70,327 matches
-
susține industrializarea RPR. Pentru a forța într-un fel lucrurile, Sofia a lansat în timpul campaniei electorale chiar ideea participării Bulgariei în proiect, desi Belgradul nu își dăduse acordul în vederea acceptării sale. Dar nu trebuie omis faptul că URSS voia să controleze realizarea și mai ales modul de exploatare a proiectului; și cum Bucureștiul nu putea face abstracție de contextul internațional specific acelei perioade, trebuie să înțelegem poziția sa în funcție de acest context. RPR trebuia să manifeste o deschidere față de Sofia, dar totodată
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
poziția lui Tito față de Stalin); și RPR cunoștea bine această. Bucureștiul trebuia să dea curs însă solicitărilor care erau impuse de climatul acelei perioade, dar era convins de refuzul categoric al Belgradului. Dacă Bulgaria era acceptată în proiect, Moscova putea controla nu numai RPR, ci și Iugoslavia. Și dacă Tito nu s-a supus directivelor lui Stalin, putea oare riscă, ca prin acceptarea Bulgariei, aceasta să pregătească sfoară cu care avea să-i fie legate mâinile de către Hrusciov? În cazul în
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
noiembrie 1923, în baza căruia s-a făcut un schimb de comune și a avut loc o rectificare de frontieră. Bulversarea adusă în lume de cel de-al II-lea război mondial și mai apoi dorința lui Stalin de a controla Iugoslavia au fost lucruri care au influențat în mod direct relația dintre RPR și RPFI. "Noi am pierdut Iugoslavia datorită pornirilor lui Stalin"190 spunea Gheorghiu-Dej într-o ședință a Biroului Politic. Moartea lui Stalin, intrarea Războiului Rece în cea
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
a cantității de apă disponibilă în Egipt. Trebuie menționat că dintre toate statele riverane, numai Etiopia nu a fost colonizata de o putere europeană, Egiptul fiind o zonă de interes special a Angliei, deoarece controlul asupra Egiptului îi permitea să controleze toate statele situate pe Nil în amonte de Egipt, stat care în același timp servea că și baza strategică pentru a asigura legătură maritimă directă între Anglia și "Perla Coroanei Britanice" India. Se poate vedea că legătura pe care Canalul
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
țara sau instituția care asigură finanțarea, ceea ce poate să ducă la acceptarea de către țara unde se realizează investiția a unor condiții solicitate de finanțator. Este de menționat faptul că după finalizarea proiectului, inexistentă unor pârghii prin care finanțatorul să poată controla statul beneficiar, sau o modificare a orientărilor în legislativ și executiv (ca urmare a alegerilor), poate avea ca efect reorientarea acestui stat în politica să externă; așa s-a intamplat in Egipt, când, la numai 18 luni după inaugurarea oficială
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
schematice teorii vor susține faptul că nivelul corupției va scădea în funcție de gradul de democratizare; însă o teorie mai rafinată va susține că această relație nu este lineară, ci una cu graficul în formă de clopot. Chiar și sistemele totalitare pot controla nivelul corupției și astfel o pot păstra la un nivel economic viabil (vezi exemplele de „corupție controlată” din Asia de Sud-Est), pe când țările în tranziție sunt cele mai corupte. Atunci când controlul totalitar este contracarat și distrus prin liberalizare economică și democratizare politică
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
acest fel și într-o perioadă scurtă de timp, un grup restrâns de persoane a acumulat averi impresionante. Astfel, corupția și economia subterană creează premisele apariției unor grupuri de interese, care, datorită influențelor lor, nu se subordonează legislației naționale și controlează sistemele politice și economice naționale. Introdus de Joel Hellman și Daniel Kaufmann (2001)<footnote Hellman, J., Kaufmann, D. (2001), “Confronting the challenge of state capture in transition economies”, Finance and Development, Vol. 38, No. 3, p. 3. footnote>, conceptul de
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
moștenirile cheie ale comunismului a fost „cultura conceperii politicilor”, în care statul a jucat un rol dominant în intermedierea relațiilor economice. Birocrații erau asimilați într-un mediu în care statul determina oferta și clienții, stabilea prețurile și salariile, furniza finanțele, controla distribuția și supraveghea majoritatea aspectelor comportamentului antreprenorial. Chiar dacă multe dintre aceste instrumente de intervenție au fost desființate sau reduse, o mare parte din ele încă există. Obiceiurile vechi rămân larg răspândite - în special în țările în care cifra de afaceri
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
