3,019 matches
-
tipărit în o mie de exemplare, este anchetat de poliție și consemnat la domiciliu. A debutat în 1914, sub pseudonimul George din Muscel, la revista „Valuri” din Iași. A editat revistele „Rândunica” (1925-1928, Alexandria), „Facla Muscelului” (1926-1927, Câmpulung) și „Piatra Craiului” (1928-1929, Dragoslavele) și a colaborat cu articole pe teme sociale, politice, de igienă și educație sanitară, precum și cu traduceri la numeroase publicații: „Analele Dobrogei”, „Gazeta Alexandriei”, „Muguri”, „Muscelul nostru”, „Curierul nostru”, „Presa”, „Revista noastră”, „Steaua poporului”, „Junimea”, „Glasul țării” ș.a.
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
prezentului, DL, 2001, 4; Constantin Coroiu, Dosarul „Luceafărul”, ALA, 2001, 588; Nichita Danilov, O conversație la mică adâncime, „Obiectiv”, 2001, 28 decembrie; Vasile, Proza, 322-323; Constantin Călin, „Conversație pe Titanic”, „Monitorul de Bacău”, 2002, 4 februarie; Gheorghe Lupu, Surâsul romancierei, „Crai nou”, 2002, 6 iulie; Gheorghe Lupu, Spaima de tăcere, „Bucovina literară”, 2002, 7-8; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 424-425; Al. Florin Țene, „Conversație pe Titanic”, CL, 2003, 6; Alexandra Hasan, Memoria - preț al libertății, CL, 2003, 12; Paul Silvestru, Carte de
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
Petru Ursache la 70 de ani, „Studii și comunicări de etnologie”, 2001; Maria Andrei, „Etnoestetica”, „Revista de etnologie” (Timișoara), 2001; Cornel Ducan, „Cazul Mărie” sau Despre o cazuistică a frumuseții tradiționale românești, „Suflet oltenesc”, 2002, 2; Gheorghe Lupu, Porni Luceafărul, „Crai nou”, 2002, 20 aprilie; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 425-426; Constantin Cubleșan, Doina, expresie a mentalului românesc, „Cetatea culturală”, 2003, 1. I. D.
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
Ca o rană cunoașterea, pref. Dumitru Micu, Cluj-Napoca, 2001; Turnul de fildeș, București, 2003. Ediții, antologii: Ion Agârbiceanu, Fefeleaga, postfața edit., București, 1971; Ion Vinea, Opere, I-V, introd. edit., Cluj, 1971-1978 (în colaborare cu Gheorghe Sprințeroiu); Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea Veche, postfața edit., București, 1972. Traduceri: Cântece de la izvorul Dunării. 51 de autori germani contemporani, introd. trad., Cluj-Napoca, 1991; Markus Manfred Jung, Durch lange Schatten - Prin umbre lungi, ed. bilingvă, pref. trad., Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Dumitru Micu
VAIDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
un proces evident în ordinea vieții cotidiene, dar irelevant sub raportul comentariului critic. În schimb, deși are minime tangențe cu sociologia literaturii, celălalt studiu desfășoară o polemică ingenioasă cu Ovidiu Cotruș: luând act de „numeroasele contradicții” înregistrate de critic în Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale, V. demonstrează că aspectele semnalate alcătuiesc un „sistem al contradicțiilor consecvente”, în care viziunea mateină asupra lumii („viața care se viețuiește”) e subminată programatic de mitologia sa („viața care se visează”). Dar dacă aceste
VARTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
1988, Legende istorice, pref. edit., București, 1993; George Coșbuc, Povestea unei coroane de oțel, pref. edit., București, 1992; Octavian Goga, Mustul care fierbe, pref. edit., București, 1992; I. A. Brătescu-Voinești, Opere, I, pref. Al. Piru, București, 1994; Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche, pref. edit., București, 1994; Petre Ispirescu, Legende sau Basmele românilor, pref. edit., București, 1994; Cezar Petrescu, Carlton, pref. edit., București, 1994; E. Lovinescu, Mite. Bălăuca, pref. edit., București, 1995; Jean Bart, Jurnal de bord, pref. edit., București, 2000
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
