KorAP: Find »[drukola/base=cooperatist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...58 59 60 ...562 >

14,037 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786

modul de gestionare a acesteia. Trecerea de la economia dirijată la cea liberă în anul 1990, a impus revizuirea radicală a întregii legislații din toate domeniile, inclusiv în sectorul agroalimentar. Deși nu există o legislație specifică referitoare la asociațiile de tip cooperatist din agricultură, în cele ce urmează vom încerca să prezentăm câteva repere legislative în baza cărora se pot constitui și pot funcționa astfel de organizații economice. Dat fiind faptul că diferitele forme asociative din agricultură reprezintă de fapt forme particulare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
agricultori prevăzute de art. 2 al Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură. Pentru a ilustra mai bine diferențele care există între societățile comerciale reglementate prin legea 31/1990 și societățile de tip cooperatist occidentale, în tabelul 4.12 sunt prezentate în paralel caracteristicile principale ale acestora. Așa cum se poate observa între societățile comerciale înființate în baza legii 31/1990 și societățile de tip cooperatist existente în țările vest europene există mai multe deosebiri

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
reglementate prin legea 31/1990 și societățile de tip cooperatist occidentale, în tabelul 4.12 sunt prezentate în paralel caracteristicile principale ale acestora. Așa cum se poate observa între societățile comerciale înființate în baza legii 31/1990 și societățile de tip cooperatist existente în țările vest europene există mai multe deosebiri. În primul rând societățile cooperatiste nu au scop lucrativ, ele nu urmăresc, cu prioritate, obținerea unor avantaje patrimoniale pentru societate ca entitate economică, ci vizează obținerea unor avantaje economice pentru membrii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
12 sunt prezentate în paralel caracteristicile principale ale acestora. Așa cum se poate observa între societățile comerciale înființate în baza legii 31/1990 și societățile de tip cooperatist existente în țările vest europene există mai multe deosebiri. În primul rând societățile cooperatiste nu au scop lucrativ, ele nu urmăresc, cu prioritate, obținerea unor avantaje patrimoniale pentru societate ca entitate economică, ci vizează obținerea unor avantaje economice pentru membrii asociați (scopul lor nu este acela de a obține profituri, ci de a-i

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
se prevede posibilitatea adoptării unei responsabilități limitate sau nelimitate. Capitalul social al cooperativelor este format din părți sociale cu valoare egală, ca și în cazul societăților în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată, dar în cazul societăților cooperatiste părțile sociale nu sunt transmisibile prin vânzare, cesiune sau gajare. În același timp în legislația asociațiilor de tip cooperatist trebuie prevăzută o limită minimă, eventual una maximă a aportului de capital pe care-l poate aduce un asociat. Deosebiri mai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
valoare egală, ca și în cazul societăților în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată, dar în cazul societăților cooperatiste părțile sociale nu sunt transmisibile prin vânzare, cesiune sau gajare. În același timp în legislația asociațiilor de tip cooperatist trebuie prevăzută o limită minimă, eventual una maximă a aportului de capital pe care-l poate aduce un asociat. Deosebiri mai radicale apar în ceea ce privește dreptul de vot și modul de participare a membrilor asociați la împărțirea profiturilor. Astfel, în timp ce la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
participare a membrilor asociați la împărțirea profiturilor. Astfel, în timp ce la societățile comerciale înființate potrivit legii 31/1990 numărul de voturi de care poate dispune un asociat este proporțional cu numărul de acțiuni sau de părți sociale subscrise, în cazul societăților cooperatiste fiecare asociat are dreptul la un singur vot indiferent de numărul părților sociale subscrise. Singura excepție apare în cazul cooperatorilor persoane juridice care pot avea dreptul la un număr limitat de voturi. Tabelul 4.12 Studiu comparativ între caracteristicile diferitelor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
singur vot indiferent de numărul părților sociale subscrise. Singura excepție apare în cazul cooperatorilor persoane juridice care pot avea dreptul la un număr limitat de voturi. Tabelul 4.12 Studiu comparativ între caracteristicile diferitelor tipuri de societăți comerciale și societatea cooperatistă Societatea în nume colectiv Societatea în comandită simplă Societatea în comadită pe acțiuni Societatea pe acțiuni Societatea cu răspundere limitată Societatea cooperatistă Tipul de societate Persoană juridică cu scop lucrativ. Persoană juridică cu scop lucrativ. Persoană juridică cu scop lucrativ

