11,446 matches
-
într-un segment, se acumulează prin selecție naturală și produc modificări și alte segmente (p. 143). În metoda studiului de caz dorim să surprindem tocmai acest tip de combinație aproape perfectă care constituie o îndepărtare considerabilă de noțiunea modernă a corelației utilizată în cercetarea creativității, unde valoarea cuprinsă între r = 0, 25 și 0, 50 poate fi apreciată ca fiind semnificativă. Capacitatea și profunzimea gândirii creatorului îi permit cercetpătorului de caz să găsească idei similare remarcabilelor mecanisme de adaptare care i-
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a conceput studiul său longitudinal, o asemenea analiză istoriometrică pilot încă putea fi îmbunătățită. Cox, o absolventă în căutarea unui subiect de doctorat, a decis să preia tehnica utilizată de Terman în întocmirea biografiei lui Galton și să realizeze o corelație dintre nivelurile QI a 301 indivizi eminenți, 200 dintre ei fiind creatori de renume pe plan mondial. Obiectivul propus de ea a fost, în esență, contrarul obiectivului cercetării longitudinale întreprinse de mentorul ei. Cox a intenționat să demonstreze că adulții
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1946; Hermann, 1988; Lyons, 1968; Manniche și Falk, 1957; Pressey și Combs, 1943; Raskin, 1936; Simonton, 1975a, 1977b, 1991a, 1991b, 1992c, 1997b, Visher, 1947; Zhao, 1984; Zhao și Jiang, 1986; Zusne, 1976). În plus, un număr de cercetători au evaluat corelația dintre precocitate, longevitate creativă și rata produselor (Dennis, 1954b; Simonton, 1977b, 1991a, 1991b, 1992b; Zhao și Jiang, 1986; Zusne, 1976). Drept urmare a metodologiei istoriometrice, putem concluziona acum cu multă convingere că: a) expresia grafică a produsului creativ este curbilinie, de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
vezi și Diamond, 1980; Whaples, 1991). Psihologia diferențială a creativității excepționale Toți psihologii care au fundamentat metodologia cercetării istoriometrice - precum Quételet, Galton, J.M. Cattell, Thorndike și Cox - au fost interesați, în mod special, de diferențele individuale și au explorat posibilitatea corelației dintre variația transversală a anumitor variabile predictive cu variabilele de criteriu relevante, precum performanța creativă. Investigația istoriometrică a celor mai iluștri creatori ai lumii a permis măsurarea scorurilor extreme ale variabilei criteriu. În orice caz, interesul trezit de psihologia diferențială
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Helmreich, Spence și Thorbecke, 1981; Martindale, 1995; Over, 1982; Rosengren, 1985; Simonton, 1984h, 1991c; Zusne, 1987; Zusne și Dailey, 1982; cf. Cattell, 1903; Galton, 1869). În plus, s-a dovedit că între cele două criterii ale performanței creative există o corelație pozitivă semnificativă care a oferit, astfel, o validitate comună (Davis, 1987; Dennis, 1954a, 1954c; Ludwig, 1992b; Price, 1963; Rushton, 1984; Simonton, 1977b, 1991a, 1991b, 1992b). În realitate, un foarte mic procent din creatorii din toate domeniile au capacitatea de a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
consecințelor unui anumit fapt - de exemplu, că oamenii nu ar avea nevoie să doarmă. Guilford și Hoepfner (1966) au aplicat 45 de teste de producție divergentă diferite unui eșantion de 204 elevi de clasa a noua și au găsit o corelație medie de 0.37 între California Test of Mental Maturity (CTMM, o măsură pentru IQ) și testele de producție divergentă semantică, precum și o corelație medie de 0,22 între CTMM și testele de producție divergentă vizuală-figurativă. Ei au remarcat, de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
producție divergentă diferite unui eșantion de 204 elevi de clasa a noua și au găsit o corelație medie de 0.37 între California Test of Mental Maturity (CTMM, o măsură pentru IQ) și testele de producție divergentă semantică, precum și o corelație medie de 0,22 între CTMM și testele de producție divergentă vizuală-figurativă. Ei au remarcat, de asemenea, că schemele de dispersie ale IQ și punctele informațiilor obținute din rezultatele divergente erau în formă triunghiulară, în opoziție cu distribuția eliptică obișnuită
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
între CTMM și testele de producție divergentă vizuală-figurativă. Ei au remarcat, de asemenea, că schemele de dispersie ale IQ și punctele informațiilor obținute din rezultatele divergente erau în formă triunghiulară, în opoziție cu distribuția eliptică obișnuită care se observă în corelații. Diagramele triunghiulare arătau că elevii cu IQ scăzut aveau rezultate slabe și la testele de producție divergentă, însă elevii cu IQ ridicat acopereau toată gama la testele de producție divergentă (Guilford și Christensen, 1973). Această constatare a făcut-o și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de 4 la 5, câte șosete trebuie să luați din sertar pentru a fi sigur că aveți o pereche de aceeași culoare?”). Ei au descoperit că pot fi distinse trei tipuri de intuiție, prin intermediul unor tipuri diferite de probleme, iar corelațiile dintre problemele de intuiție și testele convenționale vizând inteligența fluidă au fost de nivel moderat. Ei au descoperit, de asemenea, că elevii din școlile elementare pot învăța cum să-și dezvolte gândirea intuitivă. Conform acestei teorii, partea analitică a inteligenței
