1,673 matches
-
amiază. După rugăciunea de la amiază, Abu Hanifa preda până la rugăciunea de seară. După care se întorcea acasă și după o scurtă odihnă se întorcea la moschee și se ruga până la rugăciunea de dimineață. Se spune că acesta recita foarte frumos Coranul și conform unor surse ar fi făcut pelerinajul (hajj) de 55 de ori. Există păreri distincte privind motivul pentru care Abu Hanifa a fost trimis la închisoare spre sfârșitul vieții sale. Unii spun că acest fapt se datorează refuzului său
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
Kharjiți, șiiți, Qadariyya și Jahmiyya. Opozanții săi din ultima perioadă i-au atribuit lui Abu Hanifa anumite doctrine nepopulare, derivate nu numai din Murji`a, ci și din Jahmiyya; spre exemplu, acesta este descris ca aderând la poziția conform căreia Coranul a fost creat și iadul nu este etern. Lucrările de regulă îl încadrau pe Abu Hanifa în rândul transmițătorilor slabi de hadith și tradiționaliștii atacau accentual pus pe opinii personale și rațiuni juridice. Susținătorii săi loiali din rândurile juriștilor hanafi
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
loiali din rândurile juriștilor hanafi au încercat să-l disculpe de aceste acuzații; studentul său, Abu Yusuf a acentuat faptul că Abu Hanifa respecta hadith-urile, iar juristul hanafit Ahmad al-Salt a negat faptul că Abu Hanifa ar fi afirmat că Coranul a fost creat. Juristul hanafit Abu Jafar al-Tahawi, în lucrarea sa Manaqib abi Hanifa menționa și lăuda virtuțile lui Abu Hanifa. Școlile juridice constituiau anumite cercuri formate din învățați musulmani, care căutau soluții juridice la problemele nou ivite, cu timpul
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
musulman aparține unei școli, problemele pe care le întâmpină fiind soluționate conform preceptelor acesteia.. Conform lui Muhammad ibn Idris as-Shafi, cel care a pus bazele unei noi discipline usul al-fiqh -principiile științelor juridice, dreptul islamic are patru izvoare: Al-kitab - Cartea (Coranul), Sunna profetului; al-qiyas sau analogia și al-ijma sau consensul. ‘’Hanefismul’’ sau școala hanefită, acceptă, pe lângă izvoarele primare ale dreptului canonic (Coranul și sunna), opinia personală rațională (ar.: رأى ra’y). Celelalte școli juridice sunite sunt școala malekită (fondator: Malik bin
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
care a pus bazele unei noi discipline usul al-fiqh -principiile științelor juridice, dreptul islamic are patru izvoare: Al-kitab - Cartea (Coranul), Sunna profetului; al-qiyas sau analogia și al-ijma sau consensul. ‘’Hanefismul’’ sau școala hanefită, acceptă, pe lângă izvoarele primare ale dreptului canonic (Coranul și sunna), opinia personală rațională (ar.: رأى ra’y). Celelalte școli juridice sunite sunt școala malekită (fondator: Malik bin Abis) - se bazează mai mult pe opinia personală și pe raționamentul prin analogie decât pe sunna; școala șafiită (fondator al-Shafi) - se
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
pe opinia personală și pe raționamentul prin analogie decât pe sunna; școala șafiită (fondator al-Shafi) - se bazează pe sunna și pe raționament, iar consensul învățaților este acceptat; școala hanbalită (fondator Ahmad bin Hanbal) - se limitează la o interpretare literală a Coranului și a sunna ”arătând că Dumnezeu este atotputernic, iar justiția Lui nu este asemenea celei umane” Școala hanefită este cea mai veche, fiind intitulată astfel după întemeietorul ei Abu Hanifa, conducător al corpului de juriști din localitatea Kufa. Conform unor
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