ca o regulă care să reducă potențialul pentru corupție, prin regresia oportunităților de abuz asupra autorităților publice, pentru câștigul personal. Trecerea la „piață” stabilește condițiile pentru emergența societății civile - care, în ultimă instanță, reprezintă cel mai eficient mijloc pentru a controla corupția. Această trecere, dacă ar fi modelată în mod corespunzător, înlocuiește nenumărate reguli contraproductive desemnate pentru a crea oportunități pentru renta funciară și darea de mită cu un nucleu de legi și regulamente care stabilesc cadrul pentru o interfață public-privat
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Prud’homme<footnote Prud’homme, R. (1994), “On the Dangers of Decentralization”, World Bank Policy Research Paper, No. 1252, p. 5. footnote> enumeră câteva motive pentru care așa ceva se întâmplă: crește influența grupurilor locale de interese, care în societăți particulariste controlează în mare măsură viața publică locală; gradul sporit de influențare a vieții politice de elita locală în comunități tradiționale, inclusiv a prezenței la vot și a rezultatelor acestuia, susțin această idee; se constată empiric faptul că aleșii locali tind să
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
trei seturi de date, toate rezultate ale unor sondaje de percepție. Autorii spun că rezultatele lor arată că descentralizarea cheltuielilor publice este corelată în mod semnificativ cu un nivel mai scăzut al corupției percepute, chiar în condițiile în care se controlează influența altor factori, precum cei despre care vorbește Treisman. Huther și Shah<footnote Huther, J., Shah, A. (1998), “A Simple Measure of Good Governance and its Application to the Debate on the Appropriate Level of Fiscal Decentralization”, World Bank, Working
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
la concluzia că localizarea deciziei a dus la creșterea preocupării pentru chestiunile publice, ceea ce a mărit și frecvența raportării actelor de corupție, deci a distorsionat măsurătorile de percepție făcute prin sondaje de opinie. De fapt, autorii arată că totalul resurselor controlate pe căi obscure de un număr mic de persoane cu influență în administrație a scăzut, numai că înainte de descentralizare aceste persoane nu erau foarte vizibile pe plan local. Este adevărat că descentralizarea mărește numărul centrelor de decizie și face supravegherea
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
International Development Economics Research, University of California, Berkeley, p. 3. footnote>. Elitele locale au căpătat astfel un instrument formal prin care și-au instituționalizat dominația până atunci informală asupra comunității, dobândind în plus și resurse suplimentare pe care le pot controla pentru a întări rețelele de patronaj și control social. Aceste evoluții nedorite pe plan local trebuie însă puse în balanță cu tendința cealaltă, la fel de dăunătoare, a birocrației centrale, de a crea mecanisme obscure de alocare, prin care resurse publice apreciabile
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
fie folosite în mod abuziv de cei care le exercită în scopul obținerii unor avantaje ori câștiguri necuvenite. În condițiile unui mediu al sectorului public în continuă schimbare, conflictul de interese reprezintă întotdeauna un motiv de îngrijorare. Încercarea de a controla prea strict exercitarea intereselor personale poate intra în conflict cu alte drepturi sau poate fi imposibilă sau contra-productivă în practică sau poate determina unele persoane să nu mai dorească să ocupe o funcție publică deloc. Prin urmare, o politică modernă
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
centre independente de cercetare și/sau organizații de afaceri. Oferta de corupție în tranzacțiile de afaceri internaționale implică o responsabilitate între companiile care funcționează în afara și în țările de origine. Sondajul de față indică succesul sau eșecul guvernelor de a controla corupția prin companiile care funcționează și în afara țărilor de origine. Indică, de asemenea, și succesul sau eșecul companiilor de a se asigura că angajații lor se supun celor mai înalte standarde de conduită în afaceri. Acest aspect este urmărit. Indicele
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
mă duc la Cratimă Yoga asta, aveam o sculă mai așa... Fugeau cuvintele de el, nu-i venea să zică mai prizărită, mai nașparlie, cât un ac de gămălie. Da’ acuma, a continuat, m-a învățat Cratimă Yoga să-mi controlez niște centri nervoși. Și se înțelegea că e dotat cum nu se poate. Și mai las-o dracu de integrare spirituală, dimensiunea contează! După care, în sfârșit, mi-a venit și mie mașina și, din mers, urcat în mașină, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
se poate. Și mai las-o dracu de integrare spirituală, dimensiunea contează! După care, în sfârșit, mi-a venit și mie mașina și, din mers, urcat în mașină, am văzut cum bivolarul agățase pe altcineva să-i explice cum își controlează el centrii mai nervoși. Un balon În tren era cald. Cald al dracului, aș putea zice spre a vă aduce pe buze cuvântul monșer. Cald și înghesuială. Viermuială. Aglomerație. Plin de indivizi din Sighetu-Marmației care lucraseră în București sau Bucale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
