1,806 matches
-
13 Mirosul propolisului: specific și complex, cu arome de miere, polen și felurite balsamuri și rășini (Andrițoiu, 2005); mirosul propolisului este specific în general, complex, balsamic, amintind ceara, mierea și vanilia (și acest parametru este însă variabil în funcție de sursa de cules; fumul pe care îl scoate la ardere poartă o aromă de balsamuri și rășini de cea mai fină calitate (Hegazi, 199814). Greutatea specifică a propolisului: variază mult, se citează valori cuprinse între 1.033-1.145 (Mateescu și Dumitru; Andrițoiu, 2005
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
a produce 1 kg de miere, albinele culegătoare aduc în stup circa 4 litri de nectar. Acesta este preluat de albinele tinere, care încă nu au zburat și este depus în celule. Permanent, dar mai ales în cursul nopții, când culesul încetează, nectarul este supus ,,vânturării” într-un impresionant efort colectiv, la care participă zeci de mii de albine. Nectarul este luat din celule în gușile albinelor și mutat în alte celule, timp în care alte albine, așezate într-un fel
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Medicală București, 2007, 852. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 127 Compoziția chimică a mierii Structura chimică a mierii este, pe lângă unele constante, destul de variată 335, principalii factori de variabilitate fiind solul, flora și apa conținută, durata și intensitatea culesurilor, condițiile de extracție și depozitare etc. Nu ne putem aștepta la cifre echivalente. Estimativ însa și cu mici variabile, mierea conține 80 84% substanță uscată și 16-20% apă (Andrițoiu, 2006). Mierea de calitate conține: 17,2% apă; 0,4-8% aminoacizi
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
exemplu, conținutul în minerale este în funcție de mineralele existente în sol); cantitatea de apă conținută: cu cât conține mai puțină apă, cu atât va avea un gust mai plăcut, va fi mai vâscosă, va zaharisi în cristale mai fine etc; mierea culesurilor sărace este mai valoroasă decât mierea culesurilor bogate, când albinele o “prelucrează” mai puțin; fiind grăbite, îi adaugă mai puține enzime, iar zahărul nu este suficient invertit în zaharuri direct asimilabile; este mai valoroasă mierea stupinelor staționare decât a celor
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
existente în sol); cantitatea de apă conținută: cu cât conține mai puțină apă, cu atât va avea un gust mai plăcut, va fi mai vâscosă, va zaharisi în cristale mai fine etc; mierea culesurilor sărace este mai valoroasă decât mierea culesurilor bogate, când albinele o “prelucrează” mai puțin; fiind grăbite, îi adaugă mai puține enzime, iar zahărul nu este suficient invertit în zaharuri direct asimilabile; este mai valoroasă mierea stupinelor staționare decât a celor cu culesuri pastorale (vezi motivele de mai
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
este mai valoroasă decât mierea culesurilor bogate, când albinele o “prelucrează” mai puțin; fiind grăbite, îi adaugă mai puține enzime, iar zahărul nu este suficient invertit în zaharuri direct asimilabile; este mai valoroasă mierea stupinelor staționare decât a celor cu culesuri pastorale (vezi motivele de mai sus); daca este supusă ori nu temperaturilor de peste 40șC și luminii solare (mierea se “fabrică” în întunericul stupului, la temperaturi de 37 37,5 șC). Uleiurile eterice existente în nectar, caracteristice florei din care provine
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
