KorAP: Find »[drukola/base=consul & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...58 59 60 ...184 >

4,590 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896

de către serviciile polițienești din județ, au plecat din oraș (Vălenii de Munte) toți oamenii din serviciul Poliției pentru a se întoarce la casele lor de la țară, rămânând pe loc doar doi, care își aveau domiciliul aici. "În așa fel - scria consulul - încît orașul, expus holerei morbus, este lipsit de o forță polițienească eficientă. Acest fapt, adaos unui număr de cazuri fatale ale maladiei, care tocmai s-au ivit aici, a stârnit atâta panică printre locuitori, încît cea mai mare parte a

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
parte a și fugit din oraș în viile învecinate, iar alții se pregătesc s-o facă"112. Reluând problema într-alt raport expediat a doua zi, la 4/16 august, celuilalt superior al său, ambasadorul britanic de la Viena, lordul Cowley, consulul Blutte îl anunța că, pe lângă pericolul epidemiei de holeră ce răspândise spaima printre locuitorii orașului Vălenii de Munte, silindu-i să fugă pe la vii, s-a mai ivit și acela al invadării localității, în lipsa forțelor polițienești, de către vreo două sute [!] de

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
ivit și acela al invadării localității, în lipsa forțelor polițienești, de către vreo două sute [!] de răufăcători, evadați, în condiții neprecizate, de la minele de sare din apropiere 113 [Slănic Prahova]. Nu cunoaștem urmarea acestui aventuros incident pe care se pare însă că onorabilul consul l-a cam exagerat, deoarece nu avem informații să se fi întîmplat ceva neplăcut la Vălenii de Munte, în afara cazurilor de holeră, de care știm - din rapoartele diplomatice austriece - că se îngrijea doctorul Constantin Exarhu. Cancelistul Hiller continua să expedieze

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
București s-a datorat nu numai evacuării în mare măsură a orașului, dar și strădaniilor corpului medical, întărit în august cu "dohtorii" Arnold, la spitalul din Dudești, Paul Vlastos, la spitalul Filantropia, și Mihalache Enculeu, la carantina de la Bărbătescu 117. Consulul francez Lagan consemna în raportul său din 16/28 august, de la Râul Vadului, adresat ministrului de externe Sébastiani la Paris, că "numărul cazurilor de holeră a scăzut sensibil la București", dar adăuga el, "caracterul epidemiei a devenit mult mai alarmant

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
decese, 18 vindecați; în spitalele Filantropia și Dudești s-au înregistrat 3 decese, 3 noi îmbolnăviți, 5 vindecați și unul rămas în spital; în total, în cele două spitale erau internați doar 26 de pacienți. Datorită stingerii molimei în Capitală, consulul Blutte și doctorul Exarhu s-au înapoiat aici de la Vălenii de Munte; totuși datorită persistenței maladiei în țară, oierii transilvăneni au fost opriți să treacă cu turmele lor în Principatul muntean 119. În anexa raportului generalului Kiseleff către cancelarul Nesselrode

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
ridicat la 14 236 de bolnavi, 6 960 de răposați, 3 938 de însănătoșiți și 3 338 reținuți pentru tratament în spitale 120; deci o mortalitate mai scăzută decât în Capitală, adică mai puțin de 50%. La 4/16 septembrie, consulul englez Blutte raporta din București girantului ambasadei britanice la Constantinopol, John Henry Mandeville, că s-a întors "de câteva zile de la Văleni în această capitală: [sunt] fericit să vă comunic că holera morbus a încetat cu desăvârșire, nemaiînregis-trîndu-se nici un caz

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
în timpul bântuirii epidemiei, au fost redeschise ieri și rutina uzuală a afacerilor este reluată"121. La rândul său, cancelistul austriac Hillel îi comunica din Sibiu cancelarului Metternich, la 9/21 septembrie, vestea încetării epidemiei de holeră din București 122, în timp ce consulul francez Lagan îl informa și el pe ministrul de Externe, Sébastiani, la 17/29 septembrie, că holera a încetat în capitala Țării Românești, devenind mai puțin intensă și în restul județelor din principat, cu excepția Craiovei, unde încă mai bântuia cu

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
cu o zi înainte, la 12/24 septembrie, Sfatul Administrativ al Țării Românești declara epidemia de holeră ca fiind stinsă; cheltuieilile provocate de acest flagel s-au ridicat la 97 410 lei129, pentru medicamente, lefurile doctorilor, costul carantinelor ș.a. Și consulul englez Blutte îl anunța, la 18/30 septembrie, pe Mandeville, girantul ambasadei de la Constantinopol, că "holera morbus a dispărut în întregime din acest principat, unde este acum înlocuită de febre cu caracterul cel mai pernicios și cu o prevalență generală

