2,935 matches
-
Împădurit cu denumirea de „ Crovul Brădescului ”, din care se Întinde spre sud valea Radovanului. În partea de nord și de apus de Ciocul Becherului, este o depresiune destul de adîncă, unde s-a format o baltă care s-a numit „ Balta Corbului ”, populată cu broaște țestoase și mulți șerpi. De jur Împrejurul bălții sînt tufe de alun, ce spre toamnă cînd alunele sînt coapte, freamătă de gălăgia copiilor care vin să le culeagă și a veverițelor ce se strîng aici din toate
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
continuu" (I. Caraion). Atras în special de simbolismul decadent (Verlaine, Rimbaud, Baudelaire, Rollinat, Jean Moreas), Bacovia e dizarmonic, într-o atmosferă caracterizată prin neliniște, spaimă, izolare, peisajul vârstelor geologice, decorul așezărilor lacustre, cerul greu, de plumb, orizontul închis străbătut de corbi negri: "o atmosferă de copleșitoare dezolare, de toamne reci cu ploi putrede, cu arbori cangrenați..." (E. Lovinescu). În volumul Plumb apare o viziune de infern, cu ploi lungi și reci, abatoare, ospicii, cazărmi cu fanfare militare, absurd și deznădejde. Volumul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și nevroze: "E miros de cadavre iubito/ Și azi chiar sânul tău e mai lăsat" (Cuptor). Contopirea meteorologică este o formă a angoasei existențiale (Negru). Fiind dominat de o frică sublimă, universul bacovian este traversat uneori de păsări sinistre, de corbi, care vin din Poe și din Traian Demetrescu, de dincolo de mormânt și cheamă la dispariție. Poetul își asumă rolul de actor cu mască de împrumut, cu gesturi rigide, ritualice, coboară în cavou, rătăcește în oraș, plânge și râde isteric, preferă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
eului poetic cu lumea. La un prim nivel al simbolizării, tema este cea a naturii (pastelul), apoi, în profunzimea viziunii poetice se conturează tema morții. Decorul bacovian cuprinde "obiecte poetice" concrete și abstracte: ploaia, urâtul existențial, eșecul, anotimpul crepuscular, agonia, corbul, visul-coșmar, spațiul thanatic, cavoul, cromatica, boala, spleen-ul, târgul de provincie, cimitirul, disperarea, solitudinea, dezolarea, nevroza. Simțindu-se izolat, din cauza imposibilității de comunicare, poetul apelează la mijloace diverse: cuvinte-simbol, cromatică, muzicalitate sugestivă și la două planuri ale existenței: exterior (decor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și lumea fabuloasă a insectelor, a păsărilor (minunatele păsări!), sau a vânatului după care alerga tatăl meu în diminețile de duminică. Acesta este, fără îndoială, motivul (precum și faptul că mai târziu am îmblânzit animale sălbatice o gaiță, o stăncuță, un corb, un huhurez, un papagal și o vulpe și am împărtășit aceeași viață cu ele, fiind privit, socotit ca fiind unul de-al lor) pentru care port în mine acest prețios bestiar și, totodată, speciile nenumărate, inimaginabile, care au precedat, care
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
adevărat se uita la mine: cunoscuse sălbăticia, făcea parte dintr-o specie care în mod obișnuit se ferea de om ca de ciumă și, cu toate că nu mă văzuse niciodată, nu mă vizitase niciodată, stătea acolo. Cocoțat intr-un stejar, un corb de pe Muntele Negru asistă la întâlnirea animalului sălbatic cu ființa care, de obicei, îl hăituiește cu câinii, trage în el cu arme de foc, îl ucide dușmanul său de moarte. În timp ce mistrețul mă analizează cu ochii săi mici (sau cu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Gattoni, Michel Didier, François Archangeli, Sauveur Sanzberro, Ahmed erboristul, Moulay-Abdeslam Samrakandi, Jean Clottes, Jean-Pierre Pagès, Marc Aubadie-Ladrix, Françoise Valon, Sylvie Cescon. Mulțumiri și dobitoacelor cu care am legat tovărășie (cailor, vacilor, porcilor, câinilor și pisicilor, gaiței, stăncuței alpine, huhurezului, papagalului, corbului, vulpii, mistrețului, să-mi fie iertat dacă am uitat pe cineva!), care, desigur, nu mai sunt pe lume, dar care i-au dat viață acestui text, măcar că sunt moarte. Cuprins Cuvânt înainte 7 1. Tufișul 13 2. Bamako 20 3
