4,988 matches
-
cosită acoperită de roua de la ultima ploaie. palmele le-am împreunat, fruntea-mi a sărutat pământul. închinăciune. într-o lume obtuză merg contra apei cu o carte de rugăciune și alta de poezie-n bagaj. (Dorina Stoica) Referință Bibliografică: merg contra apei / Dorina Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1991, Anul VI, 13 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dorina Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
MERG CONTRA APEI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378780_a_380109]
-
crede că regăsim mai mult o asemănare cu acea unitate nemijlocită a gîndului pur și a sensibilului pe care am întîlnit-o la parsi; dar la parși Unicul și Excelentul este refixat ca atare, este chiar un dat natural, lumina. Din contră, la inzi, Unicul, Brahma, nu este decît Unicul inform, care numai preschimbat în infinita diversitate a fenomenelor lumii dă naștere modului panteist de reprezentare artistică. Astfel, de exemplu, se spune despre Krsna: "Pămînt, apă și vînt, aer
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ca și cele mai stranii invenții ale brahmanilor." Istoria Indiei este rezumată de Hegel în vol. II din Prelegeri despre filozofia istoriei, ed. cit., p. 106-118, din care vom extrage fragmentele mai interesante: "India nu a făcut niciodată cuceriri, din contră, de-a lungul întregului timp de cînd datează istoria relațiilor ei cu lumea externă, a fost mereu cucerită de mongoli, de afgani și, recent, de englezi. Ultimii, englezii au ajuns pînă la altarul pe care îl construiseră macedonenii în vremea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în timp se desfășoară oarbă, numai în sine, și este doar un joc al arbitrarului, repetîndu-se în felurite forme. Istoria fixează accidentul, îl reține pe loc, și-i conferă forma generalității, statornicind tocmai prin aceasta regula valabilă pentru el și contra lui. Istoria constituie o verigă esențială în evoluția și definirea constituției, adică a unei stări politice raționale; ea reprezintă într-adevăr modalitatea empirică de a pune în evidență generalul, întrucît oferă reprezentării un element durabil. Deoarece indienii nu dispun de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Culda, Lucian, Geneza și devenirea cunoașterii, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989. Daniel, Jean; Afanassiev, Iuri, Cette grande lueur à l'Est, Paris, Maren Sell, 1989. Daix, Pierre, Le Socialisme du silence, Paris, Le Senil, 1976. Durandin, Catherine, La France contre l 'Amérique, Paris, PUF, 1994; Ceaușescu, vérités et mensonges d'un roi communiste, Paris, Albin Michel, 1990. Durandin, Catherine; Tomescu, D., La Roumanie de Ceaușescu, Paris, Guy Epaud, 1988. Fischer, Mary Ellen, Nicolae Ceaușescu, a study in political leadership, Bouler-London
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Galați, Porto-Franco, 1993, p. 7-9. 26 Idem, Histoire des Roumains, p. 505. 27 Idem, Entre tradition et aventure, în vol. Histoire des élites en France du XVIe au XXe siècle, éd. par Guy Chaitssinand-Nogaret, Paris, 1991, p. 317-415; La France contre l'Amérique, Paris, 1994. 28 Idem, Une mort roumaine, Paris, 1988, v. supra, 25. 29 Cf. Al. Zub, Revoluția în studiu. Variațiuni pe aceeași temă, în Convorbiri literare, 11mai 1990, p. 8, 15 (text reprodus în vol. La sfîrșit de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
despre țară. făceau tot astfel: Mircea contrapunea influența polonă celei ungare și viceversa, Ștefan asemenea. Dar acest folos, abstracție făcând de la nesiguranța lui, era cu totul întrecut de pierderile ce căta să le sufere țara prin vecinica nestabilitate dinlăuntru și contra acestui din urmă inconvenient e îndreptată Constituția noastră și domnia ereditară în orice caz însă în Constituție nu stă scris ca vechea vânătoare după puterea supremă a statului să fie înlocuită prin vânătoarea de funcții, arenzi ale statului și hatâruri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai goale, strigă confratele nostru, ce espresiuni mai stereotipe, ce clișeuri mai uzate decât toate aceste cuvinte! Nici în fond, nici în formă nimic nou. Să ne înțelegem. Noi n-am pretins să inventăm lucruri nouă, neauzite si nepomenite. Din contră noi credem că toți oamenii cu minte, toți oamenii serioși cari se uită la mersul lucrurilor la noi, împărtășesc aceste idei și văd, ca și noi, relele ce arătăm; așa încît imputarea ce ni se face că nu zicem nimic
