1,572 matches
-
Din cap până în picioare. / Rău îi, doamne, nu pot spune, / De-mi vine să merg în lume / Și să-mi fac casă-n pădure, / Ca s-aud cucul cântând / Și păsările șuierând. Plâng și florile-n grădină, / Și păsările-n crâng, de milă, / Și eu stau și mă bocesc / Ce să fac, cum să trăiesc, / Că pe mine tot mă doare, / Din cap și până-n picioare." 129Repetiția paralelistică, accentuată de utilizarea polisindetului, figurează, alegoric, destinul uman al naturii, dativul etic ilustrând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
piatră, / De cal bun călcată, / De biciu urzicată, / De voi-ncă mustrată!"142 Simbol solar, leul reprezintă renașterea, împrospătarea energiilor cosmice, "înapoierea soarelui".143 Prinderea și uciderea lui este o ofrandă adusă lumii întregi, reînvierea Soarelui și reluarea drumului înspre "crângul cerului": "Dailerui / Dar n. / De bun cal ce hrănește, / Hrănește, / Nici vestește, / Că lui vestea i s-a dus / Pân` la umbra de schinduf. / Îmi plecară la vânătoare. Vâna ziua, / Toată ziua; / Când fu soarele-ndesară, / Îndărăt că se-nturnară. / Găsi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
creează certitudinea relativă a împlinirilor, scindate în plan deictic ("ș-apoi"): "Cucule, cu pană sură, / Du-i mândruței voie bună / Și mai dă-i și o arvună, / Să mai aștepte-o lună.../ Cuculeț, cu pană mândră, / Ș-apoi mergi în crâng și cântă, / Pe cine am eu mânie, / Ca mine străin să fie. / Să nu-și aibă casa casă, / Nici mâncare pe-a lui masă, / Să-i fie cărarea neagră / Și viața lui pribeagă. Și te du, cucule, iară, / Să-l
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
înflorate nu sunt deloc obositoare, deoarece peste tot sunt imagini și jocuri de apă reprezentând instructivele și misterioasele fabule ale lui Esop, iar fiecare fântână are săpată în marmură neagră o explicație privind fabula pe care o simbolizează. Dintre toate crângurile din parcul de la Versailles, Labirintul este cel mai recomandat, atât din cauza noutății proiectului cât și a numărului și diversității fântânilor, care, cu ingeniozitate și naivitate, exprimă filozofia înțeleptului Esop. Animale de bronz colorat sunt modelate într un mod în care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Șușnești (în comuna Bălăbănești), Cehani (azi dispărut) lângă Bălăbănești, pârâul Jeravăț și matca veche a Jeravățului, Hrănești (azi dispărut) pe Jeravăț lângă Grivița, apoi unde se varsă Jeravățul în Bârlad, Dumbrava Roșie (azi în municipiul Bârlad) ‐ malul Tutovei‐, gura pârâului Crâng din satul Crâng, comuna Perieni, satul Perieni, obârșia pârâului Perieni, apoi pârâul Sec de la Ceucani, comuna Perieni, pârâul Secșoară, la Simila și peste Simila (comuna Zorleni), satul Porțai (azi dispărut) pe Simila, lângă Drujești și apoi Dru jești din comuna
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bălăbănești), Cehani (azi dispărut) lângă Bălăbănești, pârâul Jeravăț și matca veche a Jeravățului, Hrănești (azi dispărut) pe Jeravăț lângă Grivița, apoi unde se varsă Jeravățul în Bârlad, Dumbrava Roșie (azi în municipiul Bârlad) ‐ malul Tutovei‐, gura pârâului Crâng din satul Crâng, comuna Perieni, satul Perieni, obârșia pârâului Perieni, apoi pârâul Sec de la Ceucani, comuna Perieni, pârâul Secșoară, la Simila și peste Simila (comuna Zorleni), satul Porțai (azi dispărut) pe Simila, lângă Drujești și apoi Dru jești din comuna Băcani.La acest
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de Ofițer, acordată de Republica Franceză (2001). Membru al Asociației Scriitorilor Români din Ardeal (1937), va deveni, peste ani, și membru al Uniunii Scriitorilor. Debutează în literatură cu epigrame semnate cu pseudonimul La Flèche în paginile revistei orădene „Flori de crâng” (1933), unde publicau și colegii săi de liceu Ion Frunzetti și Vasile Netea. De-a lungul vieții va colabora la gazetele „România nouă”, „Patria”, „Națiunea română”, „Vestul”, „Tribuna Transilvaniei”, „Dreptatea”, precum și la publicațiile literare „Gând românesc”, „Universul literar”, „Familia”, „Vatra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