valorii de utilizare a locuințelor. Un al treilea element inclus de obicei în formula de calcul îl reprezintă caracteristicile zonei de locuit (calitatea vecinătății, distanța față de centru, existența canalizării, așezarea față de o arteră asfaltată). Aceste informații erau mai greu de cules, astfel încât ele au fost ignorate în cercetarea noastră. Scale de echivalență Valoarea consumului familiei trebuie standardizată prin mărimea acesteia și prin efectele pe care numărul de membri ai gospodăriei le au asupra consumului individual. Întrucât copiii consumă mai puțin decât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu o personalitate puternică. Pentru a obține forma convenabilă, marii constructori Își măresc colectivele, cheltuind milioane de dolari În studiouri de artă hi-tech și pentru a angaja designeri celebri, de multe ori furându-i din atelierele rivalilor. Volkswagen i-a „cules” pe Murat Guenak de la Mercedes-Benz și pe Walter de Silva de la Alfa Romeo, În timp ce General Motors a „răpit-o” pe Anne Asensia de la Renault. Designul consumă fonduri uriașe. Deși bugetele sunt secrete, firme ca General Motors sau Ford și-au
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
pe culegere, recontextualizare, combinare. E însă ceva mai mult în ideea lui Fundoianu. Ceea ce vrea să sublinieze e faptul că materia poetică nu apare evenimențial, printr-o ruptură în ordinea universului, ci e permanent disponibilă. Pentru cel care trăiește din cules tot timpul există ceva util în mediul înconjurător. Gesturile umile ale conservării și agoniselii arată caracterul permanent accesibil al resurselor. Poetul se mișcă într-un teritoriu "plin". E un spațiu saturat, în care capacitatea productivă nu e sporadică, calificată de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și învățatul canonic de la Blaj"105. În sfârșit, nu trebuie să uităm că avem de-a face cu un auxiliar didactic destinat școlilor din Bucovina. Lepturariul e un manual, în sensul strict al termenului. Subtitlul nu lasă loc de îndoială: "cules den scriptori rumâni prin Comisiunea denumită de către înaltul Ministeriu al Învățământului, așezat spre folosința învățăceilor din clasa VII a gimnasiului de sus". Primele biografii apar în volumele destinate claselor a cincea și a șasea, iar literatura modernă e gândită să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se distrau teribil văzând cât de mare și de puternic era tatăl lor, care lovea deținuții cât de tare putea cu harapnicul. C. I.: Bun model pentru copii! S. Ț.: Eram la tăiat porumb, de fapt la tăiat cocenii după cules. Un coleg de brigadă, Ladislau Balogh 22, ce făcuse de era în lagăr nu știu. Plouase cu o zi înainte, pământul era moale iar sergentul care ne păzea - un țigan cu o burtă mare, deformată, căruia îi spuneam "Șoșoiu", pentru că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
30, din Brașov. C. I.: Și n-a murit acel deținut? S. Ț.: Nu, n-a murit. Dar îmi-aduc aminte de un actor 31 de la Iași, numele lui nu-l mai țin minte, care avea patru copii acasă. Eram la cules porumb. Știți ce zgomot se auzea în tarlaua aia unde culegeam? Exact de parcă s-ar fi dat drumul la o hergelie de cai ce mâncau grăunțe. Un ronțăit general, cronț, cronț, cronț, cronț...! C. I.: Toată colonia mânca graunțe! S.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pentru că de la această oră trebuiau scoși maldării de stuf la mal. C. I.: Să enumerăm mai departe tipurile de munci efectuate. S. Ț.: Un alt tip de muncă era în agricultură. Muncile sezoniere: la prășit porumb, cules sfeclă de zahăr, cules de mazăre, de porumb, tot ce se semăna și tot ce mai ținea de lucrări agricole (cărat recolta, la sortat ceapă și așa mai departe). Eram odată la sortat ceapă când a venit colonelul acela pe care-l porecleam "Dubă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