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
îl anunța, la 18/30 septembrie, pe Mandeville, girantul ambasadei de la Constantinopol, că "holera morbus a dispărut în întregime din acest principat, unde este acum înlocuită de febre cu caracterul cel mai pernicios și cu o prevalență generală"130, iar consulul francez Lagan, făcând un bilanț al epidemiei, în raportul său adresat generalului Sébastiani, la 25 septembrie/7 octombrie, arăta că holera a provocat mai puține ravagii ca în Moldova, dar a lăsat urme adînci: sate întregi decimate, scumpetea produselor alimentare

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
iunie 18 zile [st.v.] în anul mai sus însămnat"182. Din Sibiu, de-a lungul Oltului, holera a trecut Carpații în Țara Românească, propagîndu-se în jud. Olt și la Slatina, în cursul lunii august 1836. Un edificator raport datorat consulului francez în Țara Românească, Jean Francois Mimaut, adresat din București, la 2/15 septembrie, ministrului de Afaceri Externe de la Paris, Adolphe Thiers, redă în mod exact împrejurările începuturilor epidemiei și panica stârnită din nou la București, unde rămăsese vie amintirea

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
Levant, un chestionar asupra manifestărilor epidemiei de holeră din 1831-1832, asupra felului în care fusese combătută și, în sfârșit, asupra numărului celor contaminați, cu procentul celor vindecați și al celor care au sucombat 197. Asemenea chestionare au fost trimise și consulilor englezi de la București și Iași, respectiv Robert Gilmour Colquhoun și Samuel Gardner, deoarece Principatele dunărene suferiseră și ele, în mare măsură, de pe urma flagelului în cursul primăverii și verii anului 1831. Urmărind corespondența consulară britanică din Principate în această perioadă suntem

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
măsură să rememorăm unele date atât asupra istoricului holerei din 1831, cât mai ales asupra evoluției celei de a doua epidemii din 1848. Răspunzând la 2/14 ianuarie 1848 chestionarului trimis de Foreign Office la 15 noiembrie trecut (st.n.), consulul Colquhoun de la București se adresa lordului Palmerston, ministrul de Externe, informîndu-l că, la 16/28 decembrie, a luat contactul necesar obținerii datelor solicitate cu protomedicul Nicolae Gussi, care i-a răspuns printr-o scrisoare din 24 decembrie/5 ianuarie 198

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
izbutise să strângă asupra epidemiei de holeră din 1831 era foarte vagă, deoarece "n-am găsit amănunte asupra subiectului în arhivele mele [adică ale consulatului], și toți medicii care funcționează aici, cu foarte mici excepții, s-au stabilit mai tîrziu". Consulul englez își manifesta decepția față de cunoștințele limitate ale corpului medical din Principate și de slabele sale posibilități de a combate în mod eficace maladia, dacă ea și-ar face iarăși apariția. Într-o conversație avută chiar cu principele domnitor Gheorghe

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
s-a făcut mai puțin resimțită. Tratamentul aplicat atunci împotriva holerei a fost cel antiflogistic, adică recurgerea la lipitori, cataplasme și gheață, înainte de apariția simptomelor pernicioase, deoarece maladia, odată declanșată, nu mai exista împotriva ei nici un remediu. Comparând datele furnizate consulului englez de protomedicul Gussi - probabil din memorie și fără consultarea unor documente corespunzătoare - cu cele reale, extrase din rapoartele oficiale ale vremii prezentate generalului Kiselev, ne surprind imprecizia și inexactitatea lor. La chestionarul amintit, trimis de Foreign Office la 15

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
cele reale, extrase din rapoartele oficiale ale vremii prezentate generalului Kiselev, ne surprind imprecizia și inexactitatea lor. La chestionarul amintit, trimis de Foreign Office la 15 noiembrie (st. n.) 1847, a răspuns lordului Palmerston la 12/24 ianuarie 1848 și consulul britanic din Iași, Samuel Gardner 200. În lipsa unor date concrete, el s-a mărginit să înștiințeze pe superiori săi că în Moldova nu se înregistrase, până la acea dată, nici un caz de holeră - în pofida vecinătății Rusiei contaminate de boală - și transmitea

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
pe un vas venit de la Constantinopol a molipsit câțiva hamali din port ce au răspândit molima în oraș, apoi prin mutarea miliției ostășești din Galați la Iași s-a contaminat și capitala Moldovei 214. Astfel, la 16/28 aprilie 1848, consulul britanic Gardner făcea cunoscută, din Iași, superiorilor săi de la Foreign Office, apariția holerei în marele port dunărean 215. Peste două săptămâni, la 3/15 mai, același diplomat revenea cu detalii, înștiințîndu-l pe lordul Palmerston că Charles Cunningham, viceconsulul englez din

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
lichid Sydenham. Pentru accidentele holerice deja caracteristice în faza a doua a maladiei, tratamentul recomandat consta din subnitrat de bismut (1 decigram), pudră de Dower (1 decigram), extras de beladonă (12 miligrame) și o1.sacchar de mentă (3 decigrame)217. Consulul englez Gardner raportează, la rândul său, în ziua de 7/19 iunie, izbucnirea epidemiei în Iași la începutul lunii, autoritățile trecând la adoptarea măsurilor necesare pentru combaterea ei. Astfel s-a dat dispoziție de a se construi barăci chiar pe

