2,852 matches
-
de la Sfântul Simeon Noul Teolog încoace, povățuitorii duhovnicești se tot împuținează; astăzi, când suntem martorii unei mari secătuiri duhovnicești, cum mai recunoaștem un povățuitor duhovnicesc? Sfinții Calist și Ignatie Xantopoulos arătau trei criterii: să fie înalt la înțelegere, smerit la cuget și blând în toată purtarea... - Este greu de găsit, dar nu-ți trebuie prea multă bătaie de cap ca să recunoști un povățuitor duhovnicesc. Cel care caută cu adevărat un povățuitor duhovnicesc, la momentul potrivit, îl va simți. Sufletul simte cui
ESTE GREU DE GĂSIT, DAR NU-ŢI TREBUIE PREA MULTĂ BĂTAIE DE CAP CA SĂ RECUNOŞTI UN POVĂŢUITOR DUHOVNICESC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345047_a_346376]
-
Prof. Dr. Vasile Răducă, Editura Bizantină, București, 2002, p. 180-181. [9] Sfântul Simeon Noul Teolog, c. III, 3, Sources Chretiennes, nr. 60, p. 80. [10] Sfântul Maxim Mărturisitorul, PG 91, 1045. [11] Idem, PG 91, 1092. [12] Mitropolit Hierotheos Vlahos, Cugetul Bisericii Ortodoxe, trad. Constantin Făgețan, Editura Sophia, București, 2000, p. 154 - 155. [13] Pr. Dr. Ștefan Iloaie, Misiunea Bisericii în contextual secularizării, în rev. “Renașterea”, Anul XVII, serie nouă, noiembrie 2006, 11 (199), p. 2. [14] Ibidem. [15] Pr. Lect
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
Acasa > Stihuri > Semne > VESTE MARE (COLINDĂ) Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1452 din 22 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Veste mare pentru cuget Colindăm Doamne, colind Magii, după nopți de umblet Colindăm Doamne, colind Au ajuns la locul sfânt Colindăm Doamne, colind Unde S-a născut 'Cel prunc Colindăm Doamne, colind Smirnă, aur și tămâie Colindăm Doamne, colind Au adus prinos să-I
VESTE MARE (COLINDĂ) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345133_a_346462]
-
ce a pătruns prin pereții celulei în care era zidit de viu, Nicolae Cojocaru, un ofițer român ce cunoscuse rigorile Vorkutei siberiene, de data aceasta aflat în închisoarea Gherla, simte că reînvie și capătă puterea de a rezista alungând din cuget gândul ademenitor al sinuciderii la care îl invitau zilnic torționarii. „Doamne, Dumnezeul meu, de acum încolo sunt în stare să rezist până la marginile lumii.” (Nicolae Cojocaru, Filmul unei existențe, („în regie proprie”), Ed. Gh. Andreica, București, 2003, p.358.)Mașina
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
pedeapsa și altele. „Și atenția minții, scrie Sfântul Vasile cel Mare, ușor ar putea fi corectată prin educația corectă, dacă elevii ar fi investigați continuu de cei responsabili de locul unde își au ei gândul lor și unde își îndreaptă cugetele lor (adică psihologii)”[50]. Controlului elevilor neatenți se pare că i-au acordat o importanță specială datorită eficienței lui, care - după pedagogii epocii aceleia - se datorează faptului că în acest mod se atinge generozitatea, conștiinciozitatea persoanei controlate. „Fiindcă se teme
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
rugăciune de la vârsta preșcolară”, spune Sfântul Vasile cel Mare[81]. Armonia, chitara, lira, psaltirea, instrumentele de aramă cu clape și în general muzica „cerească (adică de la Dumnezeu) are sens”. „Psalmul liniștește sufletele, le recompensează cu pace, calmează zgomotele și valurile cugetelor. Înmoaie tendința sufletului spre mânie și cumințește pornirile lui ușuratice. Psalmul strânge prietenia; unește cele despărțite; împacă pe dușmani. Fiindcă cine poate considera dușman pe cel cu care a înălțat același glas către Dumnezeu? Așa psalmodia acordă și cel mai
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