colaborează permanent, devenind cronicarul literar, teatral și artistic al ziarului; îi apar aici și versuri, nuvele, pamflete, note, corespondențe. Ceea ce individualizează prezența sa e rubrica „De las palabras”, devenită „Palabras”, în care folosește pseudonimul Don Padil; mai semnează Zadig, Discerniu, Crai nou et comp., Placido etc. Transferat în 1881 la Tribunalul din Târgoviște, renunță după câteva luni la magistratură, profesând avocatura la Focșani, dar stă mai mult în București, unde activează intens în presă. Debutează editorial în 1883 cu volumul de poeme
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
raze-n fețe dogorite. Ușor se-nclină spicele-aurite, Când snopii-n șir...cântați secerătoare! Se clatină, lung țipă sub povară Căruțele pe drumul alb de țară; Pocnind din bice hăulesc flăcăii. Apusul joacă-ntr-un potop de pară; Se duce craiul zilelor de vară Spre alte lumi, departe-n fundul văii... (Șt. O. Iosif Secerișul) 2. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător: holde, hăulesc, huiește, potop, povară, crai. 3. Găsește expresiile din text cu ajutorul cărora se creează: Imagini vizuale, Imagini de mișcare
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
Pocnind din bice hăulesc flăcăii. Apusul joacă-ntr-un potop de pară; Se duce craiul zilelor de vară Spre alte lumi, departe-n fundul văii... (Șt. O. Iosif Secerișul) 2. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător: holde, hăulesc, huiește, potop, povară, crai. 3. Găsește expresiile din text cu ajutorul cărora se creează: Imagini vizuale, Imagini de mișcare, Imagini auditive. 4. Ce descrie Șt. O. Iosif în această poezie? 5. Dați titluri celor patru tablouri de poezie 6. Identifică și analizează verbele: “Cocostârcul s-
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
MOȘ CRĂCIUN după Octavian Goga Moș Crăciun cu barba albă, Moș Crăciun cu traista plină, Vechi stăpân atât de darnic al copilăriei mele, Azi la noi în sat te-așteaptă toată casa luminată, Cu colinde și cu cântec și cu crai cetiți în stele. Tu te furișezi în taină pe la fiecare poartă, Cu pășirea ta tiptilă nu lași urme pe zăpadă, Dar se simte întreg cuprinsul oropsiților de soartă Când lași binecuvântarea peste capul lor să cadă. Tu cobori și-n
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
sau al panourilor ce invadează străzile, dar și al patimei internetului, site-urilor, barului-totem și mai ales al referințelor culturale sau profane de tot felul. Tinerii lui P. nu mai știu să se bucure, „săraci”, „neînțeleși”, ei devin din frumoși crai și din nebuni ai marilor orașe niște băiețași „șmecheri” de la colțul străzii. Romanul este o fabulă a „politichiei”, cu secvențe precum mineriada din 1991, relatarea meciului de fotbal România - Suedia, atmosfera din tractirul pestriț al lui Ciaplin etc. SCRIERI: Mesteci
POPESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288925_a_290254]
-
a latinității, strămoșilor traci și a țării (Scrisoare latină, România, Burebista). Mesianismul, mistica și retorica naționalistă, acordurile psaltice domină versurile din Avram Iancu sau Întemeierea prin jertfă (1984), stabilindu-se corespondențe metaforice între simboluri ale istoriei țării și personaje biblice (Craii porniți de la răsărit: Horea, Cloșca, Crișan, Mihai Întreitul, Psalm, Transilvania, Patria însă, Nicolae Bălcescu, Mihai Eminescu). O încercare de a aborda alte perspective tematice se înregistrează în Pecetea elină (1985) și în Zei în lacrimi (1987), ambele puse sub semnul
POPA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288907_a_290236]
-
