11,160 matches
-
efecte sonore care nu există și nici n-au existat vreodată în forma aceasta. Că un disc ar transmite muzică - iată una din cele mai grave iluzii pe care le are și le cultivă omenirea. Discul a distrus orice inițiativă creatoare și spontană. El poartă vina pentru starea în mare parte precară, ba chiar catastrofală, a vieții muzicale din ziua de astăzi. Un muzician tînăr, și mai ales un dirijor tînăr, primește prin el totul mură-n gură. De exemplu, eu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4377_a_5702]
-
dar nu mă pot opri să afirm că lenea lor e altceva și decât lenea din viziunea țăranilor, și decât lenea atât de prețuită de boieri. Lenea artiștilor este o pauză, în activitatea lor, consacrată meditației. Are, așadar, un scop creator, nicidecum recreativ. Deși pare a nu face nimic, artistul se dedă lenei ca formă de meditație asupra operei pe care o are în minte. Stăteam zilele trecute cu ochii în tavan, în timp ce seara cobora și camera se întuneca. Fetița mea
Povestea unui om leneș by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4378_a_5703]
-
în peisajul critic românesc din anii ’60-’70. Critica lui, deși pornea, ca și generația ’60, de la Călinescu, evoluase, printre interdicții, recluziune și reveniri, în altă direcție decât cea a mai tinerilor săi confrați șaizeciști. Dinu Pillat nu continuă subiectivitatea creatoare a criticii călinesciene, în care șaizeciștii vedeau o armă împotriva rigidității realismului socialist, ci duce mai departe, în manieră personală, preocupările inaugurate de G. Că- linescu în Curs de poezie și în studiile anilor ’44-’48 (Domina bona, Istoria literară
Al doilea Pillat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4389_a_5714]
-
pe lînga Uniunea arhitecților din Republică Populară Română și sub controlul Comitetului de Stat pentru Arhitectură și Construcții. Fondul de arhitectură are sediul în București. Articolul 2 Fondul de arhitectură are ca scop: a) asigurarea condițiilor favorabile pentru desfășurarea activității creatoare în domeniul arhitecturii și stimularea creației arhitecturale a membrilor Fondului de arhitectură; ... b) sprijinirea din punct de vedere material a membrilor Fondului de arhitectură și a șotiilor și copiilor minori ai acestora; ... c) îmbunătățirea condițiilor de trai ale membrilor Fondului
DECRET nr. 95 din 31 martie 1955 pentru organizarea şi funcţionarea Fondului de arhitectura din Republica Populara Română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106147_a_107476]
-
inaugural de primire a lui Dumézil la Academia Franceză, când i-a răspuns Claude Lévi-Strauss. Apoi la recepția de la Collège de France se întreține îndelung cu sărbătoritul, care, deși trecuse într-al nouălea deceniu de viață, era „lucid, energic și creator”. Încă din 1980, când am început cercetarea și inventarierea arhivei din țară, Eliade mi-a sugerat să încredințez tiparului corespondența. „Am publicat în diferite reviste (România literară, Manuscriptum, Viața Românească, Revista de istorie și teorie literară, Jurnalul literar, Orizont, Steaua
Scrisori inedite - Georges Dumézil către Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/5756_a_7081]
-
subiect”. Caracterizarea îi aparține criticului Alfred Kazin. Acest nefericit prieten avea să devină modelul regelui african Dahfu, din romanul lui Bellow, Henderson, regele ploii. Știm și noi ce dureroasă este pără- duirea stupidă a vieții unui tânăr cu inepuizabil potențial creator. Să ne gândim la un George Mărgărit și la toți cei din clasa lui de spirite care au clacat fără să-și fi dat întreaga măsură sau, dacă vrem să privim către destine literare care au apucat să se contureze
A scrie – o datorie și un leac by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5762_a_7087]
-