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
număr limitat de voturi. Tabelul 4.12 Studiu comparativ între caracteristicile diferitelor tipuri de societăți comerciale și societatea cooperatistă Societatea în nume colectiv Societatea în comandită simplă Societatea în comadită pe acțiuni Societatea pe acțiuni Societatea cu răspundere limitată Societatea cooperatistă Tipul de societate Persoană juridică cu scop lucrativ. Persoană juridică cu scop lucrativ. Persoană juridică cu scop lucrativ. Persoană juridică cu scop lucrativ. Persoană juridică cu scop lucrativ. Persoană juridică fără scop lucrativ. Constituirea contract de societate încheiat în formă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
cu respectarea condițiilor de formă și de publicitate, precum și a condițiilor de fond. Hotărârea de transformare trebuie adoptată în unanimitate, în formă autentică. Se poate transforma în societate în nume colectiv sau cu răspundere limitată Nu este permisă transformarea societății cooperatiste în societate cu scop lucrativ. În ceea ce privește participarea la împărțirea profiturilor, în cazul societăților comerciale necooperatiste acestea se împart, de regulă, proporțional cu capitalul deținut. În cooperativă o parte din profit este folosită pentru remunerarea capitalului subscris și vărsat cu dobândă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
în cooperativă variabilitatea capitalului social este permisă prin condiția respectării principiului "porților deschise" care favorizează variabilitatea bazei sociale. Un alt act normativ cu caracter general care prevede posibilitatea înființării de organizații economice de tip asociativ ( de această dată de tip cooperatist ) este Legea 109 din 10 octombrie 1996 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și a cooperației de credit. Aceasta este o lege sectorială care reglementează înființarea și funcționarea numai a cooperativelor de consum și de credit. Totuși prin articolul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
cooperației: adeziunea voluntară, principiul porților deschise, controlul democratic al membrilor și parțial, participarea economică a membrilor. În lege nu sunt prevederi din care să reiese obligația respectării principiilor: autonomiei și independenței politice și religioase; educației, formării și informării în spirit cooperatist; Cooperarea între cooperative și preocupării pentru problemele comunității. 4. 4 Diversificarea și consolidarea asociațiilor agricole în România A. Situația actuală a agriculturii asociative Promotorii legii 36/1991 au încercat să rezolve problema fărâmițării proprietății agrare cu ajutorul unor organizații economice asemănătoare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
În sectorul zootehnic efectivele de animale au scăzut la toate speciile. Producțiile medii au crescut față de 1989 la unele specii, chiar dacă ele sunt cu mult sub randamentele medii din multe țări ale UE. Reducerea efectivelor s-a datorat desființării întreprinderilor cooperatiste și problemelor cu care s-au confruntat fostele unități de stat după 1990. pentru creșterea randamentelor în producția zootehnică sunt necesare măsuri prin care să se ridice potențialul genetic al raselor de animale și de perfecționare a tehnologiilor în exploatațiile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
unele activități agricole și unele probleme ale agriculturii românești pot fi rezolvate mai eficient prin utilizarea unor forme asociative de organizare a țăranilor. În opoziție cu situația prezentată mai înainte este experiența din perioada economiei planificate centralizat, în care asocierea cooperatistă a fost considerată singura cale pentru așezarea pe baze socialiste a relațiilor de producție din agricultură. Cooperativizarea forțată a agriculturii a fost folosită ca un instrument propagandistic al partidului comunist, aflat la putere, iar organizațiile economice înființate aveau ca unic

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
juridică (de tipul GAEC din Franța), înființate pe criterii de rudenie sau vecinătate astfel încât între membrii grupului să se creeze un climat de încredere reciprocă (absolut necesar pentru buna buna funcționare a unei asociații pe producție). Prin intermediul asociațiilor de tip cooperatist sau necooperatist se poate ajunge la regruparea unităților de cultură, la aplicarea mijloacelor agrotehnice moderne prin care să se obțină, pe de o parte, creșterea producției pe unitate de suprafață, iar pe de altă parte, concentrarea producției, uniformizarea acesteia din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
ar putea contribui la creșterea rentabilității exploatațiilor prin aceea că acestea ar putea fi valorificate la prețuri mai ridicate, dat fiind potențialul tehnologic ridicat al acestor plante. Principalul obstacol în calea formării unor exploatații agricole comerciale de tip asociativ sau cooperatist îl constituie reținerile de ordin mental ale proprietarilor. Acestea se datorează, pe de o parte experienței nefaste trăite în perioada comunistă, iar pe de altă parte faptului că mulți dintre cei care au hotărât să-și lucreze terenurile în asociații

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
ofertei la cerințele pieței și creșterii nivelului calitativ al acesteia. Date fiind problemele majore cu care se confruntă producătorii agricoli din țara noastră și experiența traumatizantă pe care au cunoscut-o în perioada comunistă, înființarea și extinderea unor forme asociative cooperatiste sau necooperatiste, indiferent de profilul lor, va fi deosebit de dificilă. Rezultatele slabe înregistrate în plan economic de asociațiile de producție înființate în județul Iași (eșecul înregistrat de multe dintre ele) și experiența vestică în domeniul asocierii ne îndreptățesc să afirmăm

