1,976 matches
-
rămâne neschimbată o lungă perioadă de timp, fiind elementul principal al recunoașterii vizuale a identității tipului de discurs și a imaginii de brand al unui ziar. Din când în când, pot apare unele adăugiri grafice, care marchează anumite evenimente importante: Crăciunul prin brazi, fulgi de zăpadă sau căciulița și sania lui Moș Crăciun, Paștele prin ouă vopsite și iepurași, Ziua Îndrăgostiților prin inimioare. Schimbări mai radicale ale formei numelui de ziar poartă numele de re-branduiri, afectează forma și fontul numelui, și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
și cald. Primăvara bună, vara ploioasă, la fel și în 1926, când s-a lucrat greu la fân; 1928 - 14 ocotmbrie, duminică și luni 15 a nins și a fost frig patru zile, după aceea a fost frumos până în postul Crăciunului; 1929 - a plouat din 8 până în 14 iulie, a fost puhoi mare în 11 și 12 iulie de a rupt podul Moldoviței; 1930 - ape mari au rupt drumuri, au luat casele de lângă apă; 1932- în 25 și 26 iunie 1932
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
tineri, cu familiile în formație completă, ne făceam cadouri, organizam petreceri cu prietenii de familie, ne distram și ne simțeam bine. Cu nostalgie îmi amintesc și felul în care petreceam sărbătorile în copilărie și în adolescență, ca licean. Așteptam nerăbdător Crăciunul, Anul Nou și Paștele mai cu seamă pentru vacanțele cu care veneau. Participam la obiceiurile prilejuite de aceste sărbători, așa cum era tradiția în satul natal, mergeam cu colinda și cu uratul la rude, colege, prieteni, eram nelipsit de la reuniunile, balurile
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
timpuri au crezut (prof. Andre Lefevre: La Religion, 1892) în : 1-Zoolatrie (cultul direct al animalelor: foca, balena, la eschimoși; pisica, boul Apis, la egipteni); 2-Mitologie zoologică (fauna ideală: elefantul alb, caii lui Achile, licornul); 3-Fytologie (cultul lumii vegetale: bradul de crăciun, la germani, arborele cosmologic, în India); 4- Litholatria (cultul lumii minerale: piatra de la Kaaba, aeroliți, dolmene); 5-Hidrolatrie (cultul apei, al izvoarelor, fluviilor, mărilor, Gangele, Nilul); 6-Pyrolatrie (divinizarea focului: cultul Vestei, Prometeu); 7-Animismul: a-viața morților: umbra, fantoma, dublul sufletului, transmigrația
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
cu 7 ani înainte, întreaga cronologie fiind eronată - anul 1944 ar trebui să fie 1951 de la nașterea Domnului. Alți astronomi cred că steaua magilor ar fi fost o novă; unele păreri înclină către o cometă). În secolul al IV-lea, crăciunul a fost fixat pe 25 decembrie, pentru că la acea dată se celebra în antichitatea păgână solstițiul de iarnă - Sol Natalis Invicti, nașterea Soarelui neînvins. Sărbătoarea rusaliilor este la 7 săptămâni după paște; postul cel mare are 7 săptămâni, catolicii au
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
și purtătorul maleficului virus AH1N1, cel care face cu putință apariția gripei porcine. Este, poate, ipostaza ultimă a desacralizării porcului, cea prin care moartea își face simțită prezența în lume. Un alt element substanțial desacralizat al sărbătorilor de iarnă este Crăciunul însuși. Patriarhul Daniel vorbea despre adevăratul Crăciun, cel prin care Tatăl Ceresc s-a milostivit dându-ne nouă, oamenilor, pe Fiul Său Preaiubit, Iisus Hristos. Patriarhul are perfectă dreptate atunci când se referă la tradiția creștină a Crăciunului, cea legată exclusiv
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
fiind asimilat de acum încolo acestui fapt arhetipal din creștinism. Personajul Crăciun, cel ostil Nașterii lui Isus Hristos, a dispărut. Peste timp a apărut din Laponia un al Moș Crăciun, unul mare, bonom și generos cu toți copiii pământului. El este Crăciunul ce desacralizează sărbătoarea, transformând-o într-un prilej de dăruire ostentativă, publicitară. Așa se întâmplă astăzi mai peste tot în lume. Sărbătorile sunt desacralizate, devenind pentru mulți dintre noi ocazii de cleveteală și destrăbălare culinară. Politicienii le vânează electoral, transformându
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
am băgat. A urmat o săptămână de frământări în care nu găseam cheia în care să rezolv această cerere. După ce am găsit cheia, a fost însă o plăcere formidabilă. Au fost, de fapt, cele mai frumoase sărbători din viața mea - Crăciunul și Anul Nou -, pe care mi le-am petrecut singur, față în față cu manuscrisul domnului Foarță. Ș.F.: La un moment dat, Ion Barbu mi-a dat un mesaj pe telefon în care mi-a spus: „Am început să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