în anul ‘68, cu revolte și contestații ale tinerilor, nu puțini dintre ei sub flamura radical-anarhistă a unui filosof de talia lui J. P. Sartre. I. S.: Poate ne mărturisiți ceva și despre singurătatea creatorului de cursă lungă... N. B.: Singurătatea „creatorului de cursă lungă”, cum spuneți, stimate domnule profesor Simuț, e mai puțin spectaculoasă decât pare unora. Dealtfel, e o falsă singurătate, deoarece, după un număr de ani și de cărți, de opusuri publicate și care, de bine-de rău, întrunesc sufragiile
Nicolae Breban by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5782_a_7107]
-
este, de fapt, miza cărții mele Trădarea criticii: nu, nu le reproșez criticilor, tineri sau consacrați, că nu scriu despre cărțile mele și nici nu le reproșez măcar că nu mă mai citesc, ci că și-au pierdut credința în geniul creator național, al unei creații literare și artistice capabile să producă opere de nivel înalt și universal. Tocmai „acum”, în noua și vulcanica libertate socială, de parcă noi, sub tirania comunistă, am fost mai „liberi” de a voi și de a îndrăzni
Nicolae Breban by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5782_a_7107]
-
care personalitățile accentuate - precum George Peppard, care se comporta pe platoul de filmare ca și cum el ar fi fost vedeta filmului - sunt prezentate în contrast cu amabilitatea, drăgălășenia și generozitatea lui Audrey Hepburn. Povestea filmării peliculei este o aventură în sine, un efort creator început, așa cum spune chiar titlul cărții, într-o dimineață, la ora cinci, pe Fifth Avenue în Manhattan, și continuată într-o febrilitate aventuroasă până la premiera gândită și ea asemeni unui film, în care invitațiile erau scrise în tonul și limbajul
Mic-dejun cu Audrey (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5868_a_7193]
-
laborator abandonate în 1931 și 1932, Jar e încredințat editurii în 1934. Cât privește Gorila, mai întârzie până în 1938, când, revenit la Valea Mare, notează în 13 mai: „Numai acum am venit aici. Lucrez corectură și sfârșit Gorila”. Dar intenția creatoare, proiectarea personajului principal era consemnată în caietul de la Valea Mare încă din 26 noiembrie 1934: „Firește, dacă aș putea scrie vârtos la Gorila, să fie gata de primăvară, toate s-ar înlesni considerabil. Scrisul însă merge greu, ca totdeauna. Nu
Laboratorul de creație de la Valea Mare by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5886_a_7211]
-
Goga este unul dintre cei care, în numele unui ideal etic desuet și iluzoriu, au contribuit decisiv la prăbușirea stimei de sine a românilor, înfățișând viața din Vechiul Regat exclusiv sub latura ei coruptă și decadentă, ignorând cu desăvârșire enormul elan creator și, mai ales, inteligența politică națională care avea să creeze, în 1918, România Mare. Iar volumele postbelice sunt de-a dreptul ratate. Idei tot mai puține, clișee „patriotice”, un verb oratoric impresionant prin energie (dar vetust în raport cu epoca, inclusiv la
Goga și Publicistica radicală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5521_a_6846]
-
de abstracte, încât e foarte greu să te aperi de ele. Suprema izbândă pentru instigator ar fi cooptarea elevului favorit al lui Socrate printre martorii împotriva acestuia. Vorbindu-i provocator lui Platon despre himerele republicii ideale ca despre un eșec creator (Te refugiezi în filozofia ta aridă, stupidă, din fața insuccesului tău ca poet), Gorgias îi recomandă scufundarea în josnicia omenească pentru a descoperi imboldul artistului de geniu, frate cu criminalul și nebunul: Ai învățat totul din carte, cunoști viața din cărți
Mit și actualitate by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5535_a_6860]
-
pe ei... Un crap enorm împăiat plutește deasupra noastră într-o vârșă. Un profesor timid, dar foarte perspicace, ne pune în vedere, nouă, bucureștenilor: „Domnii mei, să știți, Brăila este un oraș nervos.” În sensul temperamentului, firește, și al neastâmpărului creator, prielnic experiențelor de tot felul și cunoașterii omenești. * * * Brăila lui Panait Istrati o țin minte cuprinsă în seara revelatoare când, pas cu pas, cartierul faimos reînvia evocat de un brăilean autentic, prietenul meu, criticul Gabriel Dimisianu, fiul librarului. Noi suntem