de stat, precum în Occident, ci doar o formă tutelara impusă de stat, religiei. Ca o paranteză, învățământul religios obligatoriu (de factură sunnita) va fi reintrodus de Constituția din 1982. În această privință să remarcam că Atatürk a cerut traducerea Coranului în turcă și l-a citit el însuși în public în 1932, desi Coranul poate fi lecturat numai în arabă în cadrul activităților religioase. Legislația Turciei în privința codului vestimentar începe în 1923 cu un decret legat de vestimentație și semnat de
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
Ca o paranteză, învățământul religios obligatoriu (de factură sunnita) va fi reintrodus de Constituția din 1982. În această privință să remarcam că Atatürk a cerut traducerea Coranului în turcă și l-a citit el însuși în public în 1932, desi Coranul poate fi lecturat numai în arabă în cadrul activităților religioase. Legislația Turciei în privința codului vestimentar începe în 1923 cu un decret legat de vestimentație și semnat de părintele Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk. Acesta va înlocui vechiul cod vestimentar emis de
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
(arabă: "fiqh" sau فقه ) este o expansiune și o modalitate de interpretare a codului de conduită ("Šarī῾a") expus în Coran, cunoscut și ca legea islamică, deseori suplimentată de tradiție (sunna) și implementată de ordonanțele și interpretările juriștilor islamici. se ocupă cu observarea ritualurilor, principiilor morale și legislației sociale în islam. Există patru școli (sg. "maḏhab") de jurisprudență islamică în practica
Jurisprudența islamică () [Corola-website/Science/331935_a_333264]
-
supună legii, respectând ceea ce este cerut ("wăğib"), interzis ( "ḥarăm"), recomandat ("mandūb"), respins ("makrūh") sau neutru ("mubăḥ")", definiție în concordanță cu gândirile juriștilor. În limba arabă modernă, "fiqh" a ajuns să însemne "jurisprudență" în general, fie că e islamică, fie laică. Coranul oferă instrucțiuni clare asupra multor aspecte, precum ritualul de purificare de dinaintea fiecărei rugăciuni zilnice oblogatorii, dar cât despre alte aspecte, unii musulmani consideră că doar Coranul singur nu este suficient pentru a clarifica lucrurile. Spre exemplu, Coranul precizează că o
Jurisprudența islamică () [Corola-website/Science/331935_a_333264]
-
fiqh" a ajuns să însemne "jurisprudență" în general, fie că e islamică, fie laică. Coranul oferă instrucțiuni clare asupra multor aspecte, precum ritualul de purificare de dinaintea fiecărei rugăciuni zilnice oblogatorii, dar cât despre alte aspecte, unii musulmani consideră că doar Coranul singur nu este suficient pentru a clarifica lucrurile. Spre exemplu, Coranul precizează că o persoană trebuie să se roage zilnic și să postească în luna lui Ramadan, în timp ce alte majorități cred că e nevoie de instrucțiuni suplimentare cu privire la practica acestor
Jurisprudența islamică () [Corola-website/Science/331935_a_333264]
-
islamică, fie laică. Coranul oferă instrucțiuni clare asupra multor aspecte, precum ritualul de purificare de dinaintea fiecărei rugăciuni zilnice oblogatorii, dar cât despre alte aspecte, unii musulmani consideră că doar Coranul singur nu este suficient pentru a clarifica lucrurile. Spre exemplu, Coranul precizează că o persoană trebuie să se roage zilnic și să postească în luna lui Ramadan, în timp ce alte majorități cred că e nevoie de instrucțiuni suplimentare cu privire la practica acestor îndatoriri. Detalii asupra acestor probleme pot fi găsite în tradițiile profetului
Jurisprudența islamică () [Corola-website/Science/331935_a_333264]
-
să se roage zilnic și să postească în luna lui Ramadan, în timp ce alte majorități cred că e nevoie de instrucțiuni suplimentare cu privire la practica acestor îndatoriri. Detalii asupra acestor probleme pot fi găsite în tradițiile profetului Muḥammad, astfel că sunna și Coranul sunt în, majoritatea cazurilor, fundamentul legii islamice. Unele probleme nu își găsesc precedent în trecutul islamic timpuriu. În astfel de cazuri, juriștii musulmani încearcă să ajungă la o concluzie prin alte metode. Juriștii suniți se folosesc de consensul istoric al