contramodelul indezirabil, produs al unei vindicte pasionate. Zugrăvind un astfel de Brâncoveanu, P. participă la o dezbatere și polemizează cu panegiriștii, încercând o definiție proprie pentru dubletul fericire-laudă: „Iaste osebire între laudă și între fericire, că să fericescu mulți împărați, crai, domni, boiari, pentru norocul ce au în viiața lor, după pofta și voința celor trupești lucruri, cum avuții multe să aibă, cu cinste, cu îndelungări de stăpâniri și altele ca acestea. Sânt darurile norocului pe care și alți păgâni și
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
secetă, molime, războaie turco-austriece, abdicări spectaculoase, decese mai însemnate („Întâi au murit Filip, duce de Orleansu”, „Murit-au și Inochentie al treisprezecelea, papa al Râmului”) și logodne de prin Europa („Într-acest an fiind logodit Ludovic al cinci[sprezece]lea, craiul franțozesc, cu fata craiului Ișpanii și aducând-o în Paris numai să facă nuntă, au aflat pricină că ar fi fost mică dă zile, și au stricat logodna, și o au trimis-o înapoi la Ișpaniia”), nunțile ori cumetriile ce
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
abdicări spectaculoase, decese mai însemnate („Întâi au murit Filip, duce de Orleansu”, „Murit-au și Inochentie al treisprezecelea, papa al Râmului”) și logodne de prin Europa („Într-acest an fiind logodit Ludovic al cinci[sprezece]lea, craiul franțozesc, cu fata craiului Ișpanii și aducând-o în Paris numai să facă nuntă, au aflat pricină că ar fi fost mică dă zile, și au stricat logodna, și o au trimis-o înapoi la Ișpaniia”), nunțile ori cumetriile ce implicau cumva persoana lui
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
1978, 1995), Premiul și Medalia pentru cel mai bun traducător al teatrului italian în Europa, acordat de Institutul Italian al Dramei (1979) ș.a., precum și premii naționale: Premiul Asociației Cineaștilor (1975, 1984), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducerea în italiană a romanului Craii de Curtea-Veche și a nuvelei Remember de Mateiu I. Caragiale (1980), Premiul Academiei Române (1981, 1983), Premiul Uniunii Cineaștilor pentru opera omnia (1996). Spirit cu o temeinică pregătire filosofică, estetică și culturală prelucrată marxist, P. reprezintă de-a lungul câtorva decenii
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
pref. trad., București, 1973, Romanul Ferrarei, București, 1990 (în colaborare cu Rodica Locusteanu); Antonio Gramsci, Cinci minute pentru tata. Scrisori către copii. Însemnări pedagogice, pref. trad., București, 1974; Giuseppe Dessi, Țara de umbre, pref. trad., București, 1976; Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche. Remember - I crai della Vecchia Corte. Remember, ed. bilingvă, București, 1980. Repere bibliografice: Ileana Berlogea, Pirandello în România, SXX, 1967, 6; Michaela Șchiopu, Pirandello, RITL, 1967, 4; Ion Cantacuzino, „O voce din off”, RL, 1973, 29; Valerian Sava
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
Ferrarei, București, 1990 (în colaborare cu Rodica Locusteanu); Antonio Gramsci, Cinci minute pentru tata. Scrisori către copii. Însemnări pedagogice, pref. trad., București, 1974; Giuseppe Dessi, Țara de umbre, pref. trad., București, 1976; Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche. Remember - I crai della Vecchia Corte. Remember, ed. bilingvă, București, 1980. Repere bibliografice: Ileana Berlogea, Pirandello în România, SXX, 1967, 6; Michaela Șchiopu, Pirandello, RITL, 1967, 4; Ion Cantacuzino, „O voce din off”, RL, 1973, 29; Valerian Sava, „O voce din off”, „Cinema
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
linia realismului integral, că Alecsandri prefigurează fie și numai cu câțiva ani impresionismul, că Mateiu I. Caragiale îl depășește pe Flaubert în materie de perfecționism creator, fiind „poate cel mai laborios prozator din istoria literară a lumii” și anunțând prin Craii de Curtea-Veche romanul Ghepardul al lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, a-l decreta pe Camil Petrescu „un mare precursor pe plan universal”, concurent al lui William Faulkner și înaintaș al unor Michel Butor, Nathalie Sarraute sau Umberto Eco, făcând din
PROTOCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]
-
Să nu stăm singuri în furtună / Cu Doamna Basarabia” (Decebal la Vadul lui Vodă). Trecutul și prezentul, legenda și istoria, imaginarul și realul, soarta țării și soarta lumii se întâlnesc în ritm de colindă populară: „Colindă, colindă / Poposiră-n tihnă, / Crai înalți de-o șchioapă, / Cu obraji de ceară, / În ajun sub seară / [...] Că în umbra nopții, / Stau la pândă lupii / Slujitorii Morții / Împrejurul stânii / [...] Trădătorii lumii, / Adunați cu lașii, / Din taigaua rece / Și din Kazahstan, / Spre Munceștii noștri, / Își îndreaptă
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
București, 1976; Zece poeți polonezi contemporani, pref. trad., București, 1978; I. Che˛cinski, Conacul cu stafii, București, 1979 (în colaborare); Ryszard Klyș, Ucideți oaia neagră, București, 1979; Kornel Filipowicz, Prizonierul și fata, București, 1980; Tadeusz Nowak, Și de vei fi crai, și de vei fi călău, pref. trad., București, 1987; Tadeusz Dolega Mostowicz, Vraciul. Profesorul Wilczur, I-II, pref. trad., București, 1991; Witold Gombrowicz, Ferdydurke, postfață trad., București, 1996, Pornografie, postfața trad., București, 1999, Trans-Atlantic, postfața trad., București, 1999, Cosmos, postfața
PETRICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
româno-polone”, AIX, t. XX, 1977;Leon Volovici, „Confluențe culturale româno-polone”, CREL, 1978, 1; Ulici, Prima verba, II, 213-214; Danuta Bienkowska, Niewieda˛ samych siebie zuboz.amy, „Literatura” (Varșovia), 1979, 28 august; Velea, Interferențe, 226-230; Velea, Universaliști, 269-277; Stan Velea, Revitalizarea eseului, „Crai nou”, 2003, 3494. St.V.
PETRICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
peisaj întunecat. Mai mult contur au portretele cu tușă de grotesc (Antohi bogasierul). Umorul, mai rar în creația feminină, colorează plăcut prozele scrise de P., ca în Conu Gheorghieș și conu Alecuță. Îi reușesc și poveștile în canonul basmului (Fetele craiului Ger), răscroind chisnovat miturile (Danaidele) sau cultivând un aer oriental prin care se străvede o morală spre luare-aminte (Feciorul, Răsplata). Însă ceea ce atrage în scrisul bârlădencei - ca, de altfel, și în teatrul ei - este șartul rostirii. Romanul Mărăcini (1937), în
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
2002. Antologii: Antologia poeților de azi, I-II, cu 70 de chipuri de Marcel Iancu, București, 1925-1928 (în colaborare cu Ion Pillat); ed. îngr. Ion Nistor, pref. Cornelia Pillat, București, 2000. Ediții: Mateiu I. Caragiale, Opere, pref. edit, București, 1936, Craii de Curtea-Veche, pref. edit., București, 1965; Mihai Eminescu, Opere, I-VI, introd. edit., București, 1939-1963; Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriei mele, București, 1952. Traduceri: De la Chateaubriand la Mallarmé, îngr. și pref. trad., cu portrete de Rudolf Rybiczka, București, 1938; ed.
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
Centrul de Studii Internaționale al Universității de Stat Chico (California, SUA), având strânse legături cu comunitatea românească de aici. Colaborează la „Clopotul cultural artistic” Botoșani, „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, Viața românească”, „Orizont”, „Steaua”, „Bucovina literară”, „Clopotul”, „Crai nou”, „Hyperion”, „Amfitrion”, „Pagini bucovinene”, „Caiete botoșănene”, „Confluențe”, „Orient latin”, „Porto-Franco”, „Tibiscus”, „Glasul națiunii” (Chișinău), „Literatură și artă” (Chișinău), „Glasul Bucovinei” (Cernăuți-București), „Lumina” (Pancevo), „New York Magazin”, „Lumină lină”. „Gracious Light” (New York), „Luceafărul românesc” (Canada) ș.a. Debutează cu versuri în revista
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]