Un oraș nervos by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5544_a_6869]
-
dominator natura. Ceea ce însă generații mai noi încearcă deslușit este să nu se stabilizeze într-o relație care acceptă o anume exterioritate a mijloacelor, față cu materia și forța intrinsecă a realului. Bogdan Lascăr aparține opțiunii pentru un asemenea parteneriat creator, avid să provoace identificări de substanță. După anii de contact, în pragul medicinei, o formație completă în aria artelor vizuale i-a orientat astfel aplicarea la obiect, încît să nu urmărească fragmente muzeal ilustrative, ci, mai curînd, semnale de pătrundere
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
în varianta lui estetică se hrănește din imbolduri drăcești, în măsura în care orice frumusețe literară care tinde să atragă are ceva necurat în ea. E ca și cum inspirația artistului vine dintr-o tensiune pe care numai fermentul diavolului o poate ridica la temperaturi creatoare. La drept vorbind, oricine scrie cu gîndul de a culege reacții prielnice știe că motivațiile lui nu sunt defel caste. Dimitrie Bejan e om al harului, deci un spirit rupt de condiția zămislirii frumoase. A-i citi cărțile în canon
Crucea de la Oranki by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5679_a_7004]
-
Critica fără literatură (fără obiect) desigur că nu este cu putință. Dar critica nu parazitează literatura, ci o însoțește complinitor. Ca disciplină cu statut propriu, ea funcționează de relativ puțin timp, dar literatura a avut întotdeauna o conștiință critică. Instinctul creator al artistului trebuia vegheat, «strunit» din interior. Căci din interiorul literaturii acționează critica, și nu din afara ei, cum greșit se mai crede”. Referindu-se la modalitățile temperamentale și stilistice de exprimare a personalității în domeniul criticii literare, Gheorghe Grigurcu notează
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
cultivă solitudinea cu o conștiință a incapacității organice de socializare: „Nu pot înlocui pe nimeni oricît de aspră ar fi substanța / din care e făcut”. Dat fiind cercul acestei singurătăți (singularizări) în care se include, erosul unei astfel de naturi creatoare e dificil. Femeia atentează stilistic la condiția artistului axat pe o superbie a căderii, nemaidispus a crede „ca altădată că totul e sus”, că viața ar fi „pe culmi”. Are loc o denivelare a imaginarului, o incapacitate a îndrăgostitului de
Din stirpea damnaților by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5798_a_7123]
-
Spania, nu a avut decât rezultate dezastroase, cauzând șomaj și sărăcie”, a declarat Sabin Cutaș. În acest sens, europarlamentarul a susținut că ”Uniunea Europeană are nevoie de elaborarea urgentă a unui plan comun de investiții, în cadrul căruia să aibă prioritate investițiile creatoare de locuri de muncă de calitate, precum cele realizate în sectoarele educației, sănătății, sau cercetării”, a subliniat acesta. „Pentru a susține aceste investiții statele membre nu au altă alternativă decât cea a solidarității. Taxa pe tranzacțiile financiare și punerea în
Sabin Cutaș: Prioritar pentru UE, elaborarea unui plan comun de investiții () [Corola-journal/Journalistic/58091_a_59416]
-
romanul, are cititorii săi privilegiați și că aduce filmografiei un plus de imaginație și un ludic efervescent, pe care este posibil să nu-l mai revezi acolo unde aceiași regizori semnează lungmetraje sau dimpotrivă să-l revezi reinvestit în mod creator. Scurtmetrajul este un gen în sine, scoate la iveală abilitatea de a spune foarte mult cu foarte puțin, de a concentra o poveste în câteva scene, de a da filmului un propriu al său pe care istoria filmului îl revendică
