5,110 matches
-
se ajunge la sfere de influență, asocieri asimetrice de potențial economic al partenerilor. Interesul național capătă mai multă atenție în economia globalizată, poate mai mult decât era de așteptat într-un moment când se vorbește despre dispariția statului-națiune, despre lumea corporațiilor transnaționale, globalizare, dispariția granițelor și apariția omului cetățean global. Pentru statele-națiune, interesul național este vectorul evoluției acestora, suport al identității naționale (summum de istorie, cultură, putere economică, arie geografică, vocație etc.), catalizator al motivației populației, brand cu care țara se
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
omului cetățean global. Pentru statele-națiune, interesul național este vectorul evoluției acestora, suport al identității naționale (summum de istorie, cultură, putere economică, arie geografică, vocație etc.), catalizator al motivației populației, brand cu care țara se înscrie în lumea globalizată. În cazul corporațiilor transnaționale - adevărate simboluri ale lumii globalizate -, este ușor de identificat interesul principal al acestora (în subsidiar, ele cumulează și alte interese, inclusiv ale statului în care s-au format și își au reprezentanța-mamă), și anume profitul. Acesta poate defini paradigma
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
al strategiilor sectoriale și în urmărirea unor obiective strategice pe termen lung, dincolo de mandatele electorale, efemere, în istoria țării. Lipsa definirii interesului național a condus la proliferarea unei tipologii variate de interese: personale, de partid, de grup, străine (inclusiv ale corporațiilor transnaționale), sindicale, clientelare diverse etc., care au făcut dificil procesul de evoluție economică spre dezvoltare, prosperitate. Formal, Constituția din 2003, la art. 135 (caseta 23), a descris elemente care să definească interesul național, inclusiv al procesului de valorificare a resurselor
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
cadrul legislativ are drept coordonată interesul național, care îmbină grija pentru conservarea resurselor naturale regenerabile, gestiunea resurselor minerale, ținând seama și de generațiile umane și evident de aspirațiile la bunăstarea populației. Legislația internă, atribut al statului-națiune, ordonează cadrul în care corporațiile transnaționale cu interese în valorificarea resurselor naturale din patrimoniul național își pot desfășura activitatea în avantajul părților interesate; - cadrul instituțional care gestionează o strategie pe toată viața acesteia este deosebit de important pentru reușita acesteia. El permite stabilirea responsabilităților instituționale pe
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
rata profitului, locuri de muncă și venituri pentru locuitorii din zonă, venituri la bugetul statului, timpul de recuperare a investiției, efectele externalităților pozitive etc. Este de înțeles că tipul strategiei, nivelul la care se elaborează (firmă, sector economic, nivel național, corporație transnațională etc.) influențează imaginarea scenariilor și procesul de simulare a realizării obiectivelor strategiei. Evident că modificări au loc și în categoria instrumentelor mobilizate la realizarea strategiei. De exemplu, o strategie (națională, sectorială, regională, locală) care are ca obiectiv gestiunea deșeurilor
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
inegală pe suprafața Terrei; resursă neregenerabilă; declin posibil ca rezerve geologice; disputat ca acces de marile puteri care recurg la aranjamente geopolitice, geoeconomice, sau chiar la conflicte armate; preț stabilit de burse, influențat de politicile țărilor producătoare de petrol, ale corporațiilor transnaționale, de situații conflictuale locale etc.; produsele de ardere sunt poluanți ai aerului, pericol pentru atmosfera marilor orașe și pentru producerea efectului de seră. Ieșirea din zona critică a petrolului s-a încercat a se realiza prin mai multe procedee
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
plină de Învățăminte privind conduita umană, se poate trage concluzia că e mult mai bine să eșuezi În condiții onorabile, decât să reușești prin fraudă (Sofocleă. Prin falimentele răsunătoare pe care le-au determinat În rândul unor mari firme sau corporații, manifestarea crizelor eonomico-financiare au atras atenția asupra factorilor săi determinanți cu scopul preîntâmpinării, În viitor, a apariției acestora sau reducerea pierderilor pe care le pot determina. „Proprietatea nespornică”, (parafrazându-l pe Nicolae Iorgaă, insuficiența unor reglementări prin care să se
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
codului de conduită, ghidează contabilul către o slujire cât mai bună a interesului public, acesta fiind privit ca un garant al adevărului patrimonial, prin actul asigurării realității economico-financiare. Contabilitatea și auditul financiar au un rol deosebit de important În stabilirea misiunii corporațiilor, inclusiv În ceea ce privește responsabilitatea socială și de mediu și modalitățile de Îndeplinire a acesteia, prin disciplinarea managerilor și Însușirea valorilor etice și morale ale organizației. Un climat dominat de acceptarea și Însușirea valorilor etice, inclusiv la nivelul raportării financiare, va contribui
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
Între piețe și organizații ...............................69 Negociere și reciprocitate: asigurare și Încredere ................................. 72 Analiza alternativelor de guvernare a cooperării sociale ...................... 76 IV. Cooperarea În cadrul organizației: relația agent - principal ................... 86 1. Agent și principal ....................................................................... 87 2. Problematica relației agent - principal ......................................... 89 3. Corporația modernă - „proprietate difuză” - o abordare economică .... 93 4. Proprietate versus control ............................................................. 96 5. Corporația modernă - „proprietate difuză” - o abordare normativ instituționalistă ........................................................................... 104 6. Teoria „multiplilor investitori sociali” ............................................ 111 7. Concluzii ..................................................................................... 117 V. Analiza instituțională a organizării socialeconomice ........................... 119 1. Instituții
