1,863 matches
-
scriitorul Ornea, care-l cunoaște pe Dragoslav și mi-a făgăduit că va lua pe mână chestiunea Monografiei. Urmează să-l văd la finele acestei luni, dacă, firește, vremea Îmi va fi favorabilă, căci și eu mă feresc și mi cruț bronșita cronică de care sufăr. Rău au fixat cei de la liceul „N. Gane” serbarea În noembrie, când e vremea rece și urâtă. O puteau pune la Începutul lui octombrie, când elevii Își reîncep cursurile. Bine că s-a revenit asupra
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
până acum, i-a scris, că serbarea Centenarului „N. Gane” ar fi la 1-3 noembrie. În cazul acesta va veni puțină lume străină; iar eu mă voi vedea (silit, n.n.), cu mare părere de rău, să lipsesc (Trebuie să-mi cruț bronșita). Am trimis liceului un colet cu vreo 40 din lucrările mele și acum am alte 6 la diverse edituri. Ai mai fost pe la Flt.? M-ar interesa tot ce se petrece acolo. Tov. Havriș ce mai face și ce
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
scris o emoționantă scrisoare În legătură cu acest nespus de trist eveniment și i-am răspuns odată cu D-voastră. Luând asupra Dv. organizarea Secției literare a Muzeului, sunt Încredințat, că va ieși secție model. Dar, dragă d-le Dimitriu, trebuie să ți cruți sănătatea, căci ești om prețios și foarte necesar mai ales Fălticenilor, care au găsit În mata pe cercetătorul ideal și pasionat. Mulțumește, te rog, simpaticului și distinsului tânăr Moscaliuc pentru urările sale și sacrificiul, pe care l-a făcut venind
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
10, care e foarte serviabilă. Am cerut doamnei Diaconu să-mi trimită lista de lucrările mele aflate la noul Muzeu, ca să pot trimite și cele care lipsesc din 82 câte am publicat, afară de reviste. Ce mai este cu „Ulița Rădășenilor”? Cruță te, dragă domnule Dimitriu, că orașul Flt. și Țara are nevoie de priceperea și zelul matale! Dacă-i vezi pe d-nii Moscaliuc - senior și junior (ambii par tineri, că nu-i pot deosebi) salutați-i din parte mi. Ai mei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
amănunțite, pe care mi le-ai trimis și mă bucur sincer, că Muzeul are În mata norocul, pe care nu-l are foarte multe muzee din Țară. Numai de-ar ști conducătorii orașului să și-l păstreze și să-l cruțe, ca această nouă instituție culturală să se Îmbogățească și mai mult, căci sunt sigur că material se mai găsește și mata știi să-l adulmeci, cu simțurile celui creat parcă de soartă pentru acest scop. Din prea succinta și uscata
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
d. Havriș, că el te-a ridicat? S-a văzut, prin ceea ce ai realizat, că munca, priceperea, stăruința, devotamentul, pasiunea etc. toate te-au „ridicat”. Un lucru aș dori acum: să Împuținezi munca, să te odihnești mai mult, să te cruți . Acum să trec la Întrebările matale: N. Iorga se referă la desmembrarea jud. Suceava (i se luase Muntele și unele sate). Voi căuta textul cuvântării mele ținute la comemorarea Mândrescu, și, de o voi mai găsi, V-o trimit. Dintre
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
am primit excepțional de multe, repet: 1974 să vă aducă sănătate și succese În toate, ca să bucurați și pe cei dragi ai matale! Pentru această sănătate, prețioasă și celor dragi și nouă, și orașului și chiar Țării, trebuie să Vă cruțați, mai ales acum iarna, când e „frig al naibii!”. Cred că nu aveți ghidajuri multe iarna și chiar dacă sunt, puneți un afiș cu ore rezonabile, ca să fiți acasă la timp, să Vă puteți odihni și Îngriji. Și acum la Întrebările
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
e vorbă În vânt, calificativul meu: ești omul providențial pentru locul, pe care-l ocupi, căci Întrunești ideala condiție: munca pe care o depui e și pasiunea matale. Refuză tentațiile cu... Buzăul! Nu știi, ce poate ieși de acolo, și... Cruță-te! Au fost la mine dnii Lala Lovinescu și I. Tudoese și au stat de dimineață până pe la 5 p.m. Mi-au făgăduit solemn, că te vor susține, dragă domnule Dimitriu, În orice Împrejurare. (O remarcă: fotografia cu Iorga - masă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
rudă cu Ciurea prin mama Doinei. D-na Clara Ciurea n-o fi știind ceva? Dl. Prof. Popa Îmi scrie oarecum vesel, remontat. Să fie veselie de Împrumut? Mi-ar părea enorm de rău. E Încă tânăr și dacă se cruță puțin,acum când e pensionar, va rezista. E om de mare valoare, deși Anuarul Festiv al Liceului, care a publicat fotografiile atâtor profesori, nici măcar nu-l pomenește. E cu putință? Felicitări pentru calificativul „foarte bine” obținut de „Galerie” și de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
