121,069 matches
-
clasificat și raționalizat: corpul. De aici vogă frenologiei în secolul trecut, de pildă, ca să nu mai vorbesc de sinistrele intervenții chirurgicale la care erau supuse paciențele lui Charcot, sau așa-numitele suferinde de isterie. Testul de inteligență, însă, renunță la corp că topos al interiorității; diferența se măsoară, din acest moment, altfel, ca variațiune, stabilită prin comparații, în limitele unui continuum uman universal, capabil să cuprindă toți indivizii. De la experiment, cu mecanicismul sau de rigoare, trecem la statistici, cu generalizările lor
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
a curmezișul, la noi în sat;/ mama a visat lumînări de catran/ iar tata s-a-mbătat - / pe la Bărăcăciuni, bunicii tac afinat" (Tic nervos). Natură e introdusă în fluxul limbajului (post)modern, cu satisfacția cîștigării unui pariu: "cad conuri de bronz din corpul iubit;/ viclene pajiști ne-asteaptă - // în oraș se taie fluturi, iar pîrîul rodește..." (Lespedea din bibliotecă). Vag persiflator, vag deformator, tabloul probează ciocnirea dintre contraste, degajînd energia ambigua a Edenului bîntuit de demonia Formei... ori, în aceeași manieră, o secvență a
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
și umilitoare a bărbatului de femeie. Esență femeii se concentrează nu în cap, nu în viscere și nici măcar în sex, cum și-ar fi imaginat un poet minor, ci în călcai, care este mai teluric decât oricare altă parte a corpului și care îl obligă pe "vânător" să se târască pe pământ, ca un șarpe. Privirea poetului străbate repede valurile care acoperă povestea iubirii, dar nu dintr-o banală dorința de demistificare, ci pentru a ajunge la sensul tragic și etern
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
de personaj, de derulare epica tradiționale. Un roman postmodern, din care nu lipsesc narațiunea la viitor sau la persoana a doua, intertextul parodic, descrierea cu funcție narativa, notele de subsol auctoriale, separarea discursului naratorului de cel al personajelor printr-un corp de litera diferit, ca expresie a unei minunări modeste că cei atît de clar prezenți acolo ar mai avea nevoie să fie dirijați în a-și configura destinul de personaje. Singurul privilegiu cert pe care și-l rezervă autorul este
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
organică și implicațiile lor logice, psihologice, biotehnologice și narative, dar și ca explicație tehno-culturală a unui clișeu critic pe cît de autoritar, pe atît de ineficient, aplicat literaturii lui Rebreanu: acela de "naturalism". Principalul argument al demersului ține de conceperea corpului uman că mașina. De la pionieratul filosofic aristotelian al ideii (oricum nuanțata prin afirmația că sufletul e principiul mișcării) și pînă la demonstrațiile logice din ultimele două decenii ale psihologilor și neuro-cercetătorilor cognitivi, teoria mecanicista a corpului biologic (cu varianta ei
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
demersului ține de conceperea corpului uman că mașina. De la pionieratul filosofic aristotelian al ideii (oricum nuanțata prin afirmația că sufletul e principiul mișcării) și pînă la demonstrațiile logice din ultimele două decenii ale psihologilor și neuro-cercetătorilor cognitivi, teoria mecanicista a corpului biologic (cu varianta ei computeristică, în științele cognitive) a încercat să legitimeze caracterul productiv al procesualității vieții. (În ce măsură "lucrativitatea" tehnologică se dovedeste un fenomen intrinsec organismelor umane - si biologiei, în general - sau un pur efect al observației subiective, rămîne de
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
discutat cu altă ocazie.) Deocamdată, premisa (încă) obligatorie a înțelegerii relației dintre om și mașina este aceea a acceptării raportului cronologic, cauzal și ierarhic dintre creator și creat: cunoașterea preceda aplicația, iar construcția mașinii (fie ea și cea vie a corpului uman) depinde de preexistenta constructorului. Pe de altă parte, dezvoltarea în zilele noastre a unor experimente mentale (Dennett, Pinker) sau ficționale (Rucker) vizînd subminarea sau chiar inversarea relației creator / creat, ca și apariția mini-robotilor semi-autonomi destinați spionajului tehnologic (care, pe
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
sa posede și capacitatea de a "decide" pe baza "experienței"), are toate șansele de a schimba datele problemei. Oricum, determinismul strict al operaționalității corpo-mecanice poate fi nuanțat, privindu-l, pe filiera Spinoza-Deleuze, ca rezultat al unei combinații de factori kinetici (corpul compus dintr-o infinitate de particole inter-relationate) și dinamici (corpul transformat, la rîndul lui, într-o componentă a unui corp mai larg - să zicem, cel social său politic -, care îl afectează și de care e afectat). În același timp, prin
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
are toate șansele de a schimba datele problemei. Oricum, determinismul strict al operaționalității corpo-mecanice poate fi nuanțat, privindu-l, pe filiera Spinoza-Deleuze, ca rezultat al unei combinații de factori kinetici (corpul compus dintr-o infinitate de particole inter-relationate) și dinamici (corpul transformat, la rîndul lui, într-o componentă a unui corp mai larg - să zicem, cel social său politic -, care îl afectează și de care e afectat). În același timp, prin saltul auto-similar de la un nivel logic / de observație la altul