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de guvernare a cooperării sociale ...................... 76 IV. Cooperarea În cadrul organizației: relația agent - principal ................... 86 1. Agent și principal ....................................................................... 87 2. Problematica relației agent - principal ......................................... 89 3. Corporația modernă - „proprietate difuză” - o abordare economică .... 93 4. Proprietate versus control ............................................................. 96 5. Corporația modernă - „proprietate difuză” - o abordare normativ instituționalistă ........................................................................... 104 6. Teoria „multiplilor investitori sociali” ............................................ 111 7. Concluzii ..................................................................................... 117 V. Analiza instituțională a organizării socialeconomice ........................... 119 1. Instituții și acțiune rațională .......................................................... 119 2. Instituții și organizare socială ....................................................... 127 3. Instituții și conceptul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
oportunismul și astfel incumbă costuri tranzacționale mai mici. Integrarea verticală În organizații, argumentează Williamson, este rezultatul logic al economisirii costurilor tranzacționale, selecția naturală făcând ca această instituție să Înlocuiască piața acolo unde s-a dovedit a fi mai eficientă. Instituția corporației moderne ar fi deci rezultatul economisirii costurilor tranzacționale. Cauzele existenței acestora rezidă În factorii de mediu și umani enunțați, Între care specificitatea investiției ocupă un loc central. Modelul explicativ al lui Williamson presupune Însă un funcționalism simplist conform căruia sistemul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
diferențelor; drepturile ar fi ambigue și insuficient asumate. Spre deosebire de Williamson, North introduce și instituțiile sociale (definirea drepturilor de proprietate) alături de tehnologie, În ecuația determinării costului tranzacțional. Dacă primul considera, Într-o concepție funcționalistă simplistă, că instituțiile capitaliste eficiente (În special corporația modernă) au apărut În virtutea logicii, pentru că erau economic superioare altor orânduiri, În opinia lui North instituțiile eficiente nu apar de la sine, ci sunt condiționate de anumite caracteristici ale societății. North identifică aceste caracteristici sociale În traiectul instituțional anterior al societății
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
elastică”, Învestind, prin contract, managerul cu autoritate supremă În interiorul organizației și este specifică unui mediu tranzacțional În care potențialul de conflict este ridicat, dar În care interesul participanților este să continue relația de cooperare cu costuri tranzacționale cât mai mici. Corporațiile au astfel mecanisme proprii de soluționare a conflictelor, permițând derularea contractelor Într-un cadru Înalt ajustabil. Pe de altă parte, perfomanța contractorilor ( În acest caz a angajaților firmei) este evaluată Într-o manieră administrativă de către manager; controlul asigură diminuarea oportunismului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
organizațional. Teoria agent - principal Își propune să descopere instituțiile funcționale prin care acțiunea colectivă se poate realiza În interiorul organizațiilor prin Însumarea voluntară a contribuțiilor individuale. Problema acțiunii colective În interiorul organizațiilor, În condițiile oportunismului indivizilor, presupune o Întreagă problematică a guvernării corporațiilor ce implică chestiuni care țin de eficiență economică, de modul de exercitare a autorității dar și de considerente etice și normative. Avându-și originea În economie, teoria agent - principal se plasează totuși la granița epistemică Între economie, sociologie și știința
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
valoare (residual claimants), iar investițiile celorlalți actori nu sunt recuperate. Din punctul de vedere al acestora din urmă, degeaba crește valoarea de piață a firmei dacă această disponibilizează foarte mulți angajați care devin clienții programelor de asistență socială sau dacă corporația, schimbându-și locația lasă pe umerii comunității probleme ecologice (terenuri, clădiri pustiite), șomaj, sărăcie. 3. Corporația modernă - „proprietate difuză” - abordare economică Teoreticienii modelului agent - principal argumentează că există Întotdeauna un cost al exercitării calității de agent (agency costs) pe care
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
din urmă, degeaba crește valoarea de piață a firmei dacă această disponibilizează foarte mulți angajați care devin clienții programelor de asistență socială sau dacă corporația, schimbându-și locația lasă pe umerii comunității probleme ecologice (terenuri, clădiri pustiite), șomaj, sărăcie. 3. Corporația modernă - „proprietate difuză” - abordare economică Teoreticienii modelului agent - principal argumentează că există Întotdeauna un cost al exercitării calității de agent (agency costs) pe care organizațiile Încearcă să-l minimizeze prin mecanisme de control. Costurile implicite relației agent - principal (ale agenției
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