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
iar casele molipsite trebuiau izolate și curățate 225. Toate aceste măsuri de prevedere n-au împiedicat însă holera să-și facă apariția la Iași, așa cum am văzut mai înainte. În raportul înaintat din Iași lordului Palmerston, la 14/26 iunie, consulul englez Gardner scria despre ravagiile provocate de holeră în capitala țării, unde epidemia dobândise un caracter violent, numărul pierderilor în vieți omenești variind între 30-100 pe zi. Ceea ce îngrijora destul de mult cercurile medicale era în primul rând virulența maladiei, simptomele

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
măsurile adoptate, "holera secera fără cruțare și deosăbire în toate clasele lăcuitorilor, iar mai cu seamă în sărăcime", între 17/29 iunie și 24 iunie/6 iulie ajungîndu-se la cifra de 300 de morți pe zi229; la 18/30 iunie, consulul Gardner revenea într-un alt raport cu detalii despre starea deplorabilă a Iașilor, grav afectați de holeră și unde orice activitate a tribunalelor încetase, iar prăvăliile rămâneau închise 230. Cu două zile mai înainte, diplomatul britanic vizitase, împreună cu compatriotul său

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
aprecia - cu o anumită exagerare - că au fost decimați 9 000 locuitori dintr-o populație de 25-30 000 de indivizi, restul părăsind orașul 232. Un tablou tot atât de lugubru era înfățișat și într-o altă depeșă, înaintată Foreign Office-ului de consulul Gardner la 24 iunie/6 iulie, în care el dădea și unele indicații cu privire la identitatea celor decedați. Astfel, datorită izbucnirii tulburărilor revoluționare în Principate, Poarta otomană trimisese la Iași un comisar, în persoana lui Talaat Efendi, care urma să poarte

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
mare cumplire [!] boala cholerei, însuși locuitorii s-au tras pe acasă, ca nu din întîmplare să moară în câmpie și unde le lipsește tot ajutorul ca să-și poată scăpa viața, când s-ar lovi de asemenea rău"249. În ceea ce privește Capitala, consulul englez Gardner raporta lordului Palmerston, la 2/14 iulie, scăderea virulenței epidemiei de holeră, înregistrîndu-se la Iași numai 70 de decese pe zi250. Dar intrarea trupelor ruse în oraș a complicat din nou situația. După cum se știe, anul 1848 a

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
pentru a fi deportați în Imperiul Otoman. În drumul de la Galați spre Brăila, șase dintre cei exilați au izbutit să fugă de sub escortă și să se refugieze în reședința viceconsulului englez din Brăila, St. Vincent Lloyd, care a intervenit pe lângă consulul austriac Huber să le procure pașapoarte pentru Transilvania, de unde aceștia au plecat în Bucovina, continuîndu-și activitatea revoluționară în această din urmă provincie 251. Puțin timp după aceasta a izbucnit epidemia de holeră, dezorganizând viața din întregul principat al Moldovei. Mulți

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
Iași, numărul trupelor ruse din Moldova se ridică la 18 000 de oameni. Holera a secerat 10 000 de persoane"259, cifră oarecum exagerată. Despre intrarea trupelor ruse la Iași amintesc și rapoartele diplomaților străini. Astfel, la 2/14 iulie, consulul englez Gardner raporta lordului Palmerston că trupele ruse își făcuseră apariția în capitala Moldovei la 28 iunie/10 iulie și, de unde virulența epidemiei de holeră începuse să scadă, prezența soldaților armatei de ocupație, atinși de flagel, și marea afluență de

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
să intervină în cursul lunilor iulie și august în Țara Românească, spre a răsturna guvernul revoluționar, mai ales că și acolo bântuia holera. La sfârșitul verii anului 1848, molima a început să se stingă în Moldova. La 13/25 august, consulul englez, Gardner, comenta în raportul adresat lordului Palmerston răspunsurile protomedicului Gh. Cuciureanu la chestionarul trimis încă de la 3/15 noiembrie 1847 de Foreign Office, referitor la apariția și modul de tratare a holerei în Moldova, dar nu a epidemiei trecute

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
revoluționare de acolo, care au fost totuși mai profunde și de mai lungă durată. 2. Molimă în vremea Revoluției Flagelul a izbucnit în Țara Românească datorită focarelor de infecție din porturile dunărene Galați și Brăila. La 3/15 mai 1848, consulul britanic din București Colquhoun aducea la cunoștința lordului Palmerston informațiile căpătate de la Nicolae Mavros, directorul Carantinelor, din care rezulta că holera făcuse victime la Galați, începînd din 8/20 aprilie (60 de decese din 125 de bolnavi) și la Brăila

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]