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din lipsa de pătrundere, dintr-o vedere superficială a lucrurilor; și mai totdauna este numai o armă de partid neleală. Ceea ce face binele si răul într-o societate este societatea însăși, sânt tendințele care o conduc, ideile cari o domină. Contra lor luptăm noi; căutam să combatem tendințele cosmopolite și umanitare ca să le înlocuim cu simțul național, căutăm să combatem libertatea pe hârtie și etichetele și să le înlocuim cu libertatea reală. Căutăm în fine să combatem apucăturile demagogice cari pun
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d-lui Vernescu, ceea ce nu află în regulament! (veselie). D. președinte: Pun la vot: cine este pentru a se trimite proiectul la tipar să ridice mîna! Voci: Puțini! D. președinte: Puțini de tot; dar voi face contra probă Cine este contra trimiterii? Voci: Și mai puțini! D. președinte: După votul d-v., proiectul jumătate va rămânea aici, jumătate la tipar, deci mai pun o dată la vot și rog pe domnii deputați să poftească la loc și să. voteze! (Se mai votează
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ne-au emoționat tare odată și de cari nu putem scăpa Această neliniște este mai mare sau mai mică, după temperamente. Amintirea, când sîntem deștepți, este slabă; închizînd ochii, nu mai avem o imagine fidelă a lucrului din fața noastră. Din contră, în vis imaginea este ca reală. Cauza este că imaginele se deșteaptă dinlăuntru nostru, în creieri, și intră în cercul luminat al conștiinței fără voia noastră, pe când nu sîntem atinși întru nimic de esterior. De aci energia imaginilor din vis
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
așa-numit liberal național la alegerile ce au urmat căderea guvernului conservator, acuma ea vede cât de mincinoase au ieșit acele făgăduieli și cât de amăgită i-a fost încredere. Astfel ea nu este și nu poate fi astăzi decât contra partidului de la putere. Afară de aceasta, oricât de deosebite ar fi grupurile de cari vorbește "Romînul", ele sânt toate unite astăzi pentru a condamna bizantinismul lui demagogic, a stărui ca să {EminescuOpXI 49} înceteze odată acest sistem de minciună și de înșelăciune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
știe și ea, care, după propria voastră mărturisire, s-a lăsat de atâtea secole sub mâna noastră, slabă câteodată, dar totdeuna românească. Ce vă faceți dar că nu ne cunoașteți? Dar, afară de această prefăcută naivitate, argumentul de căpetenie al "Romînului" contra noastră. rămâne tot insinuațiunea calomnioasă pe care am demascat-o într-unul din numerile trecute: "Camerile nu sânt cu voi! Țara nu e cu voi! De la cine oare cereți guvernul? Publicul va cugeta". Noi sîntem vânduți străinilor! Iacă cum înțelege
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în istoria noastră epoca fanarioților. Ar urma, după teoria programului conservator, că niciodată simțul conservărei naționale, adică conștiința națională, n-a fost mai vie ca în acea epocă. Ei! Așa este? Psicologia unei națiuni este ca și a individului. Din contră, atât mersul psicologic cât și istoria dovedesc că o națiune cu cât este mai liberă cu atât și conștiința individualităței sale devine mai puternică. Cum rămâne dar cu teoria din program?... "și aceste idei, vătămătoare chiar în țările luminate și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ei proprii e nu numai adevărat, dar și foarte natural. Nici n-am înțelege ca o instituție să înființeze anume școli contra sa. Aceasta însă n-a împiedicat ca spiritul pe care ea l-a crescut să se îndrepteze în contră-i și s-o renege. E o istorie veche aceasta că orice formă nouă de cultură e dușmana formei din care s-a născut, că fiica e dușmana mumei, și povestea biblică a lui Cain, în formula ei nouă, de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
număr a unei foițe ce-și aroagă titlul "Gazeta de Bacău", acest titlu a unui vechi organ liberal de publicitate încetat de vreo câțiva ani. De la debut foița abuzează de agerimea limbei sale invective. Calomnii și insulte contra partidului și contra guvernului liberal contra administrațiunei locale, contra reprezentanților liberali ai Bacăului din Cameră și Senat, în fine în contra Senatului, din cauză că {EminescuOpXI 95} acest mai de pe urmă a invalidat alegerea d-lui A. Holban de la Vaslui. "Gazeta de Bacău", înainte de a înceta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