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
strict al operaționalității corpo-mecanice poate fi nuanțat, privindu-l, pe filiera Spinoza-Deleuze, ca rezultat al unei combinații de factori kinetici (corpul compus dintr-o infinitate de particole inter-relationate) și dinamici (corpul transformat, la rîndul lui, într-o componentă a unui corp mai larg - să zicem, cel social său politic -, care îl afectează și de care e afectat). În același timp, prin saltul auto-similar de la un nivel logic / de observație la altul, noua conceptualizare riscă să mute problemă mecanicii corporale într-un
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
un nivel logic / de observație la altul, noua conceptualizare riscă să mute problemă mecanicii corporale într-un meta-cadru, la rîndul lui limitativ. Poate tocmai de aceea, unii filosofi contemporani, cum ar fi Georges Canguilhem, preferă să ancoreze definirea mecanicista a corpului în termeni apropiați determinării kinetice: "O mașină poate fi definită că o construcție artificială, făcută de om, ce funcționează esențialmente în virtutea unor operații mecanice. Un mecanism este alcătuit dintr-un grup de părți solide mobile, are lucrează împreună în așa
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
de libertate a mișcării ... În fiecare mașină, deci, mișcarea este o funcție, mai întîi a modului în care părțile componente interacționează și apoi a operațiilor mecanice ale ansamblului." (Canguilhem, 1992, 46). Poziția complementară, care susține primatul factorului dinamic în funcționarea corpului uman, face și ea obiectul unor examinări filosofice recente; printre ele, cea "psiho-organologică" a lui Didier Deleule. Luînd în discuție subiectivitatea fenomenologiei husserliene, Deleule insistă asupra autonomiei și libertății dinamice care ar caracteriza orice corp biologic, chiar atunci cînd îl
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
primatul factorului dinamic în funcționarea corpului uman, face și ea obiectul unor examinări filosofice recente; printre ele, cea "psiho-organologică" a lui Didier Deleule. Luînd în discuție subiectivitatea fenomenologiei husserliene, Deleule insistă asupra autonomiei și libertății dinamice care ar caracteriza orice corp biologic, chiar atunci cînd îl concepem că organism productiv: Spre deosebire de mașină, care este în mod evident dependența, corpul biologic e învăluit într-o imagine complexă în care procesele mecanice sînt bîntuite constant de forțele vieții. s...ț Pe de o
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
psiho-organologică" a lui Didier Deleule. Luînd în discuție subiectivitatea fenomenologiei husserliene, Deleule insistă asupra autonomiei și libertății dinamice care ar caracteriza orice corp biologic, chiar atunci cînd îl concepem că organism productiv: Spre deosebire de mașină, care este în mod evident dependența, corpul biologic e învăluit într-o imagine complexă în care procesele mecanice sînt bîntuite constant de forțele vieții. s...ț Pe de o parte, corpul biologic este mereu redus la statutul unui grup de componente mecanice lucrative; pe de alta, totuși
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
chiar atunci cînd îl concepem că organism productiv: Spre deosebire de mașină, care este în mod evident dependența, corpul biologic e învăluit într-o imagine complexă în care procesele mecanice sînt bîntuite constant de forțele vieții. s...ț Pe de o parte, corpul biologic este mereu redus la statutul unui grup de componente mecanice lucrative; pe de alta, totuși, el este întotdeauna biologic înainte de a fi mecanic." (Deleule, 1992, 220). Corpurile nuvelelor lui Rebreanu respectă interacțiunea factorilor kinetici și dinamici. În Catastrofă (1919
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
sînt bîntuite constant de forțele vieții. s...ț Pe de o parte, corpul biologic este mereu redus la statutul unui grup de componente mecanice lucrative; pe de alta, totuși, el este întotdeauna biologic înainte de a fi mecanic." (Deleule, 1992, 220). Corpurile nuvelelor lui Rebreanu respectă interacțiunea factorilor kinetici și dinamici. În Catastrofă (1919), dezarticularea psihologică a protagonistului duce la dezagregare corporală și, finalmente, la explozie kinetică. David Pop, cetățeanul ardelean din preajma Primului Război Mondial, este un oportunist social, politic și religios: se căsătorește
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
mașină de război (un "Terminator ÎI" rulînd sub "Datorie Militară ^16-^18), fatalmente prinsă în angrenajul mega-masinii războiului. Anatomia îi devine o suprafata topologica marcată nu atît cu gradațiile vieții, cît cu meridianele morții. În acest context, prelungirile tehnologice ale corpului său automatizat, mitralieră și revolverul, proteze metalice care continuă mecanică nervilor, mușchilor și oaselor brațului, pot fi interpretate deopotrivă ca instrumente de construcție și destrucție kinetică (în funcție de apartenență la corpul masinic individual sau la mega-corpul masinic al războiului). Conflictul dintre