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
punctul de vedere al unei insecte”, „începuturile lumii”), publicitatea (de exemplu, „varză de Bruxelles”, „butoni”) și știința (de exemplu, „Cum ne-am putea da seama dacă sunt ascunse printre noi făpturi de pe alte planete?”). Ei au constatat că există doar corelații moderate atât între cele patru domenii, cât și între media evaluărilor creativității produselor și testele vizând inteligența fluidă, cu toate că cea mai mare parte a creativității s-ar putea să depindă parțial de persoanele testate (vezi Runco, 1987). Ierarhia lui Smith
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pentru persoanele care nu au fost selectate (în vreme ce valorile medii ale acestui grup erau 135 și 145) ori de câte ori nu existau informații. Și inexactitatea informațiilor se poate să fi scăzut media. Una dintre problemele semnalate de Cox despre informații a fost corelația strânsă, de 0,77, între IQ și soliditatea informațiilor. Cu cât informațiile erau mai sigure, cu atât era mai mare IQ-ul, iar cu cât era mai mare IQ-ul, cu atât erau mai sigure informațiile pe care se baza
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
aceste pagini este IQ-ul acelui Newton sau Lincoln care apare în documentația păstrată. Dar, după cum bine știm, documentațiile sunt incomplete.” (Cox, 1926, p. 8) Cox (1926, p. 55) a descoperit că între IQ și gradul de celebritate există o corelație de 0,16, plus sau minus 0,039, după ce au fost corectate inexactitățile informațiilor. Dean Simonton (1976) a reexaminat informațiile cu care a operat Cox, folosind tehnicile de regresie multiplă, și a arătat că acea corelație dintre inteligență și gradul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de celebritate există o corelație de 0,16, plus sau minus 0,039, după ce au fost corectate inexactitățile informațiilor. Dean Simonton (1976) a reexaminat informațiile cu care a operat Cox, folosind tehnicile de regresie multiplă, și a arătat că acea corelație dintre inteligență și gradul de celebritate pe care a găsit-o Cox era produsul inexactității informațiilor și, mai ales, al unei părtiniri din punct de vedere temporal în selectarea subiecților - cei născuți mai de curând aveau atât un IQ mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
137 și 166, în funcție de tipul testului - verbal, spațial sau matematic. A doua este faptul că la valori peste 120 IQ-ul pare să nu mai aibă pentru creativitate importanța pe care o are la valori sub 120. Cu alte cuvinte, corelația dintre creativitate și IQ s-ar putea să fie strânsă sub valoarea 120, dar slabă sau absentă la IQ-uri de peste 120. (Această relație este numită adesea „teoria pragului”. Observați deosebirea față de „teoria certificării”, emisă de Hayes, 1989, pe care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
IQ-uri de peste 120. (Această relație este numită adesea „teoria pragului”. Observați deosebirea față de „teoria certificării”, emisă de Hayes, 1989, pe care o prezentăm mai jos.) În studiul privind arhitecții, unde media IQ-ului a fost 130 (mult peste medie), corelația dintre inteligență și creativitate a fost -0,08, care nu se deosebește în mod relevant de zero (Barron, 1969, p. 42). În schimb, în studiul privind ofițerii din armată, în care subiecții aveau o inteligență medie, corelația a fost 0
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mult peste medie), corelația dintre inteligență și creativitate a fost -0,08, care nu se deosebește în mod relevant de zero (Barron, 1969, p. 42). În schimb, în studiul privind ofițerii din armată, în care subiecții aveau o inteligență medie, corelația a fost 0,33 (Barron, 1963, p. 219). Aceste rezultate arată că persoanele cu un nivel extrem de înalt de creativitate au adesea un IQ mare, însă nu este obligatoriu ca persoanele cu IQ mare să fie extrem de creative. Unii cercetători
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de bine răsplătite pentru capacitățile lor de tip IQ (analitice), încât nu-și mai dezvoltă potențialul creator, care rămâne în stare latentă. Trecând în revistă rezultatele obținute de Cox (1926), Simonton (1976) a constatat că la conducătorii celebri apare o corelație negativă relevantă între IQ și celebritate, -0,29. Simonton (1976) a explicat: ...conducătorii trebuie să fie înțeleși de mulțimi pentru a putea ajunge celebri, spre deosebire de creatori, care se adresează doar unei elite intelectuale... Creatorii din domeniile științei, filosofiei, literaturii, artelor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