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Et.: ap. poiană d. slv.poljana + ap. sărat (din a săra ) d. lat. salare. RĂDEANA, sat din comuna Ștefan cel Mare, situat în zona Trotușului inferior, pe pârâul Gutinaș. În unele etape istorice, a inclus și localitățile Gutinaș, Valea Seacă, Corbul, Gârbovana, Livada și Mărcești. Actele oficial - administrative înregistrează diferite forme, precum Rădeni (1502), Rădeanul, Rădenii, Rădiana, Rădieni, Rădioana, Redeanul, Rodeana, Redeana, Redenii și Rediana (germană), Resdeni (maghiară). Dacă în 1774, satul avea 170 de locuitori, la recensământul din 2002 el
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Balta Chilioaiei, Balta lui Măcău, Bordeiul Stângaciului, Botul Stâncii, Budăiul lui Hoza, Cabana lui Duță, Coasta Runcului, Crucea lui Ciuraru, Dealul Viilor, Drumul Lupăriei, Fântâna Jidanului, Fântâna lui Spoială, Grădina lui Bucur, Groapa Bolovanului, Masa lui Vodă, Mormântul Uriașului, Piscul Corbului, Pârâul Grosoaiei, Poiana Dogăriei, Ulița Pachiței, Valea lui Busuioc; Cărarea pe Deal, Cărarea prin Dos, Drumul de la Hotar, Drumul la Mănăstire, În Curături, În Prund, La Canton, La Crucea lui Catană, Pe Chisc, Peste Baltă, Ulița la Cărămidărie, Ulița spre
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
care îi rodeau stârvul. Și nu numai gândacii îl rodeau, erau și șoarecii care îl invadaseră și care ronțăiau și ei cu bucurie din hoit, din sanatoriul putred, plin de purulențe și de cărnuri descompuse, uitat în vijelie, sub croncănitul corbilor și urletul vânturilor 325. Granița realității este transgresată spre vis, barierele se șterg, realul interferează cu oniricul. Tabloul descrie pictural un alt ,,nivel al realității". Din identitatea dată nu se poate evada decât prin vis sau moarte. CAPITOLUL V REPREZENTĂRI
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
avea nici o legătură cu pacienții NUMITOR COMUN 223 minori, dar un prieten mi-a spus că cicatricea aceea e codul meu de bare, și ar fi păcat să dispară... (b) că medicii ar trebui să înțeleagă că, deși conform tradiției „corb la corb nu-și scoate ochii“, ar aduce mai multe beneficii nobilei lor profesii dacă ar ajuta la alimentarea competiției profesionale pe temeiul ridicării standardelor de competență și ar accepta faptul că nu orice confrate chiar merită să-și păstreze
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
legătură cu pacienții NUMITOR COMUN 223 minori, dar un prieten mi-a spus că cicatricea aceea e codul meu de bare, și ar fi păcat să dispară... (b) că medicii ar trebui să înțeleagă că, deși conform tradiției „corb la corb nu-și scoate ochii“, ar aduce mai multe beneficii nobilei lor profesii dacă ar ajuta la alimentarea competiției profesionale pe temeiul ridicării standardelor de competență și ar accepta faptul că nu orice confrate chiar merită să-și păstreze dreptul de
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
mai mare uimire/ Ca o lotul imensă din nou mă desface/ În taină.// A doua strigare/ Eu sunt doamne numai unul/ Mic cum palma strâns cum pumnul/ Nu te văd și nu te-aud/ Crud mă spulberi doamne crud// Doi corbi din aproape mă sfâșie tare/ Și eu nu mai sunt/ Am rămas o durere/ Pe care plângându-mi/ Un altul s-o simtă/ Ca din coasta durerii o altă durere/ Mai nouă mai nouă/ Să nască/ Și vremea aceea/ De