intenționate. D. președinte: Vă rog să binevoiți a nu judeca conștiința persoanelor. D. P. Buescu: Cer cuvântul în cestiune prealabilă. D. președinte: Nu vă pot da cuvântul în cestiune prealabilă când vorbește un deputat; eu mi-am făcut datoria protestând contra unui cuvânt rostit de orator. D. E. Costinescu: Eu, d-le președinte, retrag cuvântul fiindcă enunțarea faptelor ce vă voi espune revine tot acolo. Am zis că s-au înaintat neexactități de fapt. Am adus aci acte oficiale, acte autentice, pentru ca să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o platitudine excepționala, fără caracter, imitând stilul ziarelor rele din Paris, primejduiește citirea ziarelor germane din Austria. Cele umoristice, care-ar trebui să reflecte geniul simpatic al limbei poporului de acolo, identic cu acela al Germaniei de Sud, se-nvîrtește din contra pe-o clină regretabilă de cocoterie offenbachiană. Presa vieneză e în mare parte ceva fără rădăcini și nu reflectă nici spiritul rasei germane, nici pe al celorlalte naționalități. E poate un semn al dezvoltării științelor naturale acea iubire pe care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru clasele culte, între autorii populari și autorii de artă. Dar această deosebire nu are a face cu aceea pe care noi voim s-o stabilim. Dramele Parisului sânt o scriere populară, însă nimic mai puțin decât națională, ci din contra internațională. În vremea din urmă s-au ivit într-adevăr un șir întreg de scriitori cu totul naționali - unii din ei chiar intraductibili și pe deplin înțeleși numai pentru cel ce știe bine românește. Gothe zicea că partea cea mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
forță prin colectivitate. Mai e vorbă? Cine zice altfel? Iată dar o temă escelentă pentru onorablii confrați de la "Presa". Ce să-și piarză timpul cu niște franctirori ca noi, gata totdeauna a răspunde cu foc de câte ori fac o mișcare în contră-ne și... sîntem tari în meșteșugul acesta. Când "Presa" ne va esplica nouă cum se concordă lucrurile de mai sus, promitem să-i esplicăm și noi cum se concordă procederea din Iași. [ 4 iunie 1880] [" FOILE CAPITALEI AU VORBIT... Foile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se leagă de marea sa situație parlamentară și de lunga sa carieră politică. Într-un șir de scrisori adresate alegătorilor cu ocazia alegerilor în consiliile generale șeful partidului liberal se-ncearcă a-l apăra pe acesta de atacurile îndreptate în contră-i, cearcă să revendice pentru el partea cea mai largă în progresul făcut de România de la, 1844 încoace și se silește de-a întreținea diviziunea în rangurile opoziției. Rezultă numaidecât din aceste scrisori că prezidentul Camerei a simțit necesitatea de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la măsurile pe cari această rezistență ar trebui să le provoace. Nu s-ar putea admite că puterile reprezintate la Berlin ar vedea cu nepăsare ca guvernul turcesc refuză de-a acorda grecilor teritoriile ce li s-au atribuit. Din contră, e sigur, și tocmai aci stă gravitatea situației, că hotărârile plenipotențiarilor leagă moralicește statele cari au participat la Conferență să facă a se executa aceste hotărâri. Trebuie să recunoaștem însă în același timp că aceasta e o cestiune cu totul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
împuținate liceele, desigur trebuiesc școli reale. Dar numai nu confuzie și amestec între sfere cu totul deosebite ale activității inteligenței. Scopul practic al învățămîntului real e câștigul, e aplicarea cunoștințelor pentru a câștiga. Scopul învățămîntului clasic nu este acesta. Din contră, se presupune totdeauna că învățămîntul clasic aduce foloase societății cari nu stau în absolut nici o proporție cu câștigul individului. Munca unui om se poate plăti, caracterul, cultura lui nicicând. A judeca un {EminescuOpXI 226} proces de milioane e poate o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Cu totul alt efect face asupră-ne învățămîntul din Ardeal. Deosebirea radicală între acesta și al nostru e că învățămîntul românesc de acolo, în loc de-a fi sprijinit de guvern, ceea ce s-ar întîmpla în orice altă țară, e din contra combătut de el și nu primește nimic de la stat, ci e susținut prin contribuțiuni de bunăvoie din partea comunităților confesionale. Deși susținut de biserică cu mijloace modeste, i se mai și impune învățarea unui obiect și greu și absolut nefolositor dezvoltării
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sa de-a guverna și de-a păstra guvernul. A guverna și a administra țara preocupîndu-se peste măsură de convenințele partidului în numele căruia guvernă, a căuta asigurări contra unei întoarceri a norocului luând drept deviză: "Cine nu e cu noi e contra noastră", a nu vedea în vechii adversari decât niște dușmani cari trebuiesc supravegheați, înlăturați de la orice funcție administrativă sau municipală, de la orice participare la viața publică și cari trebuiesc combătuți și urmăriți fără cruțare și răgaz, aceasta nu mai e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]