celebri în timpul vieții ca să fie apreciați de posteritate, în vreme ce conducătorii militari, politici sau religioși trebuie să aibă adepți contemporani cu ei pentru a deveni celebri (pp. 220, 222). A treia descoperire este faptul că între IQ și creativitate există o corelație variabilă, a cărei valoare se situează, în general, între slabă și moderată (Flescher, 1963; Getzels și Jackson, 1962; Guilford, 1967; Herr, Moore și Hasen, 1965; Torrance, 1962; Wallach și Kogan, 1965; Yamamoto, 1964). Corelația depinde parțial de tipul aspectelor creativității
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
între IQ și creativitate există o corelație variabilă, a cărei valoare se situează, în general, între slabă și moderată (Flescher, 1963; Getzels și Jackson, 1962; Guilford, 1967; Herr, Moore și Hasen, 1965; Torrance, 1962; Wallach și Kogan, 1965; Yamamoto, 1964). Corelația depinde parțial de tipul aspectelor creativității și inteligenței care sunt măsurate și de modul cum sunt măsurate, precum și de tipul domeniului în care se manifestă creativitatea. Rolul pe care îl are inteligența în domeniul artistic, de exemplu, este diferit de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1), lăsându-le cititorilor plăcerea de a încerca mai întâi să le găsească singuri. Între RAT și WISC (Wechsler Intelligence Scale for Children - scala de inteligență Wechsler pentru copii), SAT verbal și testele de inteligență verbală Lorge-Thorndike au fost observate corelații de 0,55, 0,43 și, respectiv, 0,41 (Mednick și Andrews, 1967). Corelațiile cu testele de inteligență cantitativă au fost mai scăzute (r = între 0,20 și 0,34). Corelațiile cu alte metode de măsurare a performanțelor creative au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Între RAT și WISC (Wechsler Intelligence Scale for Children - scala de inteligență Wechsler pentru copii), SAT verbal și testele de inteligență verbală Lorge-Thorndike au fost observate corelații de 0,55, 0,43 și, respectiv, 0,41 (Mednick și Andrews, 1967). Corelațiile cu testele de inteligență cantitativă au fost mai scăzute (r = între 0,20 și 0,34). Corelațiile cu alte metode de măsurare a performanțelor creative au fost mai puțin constante (Andrews, 1975). Teoriile implicite Altă abordare a subiectului care trimite
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și testele de inteligență verbală Lorge-Thorndike au fost observate corelații de 0,55, 0,43 și, respectiv, 0,41 (Mednick și Andrews, 1967). Corelațiile cu testele de inteligență cantitativă au fost mai scăzute (r = între 0,20 și 0,34). Corelațiile cu alte metode de măsurare a performanțelor creative au fost mai puțin constante (Andrews, 1975). Teoriile implicite Altă abordare a subiectului care trimite la modelul cu cercuri suprapuse parțial se bazează pe teoriile populare implicite sau credințele populare despre inteligență
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
o porțiune suprapusă - de exemplu, importanța stabilirii și atingerii țintelor și a gândirii în mod flexibil (fluid) și fără idei înrădăcinate. Când le-a cerut subiecților să evalueze creativitatea și inteligența unor persoane descrise imaginar, Sternberg (1985b) a găsit o corelație de 0,69 între valorile celor două. Creativitatea și inteligența ca ansambluri care coincid Haensly și Reynolds (1989) susțin că creativitatea și inteligența trebuie să fie considerate „fenomen unitar”, adică un ansamblu comun. Ei afirmă că creativitatea este o expresie
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
până ce domnul Smith reușește ca din economiile la încălzire să compenseze cheltuielile de izolare a casei?” a fost mai bine cotată decât întrebarea „Câți bani mai datorează domnul X după suma plătită în numerar?” (Getzels și Jackson, 1962, p. 19). Corelațiile între testele de creativitate au fost de la 0,153 între fabule și formele ascunse până la 0,488 între problemele fictive și asociațiile de cuvinte. Media corelațiilor între IQ și testele de creativitate a fost 0,26. Cea mai slabă corelație
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
datorează domnul X după suma plătită în numerar?” (Getzels și Jackson, 1962, p. 19). Corelațiile între testele de creativitate au fost de la 0,153 între fabule și formele ascunse până la 0,488 între problemele fictive și asociațiile de cuvinte. Media corelațiilor între IQ și testele de creativitate a fost 0,26. Cea mai slabă corelație a apărut între IQ și fabule, 0,12 la fete și 0,13 la băieți; cea mai mare a fost 0,39 între IQ și problemele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]