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cuvintele poartă pe creștet "marama încinsă a/ purificării", ființa "pustie" a femeii adorate este încinsă, "la marginile orei", cu insomnii și "corole de spini magici" și, în general, toate "iubitele sunt turnuri de mănăstiri", poetul este dăruit de bătrânul, credinciosul corb cu "semințele mătăsoase ale/ transcendenței", un alt personaj ambiguu îi împletește "armura singurătății", gravată cu "crini dureroși", în sunet de "trâmbițe melancolice" etc. etc. Într-un mod încă și mai evident față de cărțile precedente, pe parcursul acestui op se privilegiază tratarea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
imposibilității de a trăi altfel și implicit de a o schimba. Cu recuzita și simbolistica specifice (pe de o parte, puști și gloanțe, cuie și bastoane, răni și alte forme de tortură psihică și fizică; pe de altă parte, porumbelul, corbul și tigrul, ca avataruri ale identității sau alterității), textele recompun liric un destin christic ale cărui dureroase "noduri" trebuie citite ca trepte ce pregătesc actantul poetic "pentru vremile ce vor să vină/ pentru clipa înghețată/ când Temnicerul va veni" (Clipa
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
atenție, traseul inversat al celui originar, îndepărtându-se cu greu de I-olanda-Penelopă lăsată în urbea natală) își conferă o nouă identitate a lui Francisco Diaz Alvarez Xavier Juan Acevo -, se însoțește cu apostolul Luca, cel care poartă pe umăr un corb și face semnul crucii peste creștetul unei pisici galbene, apoi se renaște, înotând gol, din marea întunecată, gravidă (Fragmente de text salvat dintr-un incendiu neronian) etc. Astfel de transcrieri în cheie... vasiliană ale secvențelor vieții diurne (Tren personal, Iarbă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Dorința durerii îndrăgostite (Fundația Culturală Poezia, 2006), pare a fi cea erotică. Indiferent de forma propriu-zis discursivă a textelor, ele desfășoară un întreg ceremonial curtenitor, din care nu lipsește nici recuzita specifică (roza și crinul, "o pasăre numită vierme" și "corbii puri", vaporii și "leșurile de petale", orga și "danțul funerar", "dangătul fioros" și "dragele/ mume sarcofagele" etc. etc.), nici atmosfera intens erotizată, indelebilă, și nici retorica, excesiv ornamentată în numele unui ideal barochist. Altfel spus, un arsenal complicat de mijloace de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
deja la diverse edituri prestigioase românești, începînd cu vechiul Univers și Institutul European și ajungînd, recent, la Poliromul ieșean, toate alcătuite minuțios de către profesorul ardelean. Dacă adăugăm la acestea și monografia critică pe care Liviu Cotrău a dedicat-o autorului Corbului (Coasa Timpului, 1995) și numeroasele studii istorice și culturale asupra secolului al XIX-lea american (epoca în care Poe creează) publicate în reviste și jurnale ori ca "introduceri" la amintitele antologii, obținem imaginea unui efort academic gigantic, ce își va
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
individul modern într-o lume supusă treptat efectului de înstrăinare. Edgar Allan Poe e, de fapt, un scriitor foarte modern și receptarea lui intensă în cultura postindustrială (statisticile arată că, în programele de americanistică de la marile universități din lume, autorul Corbului rămîne cel mai citit și discutat creator de literatură tradițională!) nu pare, neaparat, un accident istoric. Lumea lui Poe devine, avant la lettre, un construct postmodern. În interiorul paradigmelor sale morbide ne regăsim mai convingător decît, poate, bănuim în intimitate. Bibliografie