Veronica Micle), iar în 1937 publică în „Buletinul Philippide” primul său studiu cu conținut lingvistic intitulat „Graiul satului Nepos”. Uneori își semnează studiile și articolele cu pseudonime : I.Stratiga, Gr. Savel, Eusebiu Mărgărint, Mihai Vărăreanu, apărute în periodice precum „Ardealul”, „Cuget moldovenesc” „Lupta Moldovei”, „Opinia”, „Buletinul Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza‚ din Iași, „Studii și cercetări lingvistice”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Iașul nou”, „Flacăra Iașului”, „Mitropolia Moldovei și a Sucevei”, etc. A fost
GAVRIL ISTRATE-UN INTELECTUAL AL ŢINUTULUI NĂSĂUDEAN LA 99 DE ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345315_a_346644]
-
domnesc crescut în rai, e fructul vindecător De sunt dezlănțuite furtuni și ape mari, stihii Sunt date să te curețe de sângele vărsat în bătălii Ți-ar place, știu , să porți pe spatele tău, în tăcere Armonia, oameni luminoși în cuget, mângâiere. OMUL (Sfinxul) După tunetele sacadate, fulgerele primite în față Uriașul munților își doarme somnul de dimineață Fuioare argintii-fumurii îl înconjoară drăgăstos Pe Marele OM ce stă neclintit de veacuri, misterios El privește vasta întindere desfășurată în răcoare, Tăria cerului
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
trecut în eternitate. Am reluat corecturile și tehnoredactarea care anterior au fost făcute sub presiunea timpului pentru forma definitivă a monumentalei lucrări. Timpul va confirma forța temporală a autorului și a cărții sale care va ține națiunea dacoromână unită în cuget și simțire peste secole. O astfel de sinteză unică, a culturii, a literaturii dacoromâne de la origini și până în iarna anului 2006 era absolut necesară. Este prima în timp prin întinderea temporală și profunzimea analizei și sintezei sale, este pașaportul pentru
O NOUĂ EDIŢIE A ISTORIEI LITERATURII ROMÂNE DE LA ORIGINI PÂNĂ ÎN PREZENT de CAROLINA STROE în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345448_a_346777]
-
suferințelor din lume. Ea nu-i un scop, ci un mijloc”.⁹ “N-aș putea explica de ce totdeauna am conceput frumusețile ca niște divinități menite să facă pe om mai bun, să civilizeze lumea. De asemenea, niciodată n-a sălășluit în cugetul meu ideea de artă pentru artă sau artă pentru nimic”, spunea la un moment dat Istrati. Mergând pe ideea că arta este cea care clădește moral prin metode cultural-educative, Panait Istrati, cu aparatul său critic, nu poate să nu facă
PARTEA I de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345518_a_346847]
-
10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului A muzelor celeste, convexe revărsări Idilice izvoare, regrete-ngemănând... O lume hialină cu visuri și cântări, Pe scara cea din Betel profetul așteptând. O lume-n altă lume, ecvestră, spiralată... Un vis latent teluric în cuget măcinat, O muzică sihastră e lumea de-altădată Iar îngerul romantic e un poet damnat. Coboară lin, dramatic, menadele în pantă, Se-aude-n depărtare tortura lui Orfeu. Eroul Quasimodo e al durerii zeu... Cocoașa de blestem și-n suflet el o
ARS ROMANTICA de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376915_a_378244]
-
TRANDAFIRI... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sufletul își pierde orice rimă, când inima rămâne părăsită, dragostea trădată ca și-o crimă, schimbă o viață-n secol de risipă. Speranțele din cuget toate pier, iar șoaptele din nopți rămân trădate, doar sufletul ți-l las ca prizonier, chiar de-oi purta pe veci o cruce-n spate. Iubiri se nasc în fiecare clipă, dar din păcate unele și mor, pe drumul lor
ACOPERIT DE CER ȘI TRANDAFIRI… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376918_a_378247]
