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” unde a avut șansa imensă de a fi discipolul profesoarei Emilia Comișel, etnomuzicolog de talie internațională și a profesorului Gheorghe Oprea, de la catedra de Folclor. Iată ce declara într-un interviu despre cei doi dascăli: „În
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
Porumbescu” unde a avut șansa imensă de a fi discipolul profesoarei Emilia Comișel, etnomuzicolog de talie internațională și a profesorului Gheorghe Oprea, de la catedra de Folclor. Iată ce declara într-un interviu despre cei doi dascăli: „În anul IV de Conservator am întâlnit doi profesori extraordinari, Emilia Comișel și Gheorghe Oprea, care nu priveau folclorul ca pe un obiect de studiu, ci era viața lor. Și de la ei am învățat să privesc folclorul ca pe ceva viu, care ne reprezintă, și
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
lui Delacroix, și altul, mai mic, sintetic și expresiv, Le Buveur. După multe discuții despre arta pariziană, am plecat fără să pot cumpăra ceva.Punga mea era prea mică pentru marii pictori contemporani, considerați minori și fără valoare de către academiștii conservatori.Am să intru în tunelul timpului și-am să trăiesc în perioada acestor pictori. Atunci voi putea să cumpăr un tablou cu prețul unui deca de vin, am gândit eu. Pe bulevard, m-am întâlnit, spre seară, cu un bărbat
EVADARE DIN TABLOU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354171_a_355500]
-
motiv atenției noastre”[10] Poetul Campoamor, exponent maxim al unui stil poetic prozaic și conceptual, a elaborat o serie de subspecii între care se găsește „umorata”, un fel de poezioara sintetică ce scoate în evidență spiritul liniștit al acestui sceptic conservator. Câteva exemple de „umorata”: „Atâta vreme cât eu cred/ce contează că nu e adevărat?”, „Din toate lucrurile vizibile și invizibile/crezi doar în dragoste, care este dintre cele incredibile”. Gómez de la Serna ar sublima această formulă, recreându-se în așa anumită
DOREL SCHOR SAU ITINERARIILE ABSURDULUI de DIEGO VADILLO LÓPEZ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354526_a_355855]
-
de Litere și Filozofie. Încă din primele zile ale studenției, tot din lipsa banilor, aleargă din ușă în ușă, pe la toate ministerele, în căutarea unei slujbe, pe care, până la urmă, o găsește la Ministerul Cultelor. În anul 1929 trece la Conservator, înscriindu-se la Secția dramă și comedie, absolvindu-l în 1933. Cât timp a stat în Capitală, a frecventat ședințele Cenaclului literar „Sburătorul” din strada Câmpineanu, nr. 40, condus de marele critic literar Eugen Lovinescu, patronul locației. De la începutul anului
78 ANI DE LA MOARTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347061_a_348390]
-
condus de marele critic literar Eugen Lovinescu, patronul locației. De la începutul anului 1931 face parte din comitetul de conducere al revistei „Cuvântul nostru”, din paginile căreia păstrăm zestrea lui poetică: Dorința, Închinare, Romanță banală și Preludiu de iarnă. După absolvirea Conservatorului face parte din gruparea „Masca„ sub conducerea lui George Mihail Zamfi- rescu, ca actor. A căpătat atâta experiență ca actor, că, după puțin timp a devenit autor, dramaturg. Piesa „GOANA DUPĂ FLUTURI„ (1933) este cea mai reprezentativă lucrare literară a
78 ANI DE LA MOARTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347061_a_348390]
-
și strigături. Care de care mai colorate. Ca la meci, deși, unii am fi vrut să fie ca la operă. Cred că aici mai avem de lucrat. Ar fi necesară implicarea, pe bune, a unor profesori de muzică, inclusiv de la conservator, care să-i învețe pe fani cum să se manifeste cântând. Altfel, nu-mi explic cum reușesc cei din Occident să dea adevărate spectacole sonore. La coregrafie și umor suntem cei mai buni! Câțiva aveau ce aveau cu mamele jucătorilor
BUCURIA GOLULUI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357191_a_358520]