implică o structură de coproprietate a firmei, ipostaziată Într-un set de contracte Între deținătorii de capital (acționari, creditori) și manageri. Cea mai eficientă formă de organizare este aceea care minimizează costurile agenției și aceasta este, susțin Jensen și Meckling, corporația modernă cu o structură de capital diversificată. Autorii introduc termenul de „proprietate difuză” exprimată atunci când există o diversitate având ponderi relativ egale a intereselor financiare (și deci a scopurilor) actorilor constitutivi. Pentru cei doi autori Însă, actorii constitutivi sunt doar
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
muncă, comunitatea sunt omise În analiză Între grupurile ce ar avea „investiții” În organizație Întrucât autorii consideră că aceștia Își tranzacționează aportul la prețul celei mai bune utilizări alternative. Ei folosesc termenul de „proprietate difuză” a acționarilor, creditorilor, managerilor În corporația modernă, comportamentul acesteia fiind, susțin autorii, „social responsabil”, În virtutea funcției sociale a organizațiilor de generare a bunăstării sociale. Autorii limitează astfel revendicările asupra firmei (inclusiv stabilirea obiectivelor organizației) la revendicări financiare ale proprietarilor legali - deținătorilor de capital (residual claimants) și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care se exprimă) față de interesele managerilor. Cu cât costurile agenției sunt mai mari, cu atât interesele ultimilor sunt mai bine reprezentate În organizație În detrimentul principalilor. Configurația instituțională internă optimă va fi Însă Întotdeauna selectată și aceasta tinde să fie modelul corporației moderne. Crizele ce au lovit sectorul corporatist american la Începutul mileniului actual sunt dovada de declin a modelului managerului emblematic autoritar, a cărui imagine se identifică cu cea a companiei. Acest model a supraviețuit totuși În ciuda ineficienței ce a condus
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mai degrabă pot fi invocați pentru explicarea evenimentelor bruște, discontinue ce au fost posibile prin acumularea unei mase critice de tensiuni În cadrul relației agent - principal; acestea au generat o adevărată explozie În cadrul sectorului corporatist ce a redeschis problema guvernării (governance) corporațiilor moderne. Explicațiile centrate pe organizație ca piață În care se tranzacționează eficient realizarea acțiunii colective prezintă limitări teoretice, dar și empirice. Cu excepția relației Între deținătorii de capital și manageri, concepția economistă nu problematizează distribuirea resurselor ce rezultă din câștigurile de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
centrate pe organizație ca piață În care se tranzacționează eficient realizarea acțiunii colective prezintă limitări teoretice, dar și empirice. Cu excepția relației Între deținătorii de capital și manageri, concepția economistă nu problematizează distribuirea resurselor ce rezultă din câștigurile de eficiență ale corporației moderne. Organizația este mai degrabă un proces politic În care se negociază o coaliție bazată pe interesele unor investitori diverși (deținătorii de capital, management, forța de muncă, comunitatea sau statul), adesea cu reprezentare formală În consiliile de conducere și care
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
deținătorii de capital, management, forța de muncă, comunitatea sau statul), adesea cu reprezentare formală În consiliile de conducere și care afectează deciziile economice. 4. Proprietate vs control Atât În sociologie, cât și În economie sunt dezbateri importante pe tema semnificației corporației moderne și a istoricului dezvoltării instituționale a acesteia. Se afirmă că dominația marilor corporații În economie a dus la o transformare radicală a societății. Societatea organizațiilor și a angajaților face ca modelele economice clasice și neoclasice, dar și cele marxiste
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În consiliile de conducere și care afectează deciziile economice. 4. Proprietate vs control Atât În sociologie, cât și În economie sunt dezbateri importante pe tema semnificației corporației moderne și a istoricului dezvoltării instituționale a acesteia. Se afirmă că dominația marilor corporații În economie a dus la o transformare radicală a societății. Societatea organizațiilor și a angajaților face ca modelele economice clasice și neoclasice, dar și cele marxiste, să nu mai fie adecvate actualei realități sociale. Transformările sociale, În concepția acestor autori
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
1985), H. Mintzberg (1993), W.R. Scott (1998)) sunt desemnate prin termenii de „managerialism”, „industrialism” sau „post-industrialism”. Toate presupun depărtarea de principiile economice clasice sau neoclasice și recunoașterea importanței organizării sociale și a actorilor colectivi În societate (Rowlinson, 1997). Dezvoltarea corporației moderne este paralelă procesului de separare a proprietății de control; funcțiile sociale Îndeplinite de membrii organizației și, În special, funcția managerială se profesionalizează și se diferențiază de proprietatea asupra capitalului financiar. Profesionalizarea funcțiilor este rezultatul dezvoltării capitalului uman, ingredient ce
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
procesului de separare a proprietății de control; funcțiile sociale Îndeplinite de membrii organizației și, În special, funcția managerială se profesionalizează și se diferențiază de proprietatea asupra capitalului financiar. Profesionalizarea funcțiilor este rezultatul dezvoltării capitalului uman, ingredient ce devine indispensabil dezvoltării corporației. În teoria organizațională, problematica agent - principal apare ca urmare a tendinței de separare a managementului ce exercită funcția de control de deținătorii intereselor financiare constitutive. În termeni generali, concepția conform căreia managerii, mai degrabă decât deținătorii capitalului (și implicit ai
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]