2,188 matches
-
de cărbune care aveau imprimate urmele unor plante asemănătoare cu feriga din pădurea ce înconjura localitatea noastră. Timbrele intrau și ele în pasiunea mea de colecționar. Primele timbre din colecția mea au fost cele de cotizație la sindicat primite de la cumnatul meu. Familia noastră a avut o corespondență destul de mare. De aici mi-am adunat primele timbre ale viitoarei mele colecții. Am cumpărat și plicuri cu timbre poștale, ca și alți colegi și pe urmă făceam schimb între noi. Erau
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de recomandare, mai ales că visam să merg după absolvirea liceului, la Institutul de Marină. Dar n-a fost să fie. Ai mei m-au înscris la Reșița la Școala profesională cu toate că directorul școlii a vorbit personal cu sora și cumnatul meu. Așa că am plecat la Reșița să dau examen, împreună cu mai mulți colegi de clasă printre care: Ion Telescu, Costică Savici, Gerhard Richtter și Valentin Rahner, prietenii de joacă din Colonia Cehă. Cu mine a mers cumnatul meu, ca să vadă
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
cu sora și cumnatul meu. Așa că am plecat la Reșița să dau examen, împreună cu mai mulți colegi de clasă printre care: Ion Telescu, Costică Savici, Gerhard Richtter și Valentin Rahner, prietenii de joacă din Colonia Cehă. Cu mine a mers cumnatul meu, ca să vadă cum mă descurc. N-am avut probleme. Am fost internat în cadrul grupului școlar, am primit bonuri de masă cumpărate de cumnatul meu după care el s-a întors acasă. Eu am rămas să fac vizita medicală
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Gerhard Richtter și Valentin Rahner, prietenii de joacă din Colonia Cehă. Cu mine a mers cumnatul meu, ca să vadă cum mă descurc. N-am avut probleme. Am fost internat în cadrul grupului școlar, am primit bonuri de masă cumpărate de cumnatul meu după care el s-a întors acasă. Eu am rămas să fac vizita medicală și să dau examenul de admitere. Sigur că nici nu m-am străduit să iau examenul. Tot mai speram că voi merge la liceu. La
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Trei fete la timonă ” m-am întâlnit cu Savici care, printre alte lucruri, mi-a spus că la Oravița s-a înființat o școală profesională. I-am interzis să spună ceva părinților mei. N-au trecut decât două zile și cumnatul meu vine de la serviciu însoțit de un om necunoscut. După prezentările de rigoare începe să-mi spună de școala profesională de la Oravița. Replica mea a fost cam dură spunând că nu vreau să fiu tractorist. Cumnatul mai cu calm i-
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
decât două zile și cumnatul meu vine de la serviciu însoțit de un om necunoscut. După prezentările de rigoare începe să-mi spună de școala profesională de la Oravița. Replica mea a fost cam dură spunând că nu vreau să fiu tractorist. Cumnatul mai cu calm i-a spus acelui om că o să mai discutăm problema mai târziu. Omul a plecat și la noi nu s-a mai discutat nimic. Seara, după cină am fost pus în fața unei alegeri cruciale pentru viitorul meu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
pentru viitorul meu. Am avut de ales între școala profesională minieră din Anina sau școala profesională de mecanici agricoli din Oravița. Decât în mină mai bine am ales Oravița. Am plecat la Oravița, a doua zi, împreună cu Gerhard Richtter și cumnatul meu. A fost simplu de găsit. Am ajuns la sală și printre viitorii colegi l-am întâlnit și pe Costică Savici. Am făcut cunoștință cu singurul profesor al școlii care avea toate funcțiile, adică de la pedagog până la director. Examenul de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
o să-mi facă plăcere să-l întîlnesc mîine la Partid. Numai că eu am să cer audiență direct la prim-secretar, în caz că, noaptea asta, prim-secretarului nu i-o fi trecînd prin gînd să convoace controlul muncitoresc, să meargă la cumnat-tu și să-l întrebe cum stă chestia cu marmura de Carrara și cu chefurile date special spre a-l înveseli pe tovarășul Amariei, cu care este prieten bun. Evident, plus toate celelalte. Ce vrei să spui, Mihai?! întreabă Ion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
stradă, având drept unic bagaj boarfele cu care erau îmbrăcați la ora trei noaptea. Octav - bolnav, grav bolnav, operat fără speranță etc. etc. Crușețul nu mai există. [...] Mama 3/1949 I 28 martie, luni, Sl[atina] [1949] [...] La gară, posomorât, cumnatul meu, cu vestea asta catastrofală: Muma rechemată la Cra[iova]. Abia ce-și dezmorțise bietele oase bătrâne. Sunt eu însămi atât de buimăcită de această lovitură, îmi dau seama că acest început este de fapt continuarea cumplitei nenorociri pe care
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
au Înregistrat numeroase neconcordanțe. Iată cinci asemenea situații care denotă slaba preocupare a autorităților timpului față de evidența persoanelor: „I Vasile Gh. Grecu este Încetat din viață Împreună cu părinții săi; II Ionu Eșanu are numai mamă și dânsul e În serviciul cumnatului său Ionu Mârza din Hușșy; III Vasile V. Palade e În viață fiind notar la comuna Căciulia, Plasa Tigheci, județul Cahul. Tatăl și muma sunt Încetați din viață; IV Gheorghi I. Focșenianu e cu domiciliul la Galați are numai tată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