simbolică. Era trecut în buget la rubrica de "Cheltuieli" inclusiv costul transportului tipografiei de la Iași la București, precum și lucrările de demontare și montare a acesteia, cu tot ceea ce presupunea respectiva acțiune. Ulterior, era planificat să se achiziționeze două mașini "de cules", cu prețul de aproximativ 2.000.000 lei, care urmau să fie achitați în 5 ani, cu o rată de 400.000 lei pe an. Suma aceasta a fost estimat în baza unor oferte primite din Germania 930. În încheierea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
vântului lui Elohim care se freacă pe oceanele negre. Intrusul Mergea pe apă, umplea năvoadele, Pescarii își părăseau meseria ca să-l urmeze. La o sărbătoare de nuntă lipsi vinul și avu grijă, Sute de litri, o lovitură de maestru-n culesul viei, apa vărsată în vase de piatră se preschimba în vin. E mai bun, spuseră mesenii, da, e mai bun vinul ce nu costă vreo stoarcere, pâinea făcută fără de grâu și cuptor, peștele ce sare singur în luntre: el descătușa
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]
-
sunt revoltați și cei mai mulți nu mai vor să continue lucrul la volumul 4, ultimul. Între timp, cu Sasu, ultimul meu colaborator rămas, noi am pregătit pentru tipar vol. 3, care jumătate e în corectură și jumătate s-a oprit din cules, la dispoziția celor de la Fundație, cred că Buzura personal.[...] Sînt amărît, scîrbit și epuizat, nu știu încotro să mă îndrept, în mod normal ar trebui să scot cartea de la Buzura și s-o dau altei edituri, dar care? Nu văd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16583_a_17908]
-
pe dată foarte evlavioasă, și-i zise: - Săru' mâna, părinte!... Cum de ați ajuns tocmai pe aici?... - Nu vezi, mătușă, suntem cam necăjiți, am venit la afine, am bătut atâta drum tocmai de la Suceava și nu mai este nimic de cules! Stai cu noi la masă și ia ceva de-ale gurii!... răspunse Dinu, cel vizat drept părinte. Bătrânica, mulțumită de atâta atenție din partea "părintelui", se așeză și mâncă ceva prăjituri și ce mai era. După ce toată lumea s-a ospătat și
TEAM BUILDING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349708_a_351037]
-
la țeavă prin suflare, precum și prelucrarea la cald a sticlei greu fuzibile și a cuarțului. 60. Industria poligrafica: topitoria de aliaj tipografic; corodare, prin procedee chimice, retuș și montaj pentru tipar plan și tipar adînc; turnat litere și material de cules; turnat text după program; stereotipie; imprimare și lăcuire; culegere mecanică; culegere manuală a literelor. 61. Activitatea prestata la locurile de muncă cu mediu radioactiv din unitățile nucleare de gradul III și IV stabilite de Comitetul pentru Energia Nucleară. 62. Activitatea
ORDIN nr. 59 din 14 februarie 1969 pentru stabilirea locurilor de muncă cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151837_a_153166]
-
la țeavă prin suflare, precum și prelucrarea la cald a sticlei greu fuzibile și a cuarțului. 60. Industria poligrafica: topitoria de aliaj tipografic; corodare, prin procedee chimice, retuș și montaj pentru tipar plan și tipar adînc; turnat litere și material de cules; turnat text după program; stereotipie; imprimare și lăcuire; culegere mecanică; culegere manuală a literelor. 61. Activitatea prestata la locurile de muncă cu mediu radioactiv din unitățile nucleare de gradul III și IV stabilite de Comitetul pentru Energia Nucleară. 62. Activitatea
ORDIN nr. 59 din 14 februarie 1969 pentru stabilirea locurilor de muncă cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151845_a_153174]
-
un subcontractant în folosul unei terțe părți. 2956 Alte mașini și utilaje cu utilizări specifice 2956.1 Mașini și utilaje specifice industriei poligrafice 2956.11 Mașini și utilaje de broșat, cusut și legat cărți 8440.1 2956.12 Mașini de cules, turnat și fotografiat texte; 8442(.1-.3) alte mașini, aparate și instalații similare 2956.13 Mașini și aparate de imprimat tip offset 8443(.11, .19) 2956.14 Alte tipuri de mașini de imprimat 8443(.2-.6) (tipografice, flexografice, heliografice etc.