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
prezent, când, prin reforma agrară înfăptuită s-au înființat un număr foarte mare de gospodării individuale lipsite de capitalul de exploatare necesar. Această problemă este amplificată de faptul că acum, spre deosebire de perioada interbelică, nu mai există acele instituții de credit cooperatist de genul Băncilor Populare sau Caselor de Credit Agricol. Țăranii apelează mai puțin la instituțiile de credit deoarece condițiile de acordare stabilite de băncile comerciale existente în prezent sunt destul de împovărătoare pentru ei iar statul nu dispune de resursele necesare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
comerciale existente în prezent sunt destul de împovărătoare pentru ei iar statul nu dispune de resursele necesare pentru subvenționarea dobânzilor. Din motivele menționate mai înainte propunem o raționalizare a creditului pentru agricultură prin finanțarea exploatațiilor agricole cu credite acordate pe baze cooperatiste, ( eventual garantate cu produsele obținute și depozitate). Desfășurarea unor activități rentabile în cadrul exploatațiilor agricole individuale depinde de asigurarea continuității activităților. Întreprinzătorii care își desfășoară activitatea în această ramură a economiei sunt supuși unor riscuri multiple în comparație cu cei din alte ramuri

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
ar fi organizată producția, se amplifică riscul neatingerii rezultatelor așteptate. Din aceste considerente este necesară asigurarea întregului inventar al gospodăriilor rurale (eventual asigurarea culturilor) împotriva celor mai diverse riscuri naturale. Prin organizarea unui sistem de asigurări agricole (eventual pe baze cooperatiste) este garantat echilibrul exploatației agricole, prin înlăturarea atât a pagubelor materiale, generate de către factorii naturali, cât și a pagubelor de natură morală. Asigurarea agricolă poate da întreprinzătorului din acest sector liniștea necesară pentru a se concentra asupra sporirii patrimoniului personal

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
acordării acestora pe termene mai lungi (circa 9 luni). Deoarece în producția agricolă executarea lucrărilor în perioada optimă are o importanță majoră, creditele necesare trebuie să fie acordate în timp util. Acest aspect al organizării creditului agricol (eventual pe baze cooperatiste) a fost neglijat după 1990 și stă la baza multora dintre problemele cu care se confruntă exploatațiile agricole. În condițiile existenței unor instituții care să acorde credite avantajoase garantate cu produsele obținute și depozitate (fără alte garanții materiale sau ipotecare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
de tip asociativ în agricultură este necesară elaborarea unei legislații corespuzătoare. În legătură cu acest aspect considerăm necesară elaborarea unei legi generale a cooperației și adoptarea aquisului comunitar referitor la asociațiile de producători agricoli (asociațiile de marketing). Trebuie evitată elaborarea unei legislații cooperatiste întortocheate care ar putea împiedica extinderea și dezvoltarea organizațiilor de acest fel. Este suficientă o lege generală bine gândită care să reglementeze organizațiile cooperatiste din toate domeniile de activitate și cel mult o lege a cooperației în agricultură. O lege

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
aquisului comunitar referitor la asociațiile de producători agricoli (asociațiile de marketing). Trebuie evitată elaborarea unei legislații cooperatiste întortocheate care ar putea împiedica extinderea și dezvoltarea organizațiilor de acest fel. Este suficientă o lege generală bine gândită care să reglementeze organizațiile cooperatiste din toate domeniile de activitate și cel mult o lege a cooperației în agricultură. O lege existentă în prezent care ar putea fi considerată o adevărată lege generală a cooperației, dacă se aduc unele îmbunătățiri, este legea 109/1996 privind

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
prestate în cooperativă. D. Posibilitatea cooperativei de a efectua operații cu nemembrii, cu acordul membrilor asociați. E. Valoarea reziduală rămasă la dizolvarea cooperativei, după acoperirea eventualelor pierderi și restituirea părților sociale subscrise să poată fi distribuită membrilor. F. Organismele reprezentative cooperatiste să aibă doar un rol de îndrumare și supraveghere. Nu trebuie să fie permisă implicarea reprezentanților acestora în deciziile privind administrarea unei cooperative. G. O atenție sporită trebuie acordată rolului atribuit organizațiilor cooperatiste în sprijinirea formării profesionale a membrilor. H

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
poată fi distribuită membrilor. F. Organismele reprezentative cooperatiste să aibă doar un rol de îndrumare și supraveghere. Nu trebuie să fie permisă implicarea reprezentanților acestora în deciziile privind administrarea unei cooperative. G. O atenție sporită trebuie acordată rolului atribuit organizațiilor cooperatiste în sprijinirea formării profesionale a membrilor. H Legea trebuie să conțină prevederi prin care să se asigure autonomia totală a cooperativelor față de stat și față de partidele politice. Rolul statului trebuie să se limiteze la adoptarea legislației și la supravegerea respectării

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]