5,854 matches
-
a iederei. Vorbind despre „orgiile din timpul Bacchanalelor”, Plutarh notează faptul că „femeile care sunt cuprinse de furii bahice se reped la iederă, o apucă cu mâinile, o rup și o mestecă în dinți”. Acest lucru - continuă Plutarh - face destul de credibil ceea ce se spune despre iederă : potrivit unora, ea conține spirite violente care trezesc, excită și provoacă stări de transă, urmate de con- vulsii. Pe scurt, iedera produce o beție fără vin, un fel de vrajă celor care sunt în mod
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
numai o perspectivă subiectivă și, prin urmare, doar condițional validă a întîmplărilor narate. Această credibilitate condițională nu este suficientă în calitate de criteriu, totuși, pentru că unii naratori auctoriali la persoana a treia Lockermann trece cu vederea acest aspect 215 sînt doar condițional credibili, din moment ce ei, la rîndul lor, sînt considerați personaje ficționale create de autor și echipate cu o anumită personalitate individuală. Numai naratorul omniscient care nu întîmpină restricții ar trebui exclus din această descriere a rolului naratorului. Totuși, din toate motivele practice
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
sale extenuate. El a fost îngenuncheat de învechirea uzinelor sale de vise, deloc competitive cu Hollywood-ul, cu soap-opera și cu videoclipul. Incapacitatea sa de a produce ritmuri, de a ține piept rock-ului și pop-ului, de a produce vedete credibile care să rivalizeze cu starurile. Neputința de a acoperi pereții și ecranul cu imagini frumoase, altele decît lozincile, sloganurile sau clișeele, nu a avut nici ea mai puțină importanță decît neputința de a umple raioanele băcăniilor (magazinele din Praga sau
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fiecare epocă, chiar cei care muncesc din umbră, adică operatorii coeziunii imaginare. 3. Întrucît temelia lucrurilor este "suportul suporturilor" sau pietatea socială, ea nu lipsește niciodată, dar nici nu este aceeași întotdeauna. Oamenii rămîn credincioși, dar își schimbă crezul. Formele credibilului și regulile de acreditare se modifică în funcție de suporturile transmisiei și cele ale depozitului simbolic. E de la sine înțeles că aceste stări se succed în istorie ca tot atîtea predominanțe sau polarități marcante, dar și că un contemporan trăiește laolaltă toate
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a lui Theodor Stolojan a declanșat un val de speculații cu privire la adevăratele motive ale gestului liderului liberal, cu atât mai mult cu cât explicațiile oficiale ce i-au urmat au fost contradictorii. Dintre scenariile vehiculate, primul și, probabil, cel mai credibil a fost lansat chiar de noul candidat prezidențial al Alianței. La conferința de presă extraordinară desfășurată duminică 3 octombrie, la numai câteva ore după ce ex-liderul liberal părăsea România, Traian Băsescu a declarat că Stolojan s-a retras din viața politică
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Din păcate, nu am reușit să încadrez decât Ludoșul într-unul din tipurile menționate, pentru că în ce privește Tălmăcelul m-am lovit de aceeași dificultate: lipsa unor date statistice extrem de relevante pentru populația, economia, migrația acestuia. Recensămintele populației care constituie cea mai credibilă sursă de date nu oferă informații la nivel de sat, pentru multe din aspectele relevante pentru viața satului. Baza de date Indicatori de dezvoltare a satelor românești 1998, o bază completă ce cuprinde toate cele aproximativ 12000 de sate ale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
însă sunt aferente calculului valorii juste a instrumentelor financiare în conturile consolidate. În acest sens, se precizează: „Valoarea justă se determină prin referire la: a) valoarea de piață, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica ușor o piață credibilă. Dacă valoarea de piață nu se poate identifica ușor pentru un instrument, dar poate fi identificată pentru componentele sale sau pentru un instrument similar, valoarea de piață poate fi derivată din cea a componentelor sale sau a instrumentului similar; sau
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
valoarea de piață poate fi derivată din cea a componentelor sale sau a instrumentului similar; sau b) o valoare determinată cu ajutorul unor modele Și tehnici de evaluare general acceptate, pentru instrumentele pentru care nu se poate identifica ușor o piață credibilă. Astfel de modele Și tehnici trebuie să asigure o aproximare rezonabilă a valorii de piață Și trebuie testate periodic (Și revizuite, dacă este cazul) prin compararea valorilor furnizate cu prețurile tranzacțiilor efective observabile sau pe baza oricăror informații de piață