citim la modul poetic "Plumb de iarnă" pentru a plonja de asemeni în starea de "grație", datorată acestor silabe de vis care sînt parcă translate de o orchestrație delicată a resurselor limbajului. Iarna de o vreme mă duce regretul/ Prin crînguri, pe margini de linii ferate. Arta lui Bacovia este atît de pură încît conținutul emoțional și expresia sa fuzionează: încărcătura fatidică se mulează în construcția poeziei și se repartizează în trei, așa cum cerea tragedia antică" (Svetlana Matta). Marea neputință a
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
prin reviste („Adevărul ilustrat”, „Icoana vremei”, „România muncitoare”, „Lumea nouă literară și științifică”, „Viitorul social”, „Facla”) i-au fost adunate după moartea sa, datorată unei boli de inimă, în volumul Spre țărmul dreptăței (1907). A semnat și D. Azur, F. Crâng, Odin, N. Sorin. Post-mortem a fost ales membru de onoare al Academiei RPR (1948). Nu originalitatea face meritul poeziei lui N., îndatorată mult modelelor vremii (Eminescu, Coșbuc, Vlahuță), ci pronunțata ei notă socială, patosul sincer al revoltei și speranței. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288396_a_289725]
-
nu intre lume străină’n donjon.// Veneam de departe, albastru derviș,/ și ostenit după șirul de ani/ purtam pe veșmânt și pe frunte înscriși/ versete din Palii și psalmi din Coran.// Eu nu căutam nicăierea nimic,/ Se auzea de prin crânguri de roze/ cântarea ciudată a lui Laostic,/ pierdut în adâncă și blândă hipnoză.// Desculț și purtând o cunună de pai/ de rogoz m-au chemat musafir/ (era chiar în ziua de Sfântu’ Mihai)/ la prânzul cel mare de după turnir.// dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
a ramurilor mreajă Sună jalnic în urechi Cântec dulce ca de vrajă De sub teiul nalt și vechi. Iată sunetele sfinte Mișcă jalnic al tău piept, Nu mai cugeți înainte Nu mai cauți îndărăpt. Ci-asculți mii de păsărele Ciripind în verde crâng Cum de-amoru-ne-ntre ele Sfătuindu-se se plâng. Natura este edenul, locul sexualității, ea ațâță dorința de împreunare, după care urmează nelipsita adormire în codru: Adormi-vom, troieni-va Teiul, floarea-i peste noi, Și prin somn auzi-vom bucium De la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pumnul meu voinic. Chiotele și gesturile vitejești din poezia populară, convenționale acolo, sunt dezvoltate plastic, în sensul unei pure risipe a energiei: Dinspre Parâng Din urmă luna un vânăt rîng pe oblânc, cu trap prelung pe brâu, se pierde-n crâng, pe frâu, și-un chiot lung și pe oțelele de-argint, lovit de vânt își pleacă salba licărind. răzbate-adînc. ZAHARIA STANCU Specializat în poeme scurte de câte o strofă, Zaharia Stancu nu e totuși un poet de nuanță minoră. Simțind
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un „foc greu” În piept, o tovărășie plăcută și o gîrlă de suspinuri pe care poetul, fire comodă, le vrea cît mai ușoare („suspinuri, fiți mai ușori”). Simbolul jelaniei În iubire devine, acum, filomela, iar cadrul ei de desfășurare este crîngul, pajiștea În ambianță nocturnă. Apare și plăcerea În suferință: „Ș-Îmi place ceasul de chin, Voi pururea să suspin”, Însă acest om simțitor și pătimaș nu stăruie În jertfă și amărăciune. Nu vrea să se „primejduiască”, cum zice Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
multe-Împărțită, Curge mîndră, liniștită, Pe patu-i cel năsipos. În vale se văd desișuri, Saduri, livezi, alunișuri, Pe urmă ochiul zărește Un deal ce se prelungește. Verde și Împestrițat. Coastele-i sînt Învălite De vii, de semănături, De țarine felurite, De crînguri și de păduri. Munții mai În depărtare Se văd ca tulbure nor; Vara le e la picioare Și iarna pe fruntea lor. Iată, dup-a mea părere, Locul atîta dorit, Unde zile de plăcere, Zile scumpe am trăit. Frumoasă singurătate