Filmul de piatră (ediția a II-a, 6-9 ianuarie, Piatra Neamț) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5834_a_7159]
-
folosită aici mai ales arhiva, dar fără exces de documentare stufoasă, de acumulare pozitivistă a datelor și faptelor, ci procedându-se la o selecție semnificativă de texte din categoria celor menționate, de natură să evidențeieze un anume episod biografic și creator. Sunt evocate, astfel, succesiv, dificultățile primilor ani de acomodare, angajarea la Societatea „Abeille”, cu ajutorul lui Ilarie Voronca, unde o întâlnește pe viitoarea soție, Genviève Tissier, angajarea, apoi, la studiourile Paramount, călătoriile în Argentina, din 1929 și 1936, și experimentele sale
Cu Benjamin Fondane dincolo de Istorie by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/5570_a_6895]
-
Cercel, Cristian Ciocan, Christian Ferencz-Flaz, Paul Marinescu și Paul Balogh. Cum protagoniștii se știu prea bine între ei, interesul cărții stă în felul în care fiecare își asumă trecerea de la etapa 1, de înfrînare instructivă, la etapa 2, de ecloziune creatoare. Rolul celor doi doctoranzi e diferit: Gabriel Cercel are meritul de provoca o întîlnire de care el însuși avea nevoie: o apropiere spirituală în urma căreia, comunicînd cu maestrul într-un chip cum puțini dintre doctoranzii lui Gabriel Liiceanu au reușit
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
însă într-o prezentare, din păcate, neinspirată. S-a considerat probabil că noi toți, cei din Est, suntem mai sensibili la subiectul politic și faptul este real, - cu condiția însă ca realizatorii spectacolelor să aibă un autentic dar al ironiei creatoare. În plus, faptul că unor artiști - cum este Maia Plisețkaia - le era dezvăluită numai o fațetă, aceea de aderent la o ideologie, le creionează acestora un portret abuziv, redus la mai puțin decât au fost ei integral. De cu totul
Zilele dansului austriac by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5083_a_6408]
-
încărcîndu-l cu o aură sufletească pe care manualele de istorie sau comentariile politice o elimină constant. „Trebuie spus încă o dată aici, chiar și în acest studiu, noi nu vrem să fim «obiectivi», ci vrem să recurgem la privilegiul subiectivității noastre creatoare.“ (p. 144) Rezultatul este un eseu în care personajele sînt reale, doar unghiul de interpretare e subiectiv. De fapt, cu Breban se întîmplă o răscolire iscată de demnitatea vîrstei: vine o etapă în viața unui intelectual cînd, fricile scăzînd, în
Hybrisul românesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5634_a_6959]
-
scris un roman. Nu ne prevenise. Dar o surpriză este și formula în care l-a scris. În climatul actual de febrile inovări, Marta Petreu recurge la realismul „vechi”, la personaje configurate puternic, la forme de limbaj țărănesc și ardelenesc, creatoare de atmosferă, la, în fine, toate tiparele tradiționale ale prozei de reconstituire. Aceste tipare le umple cu o materie și veche și nouă. Veche în măsura în care ilustrează comportamente omenești comune, tipice, cum se zicea odinioară, feluri de a reacționa ale oricui
O carte complexă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5487_a_6812]
-
Din această perspectivă, considerăm benefică și salutară intenția conducerii instituției de a oferi unor tineri cântăreți posibilitatea de a se etala pe scenă într-un spectacol. Unii dintre ei au mai cântat în diverse producții, aflându-se în plină evoluție creatoare. Recent, chiar Opera Națională a găzduit un spectacol eveniment cu opera Don Giovanni de Mozart, într-o nouă montare, în exclusivitate cu masteranzi și studenți ai Universității Nationale de Muzică. Recunoaștem că acest demers al operei a comportat și unele
L’ELISIR D’AMORE de Gaetano Donizetti - premieră la Opera Națională București by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/4510_a_5835]