-
activități culturale. O domnișoară, Alina Elena Bercu, care a studiat pianul la Weimar, în Germania, și care este una dintre cele mai bune pianiste din țară, a dăruit o pianină de concert Yamaha. aceasta înlesnește desfășurarea evenimentelor muzicale. Profesori de la Conservatorul din București vin și țin destul de des concerte de pian sau alte instrumente. De asemenea, aici se organizează diverse conferințe, la care sunt invitați să vorbească oameni din parohie, pentru că printre ei sunt persoane titrate, cu studii înalte și pot
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
în care copii sunt îndrumați de la vârste fragede să învețe un instrument muzical. Se pare că acesta e motivul pentru care sălile de concert din Olanda sunt pline de tineret. Maestrul Iancovici este de aproape 30 de ani profesor al Conservatorului Superior de Muzică din Maastricht. Deasemenea este invitat de a preda în Germania, Luxenburd și alte țări europene. În ceea ce privește „violoncelul" instrumentul căruia și-a dedicat cariera și viața, maestrul a declarat: „instrumentul muzical respectiv este într-un fel mai apropiat
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357833_a_359162]
-
măricel, și cu cât vedeam filme cu tineri curajoși, și fetițe cu cârlioți atârnați pe frunte, cu atât doream să învăț pe de-a rostul poezii și cântece. ...și iată că am fost anunțați: în clădirea din fața pompierilor, se deschide „Conservatorul popular". La clasele de instrumente muzicale era o coadă de băieți și fete de toate vârstele. Comisia de admitere era formată din doi profesori: Jean Kofler-pianist și Aurel Iancovici-fiul, pianist și dirijor al, Orchestrei de muzică populară. Mic, grăsuț și
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357833_a_359162]
-
dansuri populare a Primăriei, sau să acompanieze Corul orașului. Ce mai așa intrase în obiceiul Bacăului. Oameni veseli, cântăreți și petrecăreți. Până ce s-a găsit o profesoară de „teatru" toți colegii-mari și chiar din clasele inferioare, urcau și coborau scările Conservatorului. Aurel Iancovici ne examina glasurile, și nu odată ne spunea: „Mă copii, mai bine învățați un instrument”. El, personal preda pianul și vioara. Cu vioară am avut o răfuială încă din anii pe când mergeam la școala elementară. Mi s-a
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357833_a_359162]
-
un altul mai bun ca el nu există în tot Bucureștiul. Se vede treaba că Eminescu îi urmărea mersul lui la ziarele „Claponul” și „Calendarul Claponului”sau la „Ghimpele”. Primele articole ale lui Caragiale de la „ Timpul”, „Național-liberarii” și „ Liberalii și conservatorii” nu au darul să atragă atenția șefilor junimiști precum articolele lui Eminescu. Slavici, lucrâna împreună cu cei doi la ziar, ne-a lăsat cele mai prețioase amintiri despre atmosfera redacțională și despre prietenia dintre Eminescu și Caragiale. Cu „Roma învinsă”, Caragiale
CARAGIALE ŞI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358372_a_359701]
-
Publicat în: Ediția nr. 350 din 16 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Inga Țaranu, o tânără talentată și frumoasă, care a obținit numeroase premii muzicale într-un timp foarte scurt, a impresionat publicul cu o voce caldă. Este absolventă a Conservatorului din Roma și ne mărturisește cum și-a văzut visul realitate. Inga s-a născutîn Letonia, într-un superb oraș pe malul Mării Baltice, Liepaja, într-o familie simplă, dar bogată în principii solide de viață. La vârsta de 10 ani
INTERVIU CU SOLISTA DE JAZZ, INGA ŢARANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357976_a_359305]
-
depinde de câtă valoare dăm noi înșine viselor noastre. Odată ajunsă în Italia, ai continuat activitatea muzicală? Imediat ce am ajuns în Italia, m-am înscris la un curs intensiv de limbă și gramatică italiană, după care am dat admiterea la Conservator, la cursul de Canto Clasic. Mai târziu, am continuat studiind Canto Jazz. Anul acesta sunt în anul doi la cursul de Canto Jazz. Am început să descopăr lumea muzicii afro-americane, studiind cu un compozitor italian de mare valoare, Marco D