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, valabil la data încheierii exercițiului financiar. 4. Evaluarea ulterioară: a) în cazul imobilizărilor necorporale, cheltuielile ulterioare care vor permite activului să genereze beneficii economice viitoare peste performanța prevăzută inițial Și care pot fi evaluate credibil vor majora costul imobilizării necorporale; b) în cazul imobilizărilor corporale: i. cheltuielile ulterioare care au ca efect îmbunătățirea parametrilor tehnici inițiali ai activului Și care conduc la obținerea de beneficii economice viitoare suplimentare (fie direct prin creșterea veniturilor, fie indirect
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
3055/2009). Costul de achiziție. În costul unei imobilizări corporale sunt incluse Și costurile estimate inițial cu demontarea Și mutarea acesteia la scoaterea din funcțiune, precum Și cu restaurarea amplasamentului pe care este poziționată imobilizarea, atunci când aceste sume pot fi estimate credibil Și entitatea are o obligație legată de demontare, mutare a imobilizării corporale Și de refacere a amplasamentului. Costul de producție. În cazul producției de imobilizări, OMFP nr. 3055/2009 prezintă la art. 52, pct. (2) exemple de cheltuieli încadrate la
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
a unei imobilizări corporale. În schimb, costurile estimate inițial cu demontarea Și mutarea unei imobilizări corporale la scoaterea din funcțiune, precum Și cu restaurarea amplasamentului pe care este poziționată imobilizarea se includ în costul activului, atunci când aceste sume pot fi estimate credibil Și când entitatea are o obligație legată de demontare, mutare a imobilizării corporale Și de refacere a amplasamentului. Valoarea justă stabilită în urma reevaluării este valoarea justă de la data bilanțului. Aceasta se determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
internațional. Fondul comercial generat intern nu se recunoaște ca activ, deoarece nu este o resursă identificabilă (adică nu este separabil Și nici nu decurge din drepturi legale contractuale sau de altă natură) controlată de entitate, care să poată fi evaluată credibil la cost (art. 82, pct. (2-3), OMFP nr. 3055/2009). Imobilizări financiare Imobilizările financiare recunoscute ca activ se evaluează la costul de achiziție sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. În cazul valorilor mobiliare pe termen lung, costul
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
costul este mai mic decât valoarea realizabilă netă; imobilizărilor corporale Și necorporale evaluate la cost; investițiilor în instrumente de capital propriu care nu au un preț cotat pe o piață activă Și a căror valoare justă nu poate fi evaluată credibil, plus instrumentele derivate asociate acestora; investițiilor imobiliare, dacă nu se alege modelul evaluării la valoarea justă. Evaluarea inițială Și ulterioară a activelor la valoarea justă conform IFRS Recunoașterea inițială la valoarea justă se realizează în următoarele situații: activele financiare evaluate
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
imobiliară la cost, deoarece nu poate determina în mod fiabil valoarea sa justă, în plus față de precizările anterioare trebuie să mai prezinte următoarele informații privind evaluarea: o explicare a motivului pentru care valoarea justă nu poate fi determinată în mod credibil; dacă este posibil, Șirul estimărilor în interiorul căruia este cel mai probabil să găsim valoarea justă. În cazul în care o entitate aplică modelul evaluării costului pentru investițiile sale imobiliare este obligată să prezinte în notele explicative valoarea lor justă. Active
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
valoarea justă a acelei clase de active Și datorii, astfel încât să permită comparația cu valoarea contabilă corespunzătoare din bilanț; dacă instrumentele financiare de capitaluri proprii necotate sau derivate sunt evaluate la cost, deoarece valoarea lor justă nu poate fi evaluată credibil, acest lucru va fi prezentat, împreună cu o descriere a instrumentelor financiare, valoarea lor contabilă, o explicație a faptului pentru care valoarea justă nu poate fi evaluată corespunzător, Și, dacă este posibil, cu intervalul de valori în care este cel mai
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
în bazele de evaluare folosite pentru un anumit element bilanțier sau un element de venituri Și cheltuieli. Totuși, conform OMFP nr. 3055/2009, modificările de politici contabile pot fi determinate de: a) inițiativa entității în scopul obținerii de informații mai credibile Și mai relevante sau ca urmare a unei modificări excepționale intervenite în situația entității sau în contextul economico-financiar în care aceasta își desfășoară activitatea, precum: admiterea la tranzacționare pe o piață reglementată a valorilor mobiliare pe termen scurt ale entității
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
a) este cerută de un standard (IAS/IFRS) sau de o interpretare (SIC/IFRIC); în acest sens va ține cont de prevederile din standard sau din interpretare privind aplicarea modificării politicii contabile; b) conduce la situații financiare care oferă informații credibile Și mai relevante cu privire la efectele tranzacțiilor, altor evenimente sau condiții asupra poziției financiare, performanțelor financiare sau fluxurilor de trezorerie aparținând entității. În această situație entitatea va aplica modificarea retroactiv, ca Și când noua metodă contabilă ar fi fost aplicată dintotdeauna. Prin urmare