temniță grea, două cel puțin au fost motivele pentru care, până la moartea sa tragică survenită în noaptea cutremurului din 4 martie ’77, persoana sa era pusă de unii, mai ales de foști tovarăși de detențiune, sub semnul întrebării (Goma, la adresa lui, necruțând nici unul dintre epitetele injurioase ce-i stau la îndemână!Ă: faptul că, imediat după eliberare, în timp ce alți foști deținuți nu erau primiți în „câmpul muncii” sau erau obligați să accepte sarcinile cele mai grosolane, Ivasiuc a fost angajat la Serviciul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
putere-tampon” de care trebuiau să ție seama și rușii, și americanii. Și, lucrul probabil cel mai dificil de „înțeles”, „pasivitatea” a ceea ce numim azi societatea civilă, dar și a multora dintre vârfuri, politice, economice, administrative, culturale care, „în particular”, nu cruțau criticile și sarcasmele la adresa „nebunului” și a soției sale”, dar nu au fost capabili, cu adevărat, de o minimă coeziune și organizare a rezistenței, a împotrivirii, trebuind să aștepte izbăvitoarea pentru toți cădere a zidului de la Berlin, din noiembrie ’89
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
pentru vânătoare, ci și pentru o idee pe cât de obscură, pe atât de imperioasă, și în orice caz contrară intereselor sale biologice imediate. Oricât de supărătoare ar fi pentru speranța medie de viață această tulburare a conduitei (care pare a cruța elefanți, tatù și cetacee), e mai prudent să nu iutăm că ea face parte din bagajul genetic al speciei noastre. Dedicația pentru fostul președinte al Republicii poate surprinde. Rog ca această gratitudine să nu fie pusă pe seama cine știe cărui oportunism întârziat
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
la înzecirea vocațiilor teroriste). Execuția extrajudiciară nu suscită prea multe comentarii din partea acestui aboliționist convins, chiar de-ar fi ca racheta devastatoare lansată de la distanță din elicopter să provoace mari distrugeri colaterale (de menționat că ghilotina sau scaunul electric îi cruță, de regulă, pe vecinii de palier sau pe copiii condamnatului la moarte). Naționalistul care exaltă pământul și morții sacrului Eretz Israel îi detestă de altfel pe naționaliștii ațâțători de război, și toată lumea îi cunoaște pe acești Barrès ai colinei Sionului
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de n-ar fi decât pentru întreținerea considerației de care miniștrii Franței s-au bucurat până în prezent". Directoratul a mers pe aceeași linie, așijderea și revoluționarii de la 1848. Republica a III-a le-a călcat pe urme. Franciscanii au fost cruțați de decretele de dizolvare a congregațiilor religioase, aceasta pentru a salvgarda influența franceză în custodie, care recrutează exclusiv din rândurile călugărilor cordelieri. Ministrul Combes s-a oprit la frontiere: fapt grație căruia, victimele din metropolă ale legilor laice au putut
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
care, în unire cu Teodorescu, se necăjește să facă avere) Cucoana Anica și Constanța Cum se desvoltă o fată, cultă, într-un mediu de parveniți. Ura primarelui asupra lui moș Brebu, care îl știe cine-i și care nu-l cruță. Învățătorul Preotul. Evreii. Fișel Bloc. Un filosof. Bercu Mihailovici. Șapsa Grünstein. 7 Septemvrie 1908 ... Venea o moară pe Siret și podarul podului pe șăici o trage la mal. Cânta cucoșu-ntr-însa ș-o fată de departe venea cu moara... Era în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
puțin, n-are să aibă mult niciodată. Pământul gras învață pe om leneș. Încetul cu încetul se face oțetul. Cu vremea, și frunzele dudului se prefac în matasă. Ban bun e numai cel muncit. Sanatatea-i bogăția cea mai mare. Cine cruță al altuia, cruță al său. Nu țineți banii acasă. Măsuri de suprafață. Cum se cotește un butoiu. În America sunt case cu 56 de rânduri. neologisme traduse. Mijlocia vieții omenești în Europa. Suedia 64 Franța 56 Danem. 63 Anglia 54