neurolog. I s-a dat un tratament pe bază de somnifere, concediu prelungit, care până la urmă a însemnat pensionarea cu ceva mai puțin înainte de a fi împlinit șaizeci de ani. 23 decembrie 1974 Scumpii noștri, Cu ocazia sfintelor sărbători ale Crăciunului și Anului nou, vă dorim mulți și fericiți ani. Comunicați-ne dacă ne întâlnim cu toții și când. Eu ies la pensie la 1 iulie 1975. Cu drag, Iliuță și Lorica Mardare. Trifești, 8 aprilie 1977 Dragii noștri, Cu ocazia sfintelor
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
vor ajunge cam târziu, fii sigur, sunt pornite din gând bun. Îți doresc ani mulți, cu bucurie și deplină sănătate. Aceleași bune urări și Doamnei”. București, decembrie 1975 „Mulțumesc din toată inima pentru felicitările adresate cu prilejul Sfintelor sărbători ale Crăciunului și Anului Nou. La rândul meu, vă rog să primiți - Matale și Doamna - sincere urări de fericire, sănătate și ani mulți. Petrecere frumoasă!” București, decembrie 1976 „Dragă domnule Mânăstireanu, Mulțumesc pentru felicitările trimise cu prilejul Sfintelor sărbători ale Crăciunului și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ale Crăciunului și Anului Nou. La rândul meu, vă rog să primiți - Matale și Doamna - sincere urări de fericire, sănătate și ani mulți. Petrecere frumoasă!” București, decembrie 1976 „Dragă domnule Mânăstireanu, Mulțumesc pentru felicitările trimise cu prilejul Sfintelor sărbători ale Crăciunului și Anului nou și te rog să primești sincere urări de sănătate și fericire Matale, Doamna și întreaga familie pentru anul 1977, pe care-l dorim plin de mulțumire și voie bună”. București, 25 aprilie 1977 Dragă domnule Mânăstireanu, Răspund
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
zdrobită, care a primit din nou altă lovitură. Valerică a fost accidentat, a stat în ghips, dar totuși a supraviețuit, iar Vasilică (învățătorul Anghel) a decedat pe data de 23 decembrie a.c. , iar înmormântarea a fost pe 25 decembrie. „Un Crăciun și un An nou 1977 bogat în lacrimi și dureri”. Noi vă mulțumim din tot sufletul și vă urăm încă odată „Mulți ani cu multă sănătate”. Numai de bine! Cu urări de La mulți ani pentru 1974, Stan Mohonea informa ce
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
stațiune, veniți cu gândul de a îmbunătăți starea sănătății noastre. Vă trimitem matale și doamnei, dragi salutări, cu urări de sănătate și numai voie bună, Familia Stan N. Cucu.” București, 21 decembrie 1980 O vedere simplă: „De sfintele sărbători ale Crăciunului și Anului nou, 1981, vă adresăm sincere urări de sănătate, ani mulți, cu belșug și voie bună. Petrecere frumoasă! Familia St. N. Cucu”. București, 28 august 1981 Vedere carte poștală, București, Muzeul „Curtea veche”, foto V. Stamate: „Dragă domnule Mânăstireanu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
în speranța unei revederi nu prea îndepărtate. Cu toată dragostea, Stan N. Cucu * București, 21 decembrie 1982 O vedere simplă: „Dragă domnule Mânăstireanu, Vă rugăm să primiți sincere urări de sănătate, ani mulți și buni, cu prilejul sfintelor sărbători ale Crăciunului și Anului nou, 1983. petrecere frumoasă! Doamnei, respectuoase sărutări de mâini din partea mea. Stan N. Cucu” Scrisori se primeau și de la Craiova, de la cei care semnau mai mult Nina și Senea (Coșulschi). Într-o scrisoare din 24 ianuarie 1979, Senea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
dorim multă sănătate și fericire, Grigore”. „Brăila 5 mai 2000. „Adevărat a înviat!” Vă dorim multă sănătate și viață lungă și să fim ultimii din generația noastră. Familia Negură”. „ 23 decembrie 2000, Brăila - dragul nostru, dorim ca sfintele sărbători ale Crăciunului și Anului nou 2001 să îți aducă sănătate, bucurie și mulți ani. Mulțumim pentru vederea de la Olănești, cu mult drag, familia Negură”. Moinești 7 mai 2000 Dragă Alecu, Am primit felicitarea de la tine pentru care îți mulțumim din suflet și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cu urări de sănătate, ani mulți și deplină mulțumire sufletească. Petrecere frumoasă! Cu toată dragostea, Stan N. Cucu”. București, 27 decembrie 1988 „Dragă domnule Mânăstireanu, Mulțumim, din toată inima, pentru prea frumoasele urări ce ne-ai adresat cu prilejul sărbătorilor Crăciunului și Anului nou, 1989, și , la rândul nostru dorim ca noul an, ce se ivește la orizont, să-ți aducă sănătate deplină, viață îndelungată și mulțumire sufletească. La mulți ani! Familia Stan N. Cucu ». București, 5 ianuarie 1990 București, Circul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