INTERVIU CU SOLISTA DE JAZZ, INGA ŢARANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357976_a_359305]
-
artista Adriana Ausch? - o întreba, anul trecut, jurnalista Dona Săsărman, de la Radio Cluj. - Schimbarea a fost radicală după anii carierei de arhitect în Germania - a răspuns Adița. În primul rând, m-a trimis înapoi la școală... M-am reînscris la Conservator și am studiat Eurhythmics, am obținut un Masterat, un certificat și o licență să predau Eurhythmics la facultate..., ceea ce am și făcut în ultimii 8 ani. Anul acesta m-am reînscris pentru un Masterat în Canto ... Colegii mei sunt si
CEEA CE MĂ SATISFACE ARTISTIC ESTE VAGABONDAJUL PRINTRE GENURI, PERIOADE, LIMBI..., de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357555_a_358884]
-
Cum v-ați acomodat în Heidelbergul Ardelului? Cum se adapează „iuțeala” Dvs. oltenească spiritului molcom al lumii în care trăiți acum? -Pentru mine a fost mai ușor, pe motiv că din prima zi am intrat „ vitejește“ în mijlocul cercurilor închise și conservatoare ale intelectualității clujene.Majoritatea fiind ardeleni. Pentru soție a fost mai greu.dar și ea, până la urmă a reușit să lucreze la revista TRIBUNA. Din primele zile m-am prezentat la revista TRIBUNA, era redactor șef D.R.Popescu, și am
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358851_a_360180]
-
interpretarea sensibilă a pieselor marilor compozitori, mai ales ale lui Johann Sebastian Bach. Angela Hewitt a început studiile de pian la vârsta de trei ani, a studiat și vioara, a luat și lecții de balet în Ottawa, apoi a urmat Conservatorul Regal de Muzică din Toronto, unde a studiat cu Earle Moss și Guerrero Myrtle și a continuat să fie studenta pianistului francez Jean-Paul Sevilla, de la Universitatea din Ottawa. Este în primul rând cunoscută pentru înregistrările muzicii lui Bach, începute în
BACH ŞI DEBUSSY ÎN INTERPRETAREA PIANISTEI ANGELA HEWITT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359328_a_360657]
-
legată de natură, de parcul din Tg. Jiu, unde alerga după orele de școală, pe lângă Poarta Sărutului și Masa Tăcerii. În adolescență scria versuri și citea mult. În paralel cu liceul teoretic avea zilnic, ore de pian și balet la Conservatorul din Tg. Mureș, iar în vacanțe făcea sport, vara - tenis și înot, iar iarna - patinaj. Cu toate că visa să îmbrățișeze o cariera artistică, acest lucru nu a fost posibil din mai multe motive. Problemele de sănătate, lipsa unui dosar bun, dezacordul
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
literare, iar scriitorii sînt angrenați în tot felul de tabere. Premiile se dau pe interese, scriitorii buni rămîn întotdeauna pe dinafară. Vă rog, mă puteți contrazice ... Al. Fl.Ț. În Cluj, lumea literară s-a divizat în două tabere, distincte. Conservatorii, cei mai bătrâni, nu văd cu ochi buni apariția Ligii Scriitorilor din România, parcă nu ar fi loc în literatură și în cultura română pentru toți. Fiind educați la școala marxist-leninistă ei nu acceptă multiculturalismul, apariția... concurenței. De fapt Liga
DIALOGURI PRIVILEGIATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360563_a_361892]
-
au dat voie, ba chiar i-au plătit și facultatea , lucru nemai întâlnit până atunci. Fetele stăteau acasă până la măritiș fără discuție, nici pomeneala să aibă vre-o una idee de a învăța. Cu toate acestea, Tudor nu a urmat Conservatorul . A mers la facultatea de Construcții. Nu stia încă ce va face după ce va termina, dar era o plecare sigură de acasă și o rupere totală de la înrădăcinare. Tot bunicul i-a povestit cum într-o noapte a auzit vulpea
ASCUNS IN PADURE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359216_a_360545]