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
clujean Liviu Cotău (în urmă cu mai bine de două luni, comentam, tot aici, prima parte a laboriosului plan poesc, derulat editorial, de mulți ani, de către infatigabilul profesor de la UBB), cuprinde opere din perioada de maximă efervescență artistică a autorului Corbului, 1843-1849. Este etapa de scriere a faimoaselor texte din seria detectivului ("raționalist") Dupin (cazul Mariei Rogêt sau cel al, ulterior lacanienei, "scrisori furate"), a "teoriilor" filozofice vizavi de "impulsul perversității", a experimentelor mesmerice (între care se distinge grotesca povestire The
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de fapt, o deschidere către sine: "Ca și cum însăși lumina/ Ar fi doar o plantă ce crește/ Și stelele ar avea rădăcini/ Raze subțiri care sug,/ Simt cum din mine își trag/ Inexplicabila hrană/ Toți aștrii, urmând bisturiul/ Ca stolul de corbi după plug./ Mi-e frică de-atâta lumină,/ De prea multe flori îmi e frig,/ Mi-e somn de iubirea deplină/ Și nu știu pe cine să strig/ Să stingă în mine/ Cereasca grădină,/ Să spargă din calea oceanului negru
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Hart, Punishment and Responsibility, Oxford, Clarendon Press, Responsabilitatea morală, condiție a umanității noastre „Ideea de responsabilitate este constitutivă vieții sociale umane, pentru simpla și esențiala rațiune că ființele umane, spre deosebire de locuitoarele unui stup, de membrii unei colonii de corbi sau o haită de lupi, se concep ele Însele, unele pe celelalte, ca persoane morale, adică ființe capabile de a Înțelege anumite exigențe, așteptări și reguli, și de a acționa pe baza acestei Înțelegeri”195. Conștiința este În fiecare dintre
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
a alege și prin puterea individului de a-și asuma responsabilitatea asupra deciziilor sale. Fortăreața Bastiani este izolată într-un peisaj muntos straniu, învăluit mereu de negură sau de razele reci ale lunii, peisaj propice fantasticului, în care stoluri de corbi se pierd „înspre abisul ca o pâlnie al văii” (p. 18). Lipsa de determinare spațio temporală a acțiunii situează de la început romanul într-o zonă a abstractului, specifică formulelor parabolice, dar și textelor fantastice. Fortăreața devine, pe măsură ce drumul pare mai
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
face, căci mama este capabilă să vadă în feciorul ei întrupate toate calitățile fizice și morale: „Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut Mândru ciobănel Tras printr-un inel? Fețișoara lui, Spuma laptelui, Mustăcioara lui, Spicul grâului, Perișorul lui, Pana corbului, Ochișorii lui, Mura câmpului?” Prezența în acest tablou a diminutivelor accentuează afecțiunea maternă. Disperarea căutării feciorului atinge dimensiunea tragicului, după cum sugerează și versurile: „Pe câmpi alergând Pe toți întrebând Și la toți zicând”, în care utilizarea verbelor la gerunziu nu
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
păduri de stejar, iară pe dealul de la dreapta stau răslețe rămășițele încă nestârpite ale unei alte păduri, cioate rădăcini ieșite din pământ și, tocmai sus la culme, un trunchi înalt pe jumătate ars cu crengile uscate, loc de popas pentru corbii ce se lasă croncănind de la deal înspre câmpie. Locul îi părea și lui Ghiță străin și pustiicios, cu trecerea timpului însă privind împrejurul său va vedea doar frumusețea locului care îl făcea încet-încet om cu stare. Departe înaintea lui (Trașcă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]