primește sincere urări de sănătate, ani mulți și fericire deplină, cu prilejul zilei onomastice, din partea familiei Stan N. Cucu ». București, 1 ianuarie 1993 București, Calea Dorobanți : « Dragă domnule Mânăstireanu, Mulțumim, din inimă, pentru urările adresate cu prilejul Sfintelor sărbători ale Crăciunului și Anului nou, 1993. La rândul nostru, îți dorim multă sănătate, ani mulți, fericire și realizarea tuturor dorințelor. Petrecere frumoasă ! Cu dragoste și voie bună ! Familia Stan N. Cucu ». Brad, 27 august 1993 Brad, foto D.F.Dumitru și Al. Pikalski
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de sănătate, ani mulți și numai satisfacții în viață ! Petrecere frumoasă ! Valeria și Stan N. Cucu”. București, 9 ianuarie 1996 O felicitare, simplă: „Dragă domnule Mânăstireanu, Mulțumesc, din toată inima, pentru prea frumoasele cuvinte adresate cu prilejul sfintelor sărbători ale Crăciunului și Anului nou, 1996. La rândul meu, îți doresc ani mulți și fericiți, cu realizarea tuturor aspirațiilor! Cu toată dragostea, Stan N. Cucu”. Constanța, 16 iunie 1987 Dragă Alecule, Sfârșitul lunii iunie și începutul lunii lui iulie se lasă cu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
o plecat, băi băiete! Sîrca, stați pînă la Tîrgu Frumos! cîntările sînt lupta cu vuietul, ne mai scoatem în stații, faruri gălbui fără putere Wartburgul teleghidat prin copilărie, cînd oprea creșteau, pleoape de albastru în priviri, peste spătar turnul coafurii, Crăciunul sătulul, Paștele fudulul! a murit sătul de zile, zi-le impresii, înțelegi, e Tîrgu! băi omule, cînd o plecat, odat-așa, s-o dus! bărbații ies în oraș, Barbă-Sură-Încurcă-Tren cu fata la peron, tabelul, nu întorci capul, ghișeul dinăuntru mi-l arată cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la câmp, la vie sau grădina de zarzavat ; la pădure unde culegeam flori, fragi, bureți, fructe - în funcție de perioada când mergeam. O mare bucurie aveam când venea sărbătorile Crăciunului, Anului Nou, și a Paștelui. Spre exemplu, în cele trei zile ale Crăciunului toți membrii familiei se îmbrăcau în hainele cele mai bune sau noi, iar deosebirea esențială consta în modul în care se serveau preparatele la masa de dimineață. Masa începea cu o bucată de anaforă, apoi se mânca o bucată de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
oamenii și le făceau unii altora sau pe care le aduceau copiilor ; în sfîrșit, fraternizarea între bogați și săraci, stăpîni și slugi. Cînd analizăm faptele mai îndeaproape, ies la iveală unele analogii de structură la fel de frapante. Ca și Saturnaliile romane, Crăciunul medieval prezintă două trăsături sincretice și opuse. Este în primul rînd o adunare și o comuniune : distincția dintre clase și stări este temporar abolită, sclavii sau servitorii se așază la masa stăpînilor, iar aceștia din urmă le devin slujitori ; mesele
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
de livadă, O livadă și-o cetate Și-n cetate cine șede ? Șede Silvia d-ochi negri Și coase și chindisește Tot gulere voinicești Și prapori împărătești Și alte țesături domnești Hai Ler, flori de măr. Tot în ajun de crăciun, doi, trei băieți tot sub 14 ani, mai isteți constituie un grup care cu sprijinul părinților sau a unor frați mai mari și-au confecționat din vreme o stea de carton pe care au împodobit-o cu imagini colorate legate
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
casele locuitorilor fruntași ai satului în seara de ajun, adică în 24 decembrie. Ceata e o asociere care se constituie prin actul de voință a tinerilor satului, organizată pe bază de legi nescrise, ancestrale, în fiecare an la începutul postului crăciunului. Ea e condusă de un jude (primar), ales de toți ceilalți membri ai cetei odată cu alegerea și a unui așa zis crâșmar, în fond un alt membru al cetei care are condiția și capacitatea să gestioneze toate bunurile materiale, mai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ele aduse «cu colacu», dar la care participa cine dorea dintre săteni, oameni și femei în vârstă care se simțeau bine în preajma tineretului. «Fata cu colacu», era un obicei al locului, care consta în faptul că în prima zi a crăciunului, ceata mergea și ducea părinților uneia dintre fete o glajă de rachiu și închinând îi rugau pe aceștia să-și lase fata să vină «cu colacul» la petrecerile lor, arătând totodată și care-i feciorul care o cere și care
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
acolo la gazdă se făceau de fapt două mese, una la care se așezau feciorii cărora le veniseră «fetele cu colacu», iar cealaltă masă , numită și «masa verde» era destinată feciorilor care nu tocmiseră «fete cu colac». În ziua de crăciun, primarul(judele) convenea cu fetele satului, acceptarea cetei la joc în gospodăria acestora. Cele care primeau ceata erau vizitate apoi într-una din seri în curte unde se făceau trei jocuri, ca mai apoi feciorii să fie invitați în casă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]