Jurisprudența islamică () [Corola-website/Science/331935_a_333264]
-
teorie și metodologie. Progresul în teorie și metodologie a venit o data cu apariția juristului musulman Muhammad ibn Idris ash- Shafi῾i (767-820), care a codificat principiile de bază ale jurisprudenței în cartea sa, "ar-Risala". Cartea detaliază cele patru rădăcini ale legii ( Coranul, sunna, "iğmă῾" și "qiyăs") specificând că textele islamice primare (Coranul și hadithurile) trebuie înțelese în concordanță cu reguli obiective de interpretare, derivate din studii științifice ale limbii arabe. Surse secundare ale legii au fost dezvoltate și rafinate în decursul secolelor
Jurisprudența islamică () [Corola-website/Science/331935_a_333264]
-
o data cu apariția juristului musulman Muhammad ibn Idris ash- Shafi῾i (767-820), care a codificat principiile de bază ale jurisprudenței în cartea sa, "ar-Risala". Cartea detaliază cele patru rădăcini ale legii ( Coranul, sunna, "iğmă῾" și "qiyăs") specificând că textele islamice primare (Coranul și hadithurile) trebuie înțelese în concordanță cu reguli obiective de interpretare, derivate din studii științifice ale limbii arabe. Surse secundare ale legii au fost dezvoltate și rafinate în decursul secolelor următoare, constând, în primul rând, în preferință juridică ("istihsan"), legi
Jurisprudența islamică () [Corola-website/Science/331935_a_333264]
-
al cărui jihad să nu fie armat, ci verbal. Născut pe 13 februarie 1835, s-a născut în Qadian, fiind copilul supraviețuitor dintr-o pereche de gemeni ai unei influente familii mogule. A învățat să citească textul în arabă al Coranului, gramatica de bază a acestei limbi dar și limba persană, iar mai târziu a studiat câteva lucrări de medicină de la tatăl său, Mirza Ghulam Murtaza, care era doctor. Din 1864 până în 1868, Ghulam Ahmad a lucrat ca funcționar în Sialkot
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
în 1916 și a devenit un simbol și semn distinctiv al mișcării ahmadiyya. Ghulam Ahmad a lăsat în urmă numeroase volume ce conțin atât proză cât și poezie, în trei limbi: urdu, arabă și persană. Scrierile sale, în care utiliza Coranul pentru a elabora diverse idei, contin expunerea și explicarea învățăturilor islamice, de cele mai multe ori reinterpretate. Printre subiectele sale se numără problemele teologiei islamice și misticismul. Inițial cărțile sale au fost publicate individual, însă după decesul său scrierile sale au fost
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
asemenea, în scrierile lui Procopius, unde el descrie un armistițiu cu arabii de est ai lui Lakhmid al-Mundhir, care a avut loc în vara anului 541 AD. Cu toate acestea, istoricii musulmani nu leagă aceste luni la un anumit sezon. Coranul leagă cele patru luni interzise cu nasiʾ (arabă: النسيء; lit. "amânare"). Conform tradiției musulmane, decizia de amânare a fost administrată de către tribul Banu Kinanah, de către un om cunoscut sub numele de al-Qalammas. Au fost propuse interpretări diferite ale conceptului de
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
literară și dogme ezoterice. Arta în stilul almohad era în esență una orientală, deși majoritatea muncitorilor erau din Andaluzia. Locurile principale ale arhitecturii și artei almohade cumprind orașele Fez, Marrakech, Rabat și Sevillia. Arta a suferit din cauza interpretării ortodoxe a Coranului, care interzicea reprezentările umane. Drept urmare , tipul de artă care a prevalat în majoritatea teritoriilor almohade a fost arhitectura. Almohazii au redus decorațiile și au introdus utilizarea găurilor geometrice, scopul fiind exprimarea măreției. O dată cu trecerea secolelor, clădirile au avut o fațadă