a văzut de somnul lui. Dimineața mai picura, zic, azi ajungem al Paris că era 14 iulie și să prindem focurile de artificii de pe Champs Elysées. La Strasbourg a început și acolo o ploaie. La vamă, actele. După ce ne-au controlat, ne-au băgat într-un birou, ne-au luat la puricat. Declarații cum că nu ne vindem copiii. Se speriaseră ăștia mici, intraseră la bănuieli. Cum că nici io, și nici nevastă-mea nu suntem de acord să-i vindem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
din limba slavonă - „monka” și are mai multe sensuri. Un prim sens, principal, rezultat din definiția dată de „Dicționarul Explicativ al Limbii Române” este acela de „activitate conștientă Îndreptată spre un anumit scop, În procesul căreia omul efectuează, reglementează și controlează prin acțiunea sa schimbul de materii dintre el și natură pentru satisfacerea trebuințelor sale”, dar și rezultatul acestei activități: „folos material, bun agonisit prin lucru, agoniseală, câștig, profit”. Ca sens secundar, prin muncă se Înțelege ocupație, Îndeletnicire, efort de a
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
condiții: să existe reglementări care să o recunoască; să fie constituite organisme care să o organizeze; să existe oferte de servicii (de locuri de muncă); statul să intervină pentru a armoniza, pentru a tempera excesele și mai ales pentru a controla fenomenul șomajului . În acest mecanism de cerere-ofertă și de schimb munca nu trebuie tratată ca ,,o marfă” pentru că aceasta este Împotriva demnității umane. Există un document internațional care interzice o astfel de optică și un asemenea tratament. Astfel, potrivit Declarației
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
pieței muncii și conceptelor operaționale ale acesteia. CAPITOLUL II NECESITATEA INTERVENȚIEI STATULUI PE PIAȚA MUNCII ȘI ÎN RELAȚIILE DE MUNCĂ 1. Necesitatea intervenției statului În relațiile de muncă Piața forței de muncă are un specific, astfel, pe lângă libertatea oricărei piețe controlate de cerere și ofertă, aceasta trebuie lăsată să funcționeze În mod liber ca urmare a interacțiunii Între cererea forței de muncă și oferta forței de muncă. Importanța acestei piețe pentru viața socială impune totuși necesitatea unei intervenții a statului pe
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
mijloacelor celor mai eficace de respectare a dispozițiilor legale. 4. Atribuțiile Inspecției Muncii Conform art. 6 din Legea nr. 108/1999, precum și art. 3 din Regulamentul de organizare și funcționare, În Îndeplinirea obiectivelor Inspecția muncii are următoarele: A. Atribuții generale: controlează aplicarea corectă și unitară a legilor și a altor acte normative care reglementează relațiile de muncă, securitatea și sănătatea În muncă, precum și protecția salariaților care lucrează În condiții deosebite; coordonează, Îndrumă metodologic și controlează activitatea inspectoratelor teritoriale de muncă și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
muncii are următoarele: A. Atribuții generale: controlează aplicarea corectă și unitară a legilor și a altor acte normative care reglementează relațiile de muncă, securitatea și sănătatea În muncă, precum și protecția salariaților care lucrează În condiții deosebite; coordonează, Îndrumă metodologic și controlează activitatea inspectoratelor teritoriale de muncă și a unităților Înființate; reprezintă Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, ca organ de specialitate, În relațiile de cooperare internațională cu instituții similare; elaborează programele anuale de acțiuni și de inspecție pentru implementarea politicii Ministerul Muncii, Familiei
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Sociale, ca organ de specialitate, În relațiile de cooperare internațională cu instituții similare; elaborează programele anuale de acțiuni și de inspecție pentru implementarea politicii Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale În domeniu; elaborează metode și proceduri unitare de inspecție a muncii; controlează respectarea criteriilor de Încadrare a locurilor de muncă cu condiții deosebite, evidența acestora și modul de realizare de către agentul economic a măsurilor tehnico economice pentru normalizare; organizează sistemul informațional necesar activității proprii; face propuneri În vederea inițierii și elaborării de proiecte
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
muncă cu condiții deosebite, evidența acestora și modul de realizare de către agentul economic a măsurilor tehnico economice pentru normalizare; organizează sistemul informațional necesar activității proprii; face propuneri În vederea inițierii și elaborării de proiecte de acte normative În domeniu; organizează și controlează activitatea de pregătire și perfecționare a pregătirii personalului propriu; organizează activitatea de formare a persoanelor cu atribuții În domeniu, angajate la persoanele fizice și juridice; cooperează cu ministerele, cu alte inspecții de specialitate, cu instituții publice sau private și cu
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]