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
gîndire”, și-a regăsit și prospețimea simțurilor: liniștea interioară Îi permite să redescopere peisajul, obnubilat pînă acum de pasiunea nimicitoare: „La al tău zîmbet, l-a ta mînie, A mea mîhnire sau bucurie Nu pot nici crește, nici a slăbi, Crînguri stufoase, peșteri tăcute, Fără de tine Îmi sînt plăcute Și iar cu tine pot a nu-mi fi.” O pace, totuși provizorie, o contestație care ascunde deja promisiunea unei alte aventuri. Orgoliul viril al poetului („fălirea”) Îl Împinge spre o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cînd să arată, ușor modificată. Pann pune o notă de libertate În jurămîntul lui de vasalitate: „Oare nu mi se cuvine A hotărî rob să-ți fiu? Ah, comit, comit!” Filontila este și pentru Pann un simbol al suferinței erotice. crîngul un loc de retragere și jeluire. „Preajalnicul” poet introduce judecata estetică: „Trist, filomilo, și frumos Tu cînți cu daruri multe ............................................. Intimă rupi de om simțitor GÎrlă pornești de lacrimi CÎnd spui cîntînd cu mare dor Tristele uite patimi...” Milostivirea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nimeni cu osibește...” Poemul se termină printr-o juxtapunere de proverbe despre iubire și moravurile ei. Iată cîteva: „Unde c dragoste multă e și uriciune multă. Bărbatul temător Își Învață nevasta curvă.” .................................................................................... „Decît să-și păzească cineva nevasta, mai bine crîngul cu iepurii...” .................................................................................... „Ci cînd vei să-ți iei nevastă, Uite-te la mumă-sa și cunoaște pe fie-sa”. Unele aluzii la moralitatea femeii sînt crude: „Cățeaua pîn’ nu pleacă prin mahala Clinii nu se ia după ea. ........................................... Și curvele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
această suferință îngrozitoare era urmarea firească a uneia mai vechi; și în mintea lui stăpînită de o idee fixă, i se părea că, așa cum cel mai veninos șarpe își perpetuează stirpea la fel de inevitabil ca pasărea cea mai galeș cîntătoare din crîng, tot așa și nenorocirile zămislesc alte nenorociri, în chipul cel mai firesc, întocmai ca și întîmplările fericite. Ba, chiar mai mult decît acestea, își spunea Ahab. Căci, atît strămoșii cît și urmașii Durerii merg mai departe în timp decît strămoșii
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
priceperea lui și foarte solicitat; avea o casă cu grădină, o nevastă tînără și iubitoare, ca o fiică și trei copii veseli și rumeni la față; în fiece duminică se ducea cu familia la o biserică frumoasă, construită într-un crîng. Dar într-o noapte întunecoasă, ascunzîndu-se sub o deghizare abilă, un tîlhar disperat se strecură în căminul său fericit și-i fură totul. Fără să știe, chiar fierarul îl introdusese pe tîlhar în sînul familiei lui, ceea ce era și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din bd.N.Bălcescu, nr.5, sc.B, et.7, sector 1, 8,40 -"- București ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 130. Apartament nr. 16 din bd.N.Bălcescu, nr.9, sc.B, et.2, sector 1, 9,30 -"- București ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 131. Apartament nr.2 și garaj din str.Crângului, nr.1, etaj 1, teren 226,66 -"- aferent 124,66mp., sector 1, București Teren curte aferent apartamentului 1 de 102,00 mp. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 132. Imobil și garaj, str.Crângului, nr.6, sector 1, București 232,00 -"- 133. Apartament nr.1 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164865_a_166194]