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
cît cu meridianele morții. În acest context, prelungirile tehnologice ale corpului său automatizat, mitralieră și revolverul, proteze metalice care continuă mecanică nervilor, mușchilor și oaselor brațului, pot fi interpretate deopotrivă ca instrumente de construcție și destrucție kinetică (în funcție de apartenență la corpul masinic individual sau la mega-corpul masinic al războiului). Conflictul dintre zonalitatea corporală kinetică și dinamica a protagonistului nuvelei, anticipat prin "defecțiunile" psihice și întărit de simptomatica fiziologica (gură "uscată", setea "grozavă", senzația de căldură arzătoare -ibid., 55) conduce în mod
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
războiului). Conflictul dintre zonalitatea corporală kinetică și dinamica a protagonistului nuvelei, anticipat prin "defecțiunile" psihice și întărit de simptomatica fiziologica (gură "uscată", setea "grozavă", senzația de căldură arzătoare -ibid., 55) conduce în mod inevitabil la ruptură organică. De altfel, emblemă corpurilor dezarticulate la Rebreanu este cea a sangvinității și fracturii: "sînge, moarte, schije de obuze, sîsîit de gloanțe, trosnete, explozii, murdărie, sudoare" (ibid., 46). Deși anatomiile se văd traversate violent de geografia războiului, iar mecanică organică se sparge în bucăți (Candale
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
trosnete, explozii, murdărie, sudoare" (ibid., 46). Deși anatomiile se văd traversate violent de geografia războiului, iar mecanică organică se sparge în bucăți (Candale, "găurit în frunte", servanții "cu creierii împrăștiați" -ibid., 50; 56), procesul poate fi reversibil: în finalul nuvelei, corpul lui David Pop devine coagulantul tanatic al tuturor "defecțiunilor" apărute pe parcurs (incertitudini, fluctuații, mobilități neprevăzute). Astfel, moartea protagonistului, pisat cu pușca de "frații" români împotriva cărora luptase ("Osul pirii, țeasta se turti, iar creierii amestecați cu sînge se scurseră
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
iar creierii amestecați cu sînge se scurseră pe țeavă mașinii." -ibid., 57), pare mai degrabă să "personalizeze" decît să aneantizeze, iar fractură organică e semnificativă că unificator psihic post-factum. Printr-un proces pe care astăzi l-am consideră deconstructiv, exterioritatea corpului mega-masinii războiului ia locul interiorității corpului biologic și, după ce îi dezafectează mecanică organică, o restructurează paradoxal, prin motricitatea morții, în singura arhitectură fermă: cea necro-mecanică.Aici, nu carnalitatea corporală mai este suportul material pentru dispozitivul proteic al puștii sau mitralierei
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
scurseră pe țeavă mașinii." -ibid., 57), pare mai degrabă să "personalizeze" decît să aneantizeze, iar fractură organică e semnificativă că unificator psihic post-factum. Printr-un proces pe care astăzi l-am consideră deconstructiv, exterioritatea corpului mega-masinii războiului ia locul interiorității corpului biologic și, după ce îi dezafectează mecanică organică, o restructurează paradoxal, prin motricitatea morții, în singura arhitectură fermă: cea necro-mecanică.Aici, nu carnalitatea corporală mai este suportul material pentru dispozitivul proteic al puștii sau mitralierei, ci moartea devine proteză "carnala" - deteriorată
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
și identitara: biologia umană o precede pe cea cyborgică sau invers? sau, reformulînd în linia ideologică a Donnei Haraway, sîntem noi înșine cyborgi și am fost tot timpul, fără să știm acest lucru? Ce servește astăzi drept proteză pentru ce: corpul carnal pentru implantul metalic sau invers? Și, în logica repozitionărilor deconstructive, oare metalul disloca suprafață corporală sau corpul pe cea metalică? Dezarticularea organică mai poate opera și printr-un alt fenomen de interacțiune între kinetică și dinamica: acela al compresiei
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
Haraway, sîntem noi înșine cyborgi și am fost tot timpul, fără să știm acest lucru? Ce servește astăzi drept proteză pentru ce: corpul carnal pentru implantul metalic sau invers? Și, în logica repozitionărilor deconstructive, oare metalul disloca suprafață corporală sau corpul pe cea metalică? Dezarticularea organică mai poate opera și printr-un alt fenomen de interacțiune între kinetică și dinamica: acela al compresiei. În Itic Ștrul, dezertor (1920), procesul e ilustrat de strivirea treptată a consistentei psihice și fizice a protagonistului
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
indeterminare etică și religioasă), iar moartea sa are loc într-o zonă intermediară, imprecisa: între cele două fronturi, între zi și noapte, între dezertare și întoarcere. Dezmembrat de liniile de forță ale acestor presiuni și trădat de propria mecanică internă, corpul se transformă el însuși într-o zonă imponderabila, "despărțita de pămînt" - ca și bocancii spînzuratului - "cu vreo două palme" (ibid.,241). Opere citate: Rebreanu, Liviu - Calvarul. Nuvele, ÎI, București, EPL, 1965 Canguilhem, Georges - Machine and Organism în Crary, Jonathan & Kwinter
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]