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aibă mult niciodată. Pământul gras învață pe om leneș. Încetul cu încetul se face oțetul. Cu vremea, și frunzele dudului se prefac în matasă. Ban bun e numai cel muncit. Sanatatea-i bogăția cea mai mare. Cine cruță al altuia, cruță al său. Nu țineți banii acasă. Măsuri de suprafață. Cum se cotește un butoiu. În America sunt case cu 56 de rânduri. neologisme traduse. Mijlocia vieții omenești în Europa. Suedia 64 Franța 56 Danem. 63 Anglia 54 Norvegia 62 Italia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că apără catolicismul și fac plăcere lui Dumnezeu. Moartea, dezamăgirea cea mare și ultima. *1 Moșneag cu metresă: orb cu ochelari. Amorul tiran al eroilor și al poltronilor, al zeilor și al iepurilor. O doamnă avară întrebuințează bărbații altora, ca să cruțe pe al său. *1 Voichița lui Leon Zugravul din Oprișeni se ruga fierbinte la Maica-Domnului să-i deie ajutor să poată fura găina cea boghetă a cucoanei Savastița. *1 Dumnezeu a făcut bine să puie moartea la sfârșitul vieții, era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de a antropologiza ființele din mediul înconjurător, definește întreaga temă a ajutoarelor năzdrăvane. Fauna mitică nu are doar darul vorbirii și de a soluționa încercările imposibile, ci cunoaște o organizare rituală comună. Basmul Cu rățișoara, din Voia, Dâmbovița, dă peștilor cruțați de fecioară roluri în ceremonialul nupțial: mire, mireasă, pocânzău. Deși tendința de interpretare ar duce spre un imaginar limitat de reprezentările reale, în fapt, gesturile și instituțiile tradiționale refac modelul sacru, revelat în mit. Funcțiile rituale respectă, așadar, un arhetip
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și captată de ritualul pregătirii lui: „Cu țesala-l țesăla,/ Cu gebreaua mi-l ștergea” (Ibidem, p. 63). Respectarea ceremonialului magic asigură reușita „expediției” flăcăului, fapt ce creează o inversare a forțelor: fata este cea care-l roagă să-i cruțe cetatea: „Luă-ntr-o mână sulița/ Și paloșul întralta,/ Ș-unde-l strânse,/ Ș-unde-l frânse,/ În poarta cetății-l duse./ Cu sulița turn săpa,/ Cu paloșul ziduri tăia” (Ibidem, p. 63). Dacă cetatea „este evident simbolul iubirii fetei care trebuie cucerită”, armele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cetire, cea dintâi din țara noastră; Obștea Tărnicuța, Societatea flăcăilor,etc. Eu eram însărcinat să scriu articolașe pe înțelesul țăranilor și să le duc la nașul N.Stoleriu. Și când dintr-o pricină oarecare nu puteam duce, apoi nu eram cruțat nici de feli de nașul N.Stoleriu. Alături cu Neculai Stoleriu era și preotul Ioan Cojan din satul și comuna Sasca, vecine cu Baea. Dar preotul Ioan Cojan de locul lui era din comuna Măgirești, județul Bacău, unde s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Una din tentațiile ce le simt acum în fața dificultăților, în cazul meu durerea de picioare și oboseala, este aceea de a găsi „soluții”, adică de a urca într-un autobuz sau taxi și a mai scurta distanțele, pentru a-mi cruța picioarele, care parcă cedează, și chiar mă cuprinde teama că vor ceda, acum, spre sfârșit. Pragmatic, pare chiar recomandată o astfel de - rezolvare, sau măcar să mă opresc o zi, doar pentru odihnă. Nu vreau să descriu mirajul tentației luptându-se
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
17 oct 1917: „să nu mai am nici o temere, bisericile rămânând neatinse”. Mai anevoioasă a fost salvarea clopotelor deoarece mi se riposta că atunci când în Germania și Austria clopotele catedralelor istorice fuseseră rechiziționate pentru nevoile armatei, ele nu puteau fi cruțate într-o țară inamică. Insistând totuși, prin adresa nr 7751/9.VI.1917, Administrația Militară îmi comunică: „în urma cereii dvs., s-a dat ordin comandaturilor de districte să se scutească de rechiziție următoarele clopote de interes artistic și istoricși anume
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pace, ci tot cu război”. Între cele două domnii ale lui Alexandru Lăpușneanu, peste aceste ținuturi s-au năpustit tătarii „ca niște câini turbați și apucând multă pradă și vite, au ars țara” și nici orașul nostru nu a fost cruțat, dată fiind așezarea lui, în calea „răutăților”. Într-un raport al unui ungur (Iscoadă ungurească în Moldova) sunt relatate evenimente care au însoțit reîntoarcerea lui Alexandru Lăpușneanu în domnie în 1564. Misiunea sa era de a recunoaște situația internă a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
credea că tot s-a petrecut cu bine, că toate sunt la locul lor. Avea vreme să afle adevărul, căci, afară de cărți și mobile, au luat tot. Biblioteca, printr-o minune dumnezeiască, în partea ei cea mai prețioasă a fost cruțată. Când a năvălit armata în casă și au stabilit statul-major, au lipit la intrare, pe cel mai mare dulap, harta regiunii. Acolo erau cărțile de mai mare preț și au rămas ascunse până la plecarea lor, tot așa de grăbită ca
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]