-
Acasa > Poezie > Familie > PUTEREA E ÎN NOI Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2183 din 22 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului E-o noapte întunecoasă, Ca și în al meu suflet. Durerea mă apasă, Dar o ignor și cuget. Nu vreau să-mi curgă lacrimi Nici sufletul să-mi plângă, Nestăvilite patimi, Durerea le alungă. Sub razele de lună Ce trist te înconjoară, Trădarea se răzbună, Speranța ne-o omoară. C-ai suferit, știu bine. Știu că și azi
PUTEREA E ÎN NOI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377081_a_378410]
-
Iisus Hristos. Aceeași Fii Aleși ai Patriei și ai Bisericii din aceeași Vatră specifică devenirii spiritual-creștine, îndumnezeirii, sunt totodată Odraslele îndrăgite ale Mântuitorului nostru. Vatra Strămoșească, prin relieful ei variat, sublim și binecuvântat este dăruită de Dumnezeu, care se armonizează cugetului, chemării, harului, credinței, jertfei, iubirii și împliniriri acestui Neam în istorie, ca misiune și vocație în drumul său către cer, către nemurire. Principatele Dacoromâne: Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova, Ardealul și Banatul, au fost cândva Regat și Imperiu pelasgo-trac,ulterior Dacia
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
și schiturilor și preoții unirea, fiind chemați „să-și ceară pe cale legiuită coroana luptelor și a sângelui vărsat pentru cruce, pentru apărarea Patriei... Poporul român n-are decât să ceară... viața politică și națională,... de a se uni într-un cuget și voință... Drept aceea, una din datoriile ce reclamă a noastră poziție... este de a se înălța rugăciuni... pentru unirea Românilor.” (Documentele Unirii Principatelor, vol. III, p. 232) Alături de prea sfințitul Calinic, fratele întru ierarhie și slujire, episcopul Filotei al
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
depunem fiecare ca cetățeni și fii ai patriei, să împlinim datoriile ce reclamă și că a noastră poziție în asemenea serioase împrejurări, fiind de a înălța rugăciuni părintelui ceresc pentru unirea și înfrățirea românilor într-o singură voință și un cuget ca să aleagă pe deputații lor vrednici de a lor încredere, care să sprijine și să ceară drepturile și viața patriei lor, scriem... să obștești preoților... și prin preoți tuturor poporenilor precum și... cuvioșilor egumeni, ca să se ție Te-Deum și privegheri... rugând
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
bine trebuințele și rara înțelegere de a alege mijloacele cuvincioase spre a le împlini. Priviți-vă... și veți vedea că toți suntem români: aceleași sentimente ne leagă, același sânge ne unește... Toți avem o patrie înainte, să avem și un cuget și un scop... Începem astăzi lucrările chemării noastre... Uniți-vă în același cuget frățesc și național... Lăsați să citească viitorimea cu mândrie și fericire numele dumneavoastră.” (Ghenadie Petrescu/ Dimitrie A. Sturza/ Dimitrie C. Sturza-Acte și documente relative la istorie renașterii
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
împlini. Priviți-vă... și veți vedea că toți suntem români: aceleași sentimente ne leagă, același sânge ne unește... Toți avem o patrie înainte, să avem și un cuget și un scop... Începem astăzi lucrările chemării noastre... Uniți-vă în același cuget frățesc și național... Lăsați să citească viitorimea cu mândrie și fericire numele dumneavoastră.” (Ghenadie Petrescu/ Dimitrie A. Sturza/ Dimitrie C. Sturza-Acte și documente relative la istorie renașterii naționale, București, 1900-1909, vol. V, p. 906-907) Apelului solemn, cald, frățesc și părintesc
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