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
prudenței nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane excesive, subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situațiile financiare nu ar mai fi neutre Și nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.” Din aceste precizări reiese că activele Și datoriile, respectiv veniturile Și cheltuielile nu trebuie în situațiile financiare să fie nici supraevaluate, nici subevaluate, ci prezentate la adevărata lor valoare. Însă valoarea contabilă a activelor nu mai este cea justă în
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
trebuie îndeplinite două criterii: să fie probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat elementului să intre sau să iasă în sau din entitate Și elementul să aibă un cost sau o valoare care să poată fi evaluat(ă) în mod credibil. Având în vedere că una din consecințele aplicării principiului independenței exercițiilor constă în evaluarea în mod fiabil a elementelor situațiilor financiare, considerăm că Și acest principiu este foarte important pentru evaluarea în contabilitate, ce reprezintă procesul prin care se determină
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de Cadrul conceptual IASB sau de reglementările naționale Și generează intrări sau ieșiri de beneficii economice în/din entitate, acest lucru nu este suficient pentru recunoașterea în contabilitate: evaluarea este cea care va decide dacă valoarea atribuită acelui element este credibilă pentru utilizatorii situațiilor financiare. Cazul cel mai mediatizat în acest sens este fondul comercial generat intern. Evaluarea la valoarea de intenție nu modifică definițiile Și criteriile de recunoaștere a elementelor în situațiile financiare, ci doar baza de evaluare a acestora
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
exprimată este exemplificată, din punctul de vedere al reglementării contabile, prin OMFP nr. 3055/2009, unde este nuanțată echitatea care trebuie realizată în scopul respectării atât a normelor juridice, cât Și a realității economice: „Pentru ca informațiile să prezinte în mod credibil evenimentele Și tranzacțiile, este necesar ca acestea să fie contabilizate Și prezentate în concordanță cu fondul lor Și cu realitatea economică, nu doar cu forma lor juridică”. În mod normal ar trebui ca dispozițiile legale să fie în concordanță cu
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
și Internetul pentru identificarea altor surse de informații. Produsul și procesul sau firma (industria) subiect sunt fixate într-un context multidimensional - geografic, istoric, sociopolitic, demografic etc. - despre care se culeg și se rețin toate informațiile disponibile, chiar și cele puțin credibile sau care provin dintr-o singură sursă. Este de preferat ca informațiile să fie verificate prin utilizarea unor surse independente, cu atât mai mult cu cât apar surse interesate în distorsionarea unui anumit tip de informații. Se urmează „spirala iterativă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de așteptat ca situația să evolueze în direcția sugerată de teoria asociată, chiar dacă vor exista numeroase cazuri atipice. La nivelul practicii dificultățile specifice instrumentarului se accentuează din cauza unor aspecte specifice economiei românești, cum ar fi lipsa unei baze de date credibile necesare pentru poziționarea sau etalonarea instrumentului matriceal. Dacă statisticile legate de industrii generează anumite semne de întrebare din cauza senzației existenței unei neconcordanțe între realitate și datele oficiale, atunci cele legate de familii de produse sau produse au situații și mai
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
mare, apoi listați posibilele unități strategice de afaceri. 3. Identificați industriile sau segmentele strategice asociate unei mari firme românești diversificate. 4. Pentru cazul de la punctul 3, stabiliți coordonatele necesare pentru utilizarea unei matrice BCG folosind datele unor surse de informații credibile. 5. Cum poate fi utilizat instrumentarul matriceal în cazul unei firme de mici dimensiuni? Ce elemente concrete apar în utilizarea sa? Pentru edificare, folosiți-vă de un caz real! 6. Pentru afacerile aceleiași firme, comparați poziționarea obținută cu ajutorul celor două
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
patriotismul atenian, teoria sa politică să devină mai plauzibilă, cel puțin pentru publicul atenian? (Acest motiv retoric este suficient?) Nu scrisese chiar el, în tinerețe, în dialogul Menexenos, că e foarte ușor să te acoperi de glorie și să devii credibil dacă îi lauzi pe atenieni înaintea atenienilor? Nu cred deloc că Platon juca teatru, că își înșela voit cititorul și, la modul general, nu cred că restauraționismul revoluționar este o simplă mascaradă, o manieră de a-i impresiona pe cei
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]