ORDIN nr. 296 din 1 iulie 2003 privind actualizarea Clasificarii produselor şi serviciilor asociate activităţilor - CPSA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
38. Terasele Dunării; 39. Nisipurile Olteniei; 40. Viile Teleormanului; 41. Viile Ialomitei; 42. Viile Brăilei. III. Mențiuni tradiționale pentru vinuri 1. "Vin de masă"; 2. "Vin de calitate superioară" (VS); 3. "Vin cu denumire de origine controlată" (DOC); 3.1. "Cules la maturitatea deplină" (DOC-CMD); 3.2. "Cules târziu" (DOC-CT); 3.3. "Cules la înnobilarea boabelor" (DOC-CIB); 4. "Îmbuteliat la producător" ("Îmbuteliat la origine"); 5. "Îmbuteliere specială"; 6. "Vin de vinoteca"; 7. "Vin medaliat"; 8. "Soi pur"; 9. "Vin din butoaie
ORDIN nr. 458 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Listei denumirilor de origine, a indicaţiilor geografice şi a menţiunilor traditionale ale vinurilor, a Listei denumirilor de origine ale vinurilor spumante şi a Listei denumirilor de origine ale vinarsurilor admise spre utilizare în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151387_a_152716]
-
Viile Teleormanului; 41. Viile Ialomitei; 42. Viile Brăilei. III. Mențiuni tradiționale pentru vinuri 1. "Vin de masă"; 2. "Vin de calitate superioară" (VS); 3. "Vin cu denumire de origine controlată" (DOC); 3.1. "Cules la maturitatea deplină" (DOC-CMD); 3.2. "Cules târziu" (DOC-CT); 3.3. "Cules la înnobilarea boabelor" (DOC-CIB); 4. "Îmbuteliat la producător" ("Îmbuteliat la origine"); 5. "Îmbuteliere specială"; 6. "Vin de vinoteca"; 7. "Vin medaliat"; 8. "Soi pur"; 9. "Vin din butoaie alese"; 10. "Comoara pivniței"; 11. "Rezervă"; 12
ORDIN nr. 458 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Listei denumirilor de origine, a indicaţiilor geografice şi a menţiunilor traditionale ale vinurilor, a Listei denumirilor de origine ale vinurilor spumante şi a Listei denumirilor de origine ale vinarsurilor admise spre utilizare în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151387_a_152716]
-
42. Viile Brăilei. III. Mențiuni tradiționale pentru vinuri 1. "Vin de masă"; 2. "Vin de calitate superioară" (VS); 3. "Vin cu denumire de origine controlată" (DOC); 3.1. "Cules la maturitatea deplină" (DOC-CMD); 3.2. "Cules târziu" (DOC-CT); 3.3. "Cules la înnobilarea boabelor" (DOC-CIB); 4. "Îmbuteliat la producător" ("Îmbuteliat la origine"); 5. "Îmbuteliere specială"; 6. "Vin de vinoteca"; 7. "Vin medaliat"; 8. "Soi pur"; 9. "Vin din butoaie alese"; 10. "Comoara pivniței"; 11. "Rezervă"; 12. "Vin tânăr"; 13. "Vin nou
ORDIN nr. 458 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Listei denumirilor de origine, a indicaţiilor geografice şi a menţiunilor traditionale ale vinurilor, a Listei denumirilor de origine ale vinurilor spumante şi a Listei denumirilor de origine ale vinarsurilor admise spre utilizare în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151387_a_152716]
-
Busuioaca de Bohotin (d) (s), Sortiment alb (s, ds) (s), Merlot (s), - Zorești DOC-CT │Tămâioasa rom. (dd, d) (s), Merlot (s), (s), Pinot noir (s, Sortiment roșu (s, ds) Sortiment alb (s, ds) - DOC-CIB - vin cu denumire de origine controlată - Cules la înnobilarea boabelor; - DOC-CT - vin cu denumire de origine controlată - Cules târziu; - DOC-CMD - vin cu denumire de origine controlată - Cules la maturitatea deplină; - (s) - vin sec; - (ds) - vin demisec; - (dd) - vin demidulce; - (d) - vin dulce; - (x) - constituția vinurilor - Sortiment este
ORDIN nr. 1.011 din 8 decembrie 2003 privind aprobarea deciziilor de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154410_a_155739]
-
s), (s), Pinot noir (s, Sortiment roșu (s, ds) Sortiment alb (s, ds) - DOC-CIB - vin cu denumire de origine controlată - Cules la înnobilarea boabelor; - DOC-CT - vin cu denumire de origine controlată - Cules târziu; - DOC-CMD - vin cu denumire de origine controlată - Cules la maturitatea deplină; - (s) - vin sec; - (ds) - vin demisec; - (dd) - vin demidulce; - (d) - vin dulce; - (x) - constituția vinurilor - Sortiment este indicată în Deciziile privind acordarea dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine. ----------
ORDIN nr. 1.011 din 8 decembrie 2003 privind aprobarea deciziilor de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154410_a_155739]