spre a mă lămuri: un curs al lui Nae Ionescu era un happening. Ca și genul acesta de teatru cu totul deosebit al trecutului, cursul profesorului cobora de la catedră în sală, de nu și în stradă, în viață și în cugetul neșcolăresc al ascultătorilor. Happeningul părăsește scena și se amestecă în traiul concret al spectatorilor, deveniți și ei acum actori. Nu se mai știe ce e ficțiune și ce este veridicitate"(20). Nicolae Steinhardt vede în Nae Ionescu, târziu în existența
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
Ce mai, aflase multe, învățase multe, făcuse multe pentru el și familia sa, dar își reproșa că nu făcuse ceva special pentru cantemiriștii lui dragi, cu care simțise alături chemarea spre învățătură, spre teribilismul adolescentin, spre afirmarea ego-ului, spre liber cuget și liberă faptă, spre... Când rostise în gând numele cantemiriști, se cutremurase de emoție! Fire introvertită de felul său, nu-și dezvăluia prin absolut nimic trăirile în fața cuiva, Doamne ferește! Nici sinelui, dar, uneori... Cu manifestările sale sobre și raționale erau
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEȚI CREȘTINI (2) Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1348 din 09 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Maica Teodosia - Zorica Lațcu Singura Icoană feminină a Gândirii românești-ortodoxe și-a tors din Voronețul cerului cugetele simțirii românești, dospita și dorita pâine a sufletului trac, iar din unduirea apei gândurilor străbunelor Sibile, rodul trăirii sale mistice pentru Fecioară, Dumnezeu și Neam: RUGĂCIUNE PENTRU NEAM Rugăciunea mea întreagă, tămâiere-n ceas de seară, / și jertfirea bucuriei și-
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
dor, de drag, de Tine. Dimineață caldă îmi este sufletul, cu raze albe și cântece blânde împodobită. Cămașa nopții a căzut pe brațul răvășit al Lunii ... Doamne, sufletul meu veghează în lacrima Ta, ca o văpaie de rugă și balsam ! Cugetul mi-e sărac, ca un pelerin ! Cu mâinile-ntinse, cat spre zăvorul Tău, să deschid porțile mângâierii ! Inima mea plăpândă, în Mâna Ta, se mișcă-n unduiri de rod ... Și spicul de grâu,prinos de cuget crește-n chemarea celuilalt
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
de rugă și balsam ! Cugetul mi-e sărac, ca un pelerin ! Cu mâinile-ntinse, cat spre zăvorul Tău, să deschid porțile mângâierii ! Inima mea plăpândă, în Mâna Ta, se mișcă-n unduiri de rod ... Și spicul de grâu,prinos de cuget crește-n chemarea celuilalt, ca Via Ta, cu Afuzalină de mir, revărsată de la culesul Dintâi. Tremur în cuprinsul privirii Tale, ca o maramă pe fruntea Fecioarei ... Tainic Te simt în izvorul Luminii. Răsari pe prispa Dorului meu, ca un Luceafăr
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
impusă de slujirea lui, ori să le caute pe acestea cu tot dinadinsul, sau să se facă plăcut acestora. Trebuie să își facă relațiile cu mulă chibzuință și după o îndelungă și atentă cercetare a petrecerii și caracterului și a cugetului persoanelor cu care urmează să aibă relații. Dacă acestea sunt în așa fel încât prietenia și relația cu ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și să intre în relație cu ele. Dar
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
cu ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și să intre în relație cu ele. Dar dacă, dimpotrivă, reputația acestora nu este bună ori sunt socotite de o moralitate îndoielnică, sau de un cuget stricat, sau de o petrecere și viețuire rău famate, atunci prietenia față de acestea și relația cu ele cu cât este mai apropiată, cu atât este mai vătămătoare și mai insultătoare. Aceasta ne învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]