-
1, 9,30 -"- București ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 131. Apartament nr.2 și garaj din str.Crângului, nr.1, etaj 1, teren 226,66 -"- aferent 124,66mp., sector 1, București Teren curte aferent apartamentului 1 de 102,00 mp. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 132. Imobil și garaj, str.Crângului, nr.6, sector 1, București 232,00 -"- 133. Apartament nr.1 și garaj din str.Crângului, nr.11 A, parter, 530,76 -"- sector București ───────────────────────────────────────────────────────────────────────── ───────── 134. Apartament nr.2 din str.Crângului, nr.11 A, et.1, sector 1, București ─────────────────────────────────────────────────��────────────────────────────────────────── 135
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164865_a_166194]
-
1, teren 226,66 -"- aferent 124,66mp., sector 1, București Teren curte aferent apartamentului 1 de 102,00 mp. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 132. Imobil și garaj, str.Crângului, nr.6, sector 1, București 232,00 -"- 133. Apartament nr.1 și garaj din str.Crângului, nr.11 A, parter, 530,76 -"- sector București ───────────────────────────────────────────────────────────────────────── ───────── 134. Apartament nr.2 din str.Crângului, nr.11 A, et.1, sector 1, București ─────────────────────────────────────────────────��────────────────────────────────────────── 135. Apartament nr.14 din str.Clucerului, nr.62-66, sc.C, parter, 7,28 -"- sector 1, București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164865_a_166194]
-
de 102,00 mp. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 132. Imobil și garaj, str.Crângului, nr.6, sector 1, București 232,00 -"- 133. Apartament nr.1 și garaj din str.Crângului, nr.11 A, parter, 530,76 -"- sector București ───────────────────────────────────────────────────────────────────────── ───────── 134. Apartament nr.2 din str.Crângului, nr.11 A, et.1, sector 1, București ─────────────────────────────────────────────────��────────────────────────────────────────── 135. Apartament nr.14 din str.Clucerului, nr.62-66, sc.C, parter, 7,28 -"- sector 1, București******) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 136. Imobil și garaj, str.Prof.Dr.Ion Cantacuzino, nr.4, sector 1, 554,80 -"- București ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 137
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164865_a_166194]
-
41-60 de ani; clasa a IV-a de vârstă 61-80 de ani; clasa a V-a de vârstă 81-100 de ani; clasa a VI-a de vârstă 100 de ani; 2. 5 ani pentru grupele de specii gospodărite în regimul crângului sau al codrului convențional - salcâm, sălcii și plopi indigeni, plopi euramericani. Clasa I de vârstă 1-5 ani; clasa a II-a de vârstă 6-10 ani; clasa a III-a de vârstă 11-15 ani; clasa a IV-a de vârstă 16-20
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161596_a_162925]
-
Aleea Prieteniei nr. 1, sc. A, et. 1, ap. 6, Botoșani, județul Botoșani 2810220075951 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 175. Ion Dumitru porcine Str. Calea lui Traian nr. 76, bl. S15, sc. A, ap. 8, Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea 1490803384198 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 176. Lippai Ioan porcine Str. Crângului nr. 20, �� bl. 23, sc. B, et. 4, ap. 18, Sfântu Gheorghe, județul Covasna 1521001142060 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 177. Manole Tudorel porcine Str. Înfrățirii nr. 5, Fetești, județul Ialomița 1681220211679 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 178. Mihai Florian porcine Satul Rădăcinești, comuna Berislăvești, �� județul Vâlcea 1810803384219 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 179. Mureșan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162827_a_164156]