Dinastia Almohadă () [Corola-website/Science/331939_a_333268]
-
unei morți spirituale și implicit în imposibilitatea de a părăsi lumea prezentă. Așadar inițierea asigură în ismailism intrarea într-un "paradis potențial" ( "jinnat fi’l qowat"). Un alt aspect important în spiritualitatea interpretată de Corbin este imam-ul ( fără de care, Coranul ar fi doar un imam tăcut ( "șămit" )), un imam care are rolul maestrului hermeneuticii ( "șăḥib al-tă´wīl"). Conștiința eliberată de istoricitatea materială acceptă hermeneutica profetică ce depășește istoria reală și transcende orice sferă a universului. Corbin semnalează o dualitate prezentă
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
se întâlnesc în mod regulat sunt numite case ale luminii (isik evleri). Ele alcătuiesc miezul întregii rețele. Gülen descrie isik evleri că pe niște copaci, ale cărui semințe au fost plantate în epoca Profetului Muhammas însuși. El identifica rădăcinile în interiorul Coranului (24/36f), dând, în acest fel, propriei forme de organizare a cemaatului cea mai înaltă virtute. Pentru Gülen, isik evleri reprezintă esență educației islamice prin excelență și sunt văzute a fi bazele activităților educaționale. Mișcarea Gulen este cunoscută și sub
Mișcarea Gülen () [Corola-website/Science/332026_a_333355]
-
formele geometrice florale sau vegetale sunt un element recurent în arta islamică și reprezintă natura transcendentă și invizibilă a lui Dumnezeu. Cu toate acestea, arta islamică nu se rezumă la teme religioase și, cu excepția caligrafiei, pereților moscheilor, paginilor decorate ale Coranului și unele cărți de poezie religia este mai puțin proeminentă în artă decât a fost în civilizația europeană, de exemplu. În arta islamică se regăsesc influențe din civilizația romană, creștină și bizantină integrate la începutul islamului, precum și influențe puternice preluate
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
preluate și elemente din Asia Centrală, în special în domeniul artizanatului. Reprezentative pentru arta islamică sunt caligrafia, repetiția formelor geometrice sau florale, mozaicurile și mai puțin figurile umane întrucât, în islam, pictarea formelor umane este considerată idolatrie, un păcat menționat în Coran. Această constrângere se numește aniconism și se interzice în Shari‛a pictarea lui Dumnezeu, a lui Muhammad și rudele sale, precum și a oricărui profet islamic, dar pictarea oricărei alte figuri umane sau animale este descurajată de hadith-uri. Figuri decorative umane
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
cel mai sfânt loc al islamului. În mijlocul moscheii se află altarul Kaaba. Masjid al-Haram este cea mai mare moschee din lume. Moscheea Masjid Al-Haram este amplasată aici și este prima moschee zidită pentru oamenii acestei lumi, așa cum este spus în Coran: "Cea dintâi casă de rugăciune a fost așezată pentru oameni la Bakka (Mecca), drept binecuvântare și călăuzitoare a lumilor."("Surat Al-Imran:96") Mecca, locul nașterii profetului Muhammad, este considerat leaganul islamului. Toți musulmanii din lume își îndreaptă fața spre Ka
Moscheea Sfântă din Mecca () [Corola-website/Science/328511_a_329840]
-
iar multe generații din această familie au ocupat funcții administrative importante în cadrul imperiului Mogul. Mama lui a jucat un rol foarte important în educația să, având grijă că el să primească o așa zisă educație modernă, Alături de ea a invatat coranul, un lucru destul de neobișnuit pentru mentalitatea vremii. Ahmad Khan vorbea persana, arabă, urdu, engleză, fiind format într-un spirit musulman ortodox. A invatat de asemenea matematică, astronomie și drept musulman. A început chiar și studiul medicinei pe care însă nu
Syed Ahmad Khan () [Corola-website/Science/336473_a_337802]