preajmă mereu ca o umbră, dar ca una extrem de primejdioasă prin consecințele ei ulterioare, Înaintase „organului” un raport cu privire la un scurt episod pe care Îl auzise „Întâmplător”: „La ora 16,00 SEVERIN a avut o convorbire telefonică cu sora și cumnatul său din TÎrgu Ocna și i-a anunțat că pe data de 22.10.1974 va merge la ROMAN la episcopie, pentru a da <<un raport confidențial>> iar apoi va pleca spre Tg. Ocna pentru a le face o vizită
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și ale unor contacte pe care le-a avut Sofianu, amintinduse și de protopopul de Vaslui În funcție la acea oră care, remarcase ofițerul, „...nu este cunoscut cu aspecte deosebite” dar recomanda filarea altui prelat „...fără antecedente politice și penale cumnat cu (nume șters, n.n.) despre care se preconizează că va fi numit protopop după pensionarea lui (nume șters, n.n.)”. Amănunt final extrem de important consemnat cu mare grijă de anchetator: „Este luat În studiu (protopopul, n.n.) În vederea recrutării (subl.ns.)”. După cum
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
au fost bunicii din partea mamei, inclusiv mama. La început, se strângeau în casa bunicilor mei. De asemenea, sora tatălui meu, Maria Costache, apoi și alții: Voica Ene, Ion Dobre, Cristea Radu, Turturică Petre - tatăl meu - și mai apoi Vasile Costache - cumnatul tatălui meu au devenit adventiști. După ei, au îmbrățișat credința adventă și Viorica și Leana Dedu, Radu Ghe. Radu și soția Alexandra, Maria Cernat împreună cu fiii săi Gică și Mitică, dar și alții. Toate aceste persoane, și altele pe care
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
pus-o pe mine. În acest mod, Dumnezeu m-a salvat de la moarte pentru prima dată. A doua experiență În vara anului 1976, am fost în vizită la sora mea care se măritase în Ceptura, județul Prahova. Am luat motocicleta cumnatului meu și, deși nu aveam încă permis, am plecat la plimbare cu ea. Când m-am întors în sat, într-o curbă, din cauza vitezei excesive, am pierdut controlul și m-am răsturnat. Dintr-o curte alăturată a ieșit o femeie
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
o femeie care mi-a adus niște apă și a început să-mi spele sângele de pe față. Aveam dureri foarte mari în zona feței. Rănit, am plecat spre casa sorei mele și Dumnezeu m-a ajutat să ajung până la ea. Cumnatul meu a venit de a luat motocicleta pentru ca să nu o găsească miliția și să avem probleme. Când m-am uitat în oglindă, nu mai aveam piele pe frunte și nici pe nas care se strâmbase rău (încă se mai observă
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
și ură. Aceasta se va manifesta prin atitudinea extrem de dușmănoasă a unor rude foarte apropiate și cu pământurile învecinate. Lăcomia unui nefericit corolar al dragostei pentru pământ a țăranului își va spune și aici cuvântul. Folosind mijloace necinstite, surorile și cumnații își însușesc incorect o parte din pământul familiei Gheorghiu și de aici pleacă tot firul nenorocirilor personale ale membrilor acesteia. Speranța însă rămâne întotdeauna în copii. Aceștia sunt atașați școlii și cadrelor didactice și cu toate lipsurile reușesc, unii dintre
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
hectarul acela de la Dohotaru, mi-a ostoit părerea de rău...Se trezi din ațipeală cu ochii plini de lacrimi. N-ar fi crezut niciodată că lăcomia și neomenia pot merge atât de departe așa cum au dovedit soră-sa Marița și cumnatul Ghiță, care a fost în stare să jure strâmb, cu mâna pe cruce că el a plătit pământul. Părerea de rău că s-a lăsat înșelat atât de neomenește și a crezut în cinstea unei rude atât de apropiate îl
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
fost închis într-o odaie ca un făcător de rele, până ce au ajuns părinții. Timp de vreun ceas și eu și părinții, care erau priviți ca oameni de încredere în sat, am explicat cum a fost înțelegerea dintre mine și cumnatul meu Ghiță. Oamenii legii au înțeles cum stă situația, mi-au dat drumul să merg acasă dar au hotărât să nu mai merg la ogor până ce nu voi avea acte pentru acesta”. „Auzind acest ordin nu am mai știut ce
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și am căzut jos în nesimțire. M-am trezit în brațele bătrânului meu tată iar mama îmi pusese pe frunte o năframă udă”. „O bună bucată de timp am fost bolnav și când m-am mai întremat, am deschis proces cumnatului meu și pe temeiul mărturiilor unor consăteni ce mă cunoșteau bine și știau cum am ajuns să cumpăr acel blestemat ogor, am cîștigat la prima judecată. Dar banditul de cumnat, cu scorpia de soră-mea au făcut recurs, au dat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
bolnav și când m-am mai întremat, am deschis proces cumnatului meu și pe temeiul mărturiilor unor consăteni ce mă cunoșteau bine și știau cum am ajuns să cumpăr acel blestemat ogor, am cîștigat la prima judecată. Dar banditul de cumnat, cu scorpia de soră-mea au făcut recurs, au dat bani grei avocaților, au tocmit martori mincinoși și prima hotărâre a fost anulată tot prin judecată și de atunci viața mea a devenit iad. ” într-adevăr, au continuat să se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
prin ocolul vitelor cornute când auzi bătăi puternice în poartă. Merse acolo, deschise portița mică și spre bucuria lui, ochii săi întâlniră oaspeți dragi inimii sale: pe mama Elena, soacra lui de la CurseștiDeal însoțită de fiul ei, Ghiță Cocuz, și cumnatul lui precum și socrul acestuia, Negruș. Deschide poarta mare ca să poată intra căruța, apoi ajută pe mama Elena să coboare, îi sărută mâna și o îmbrățișează ca un ginere iubitor cei era și-l ajută și pe bătrânul Negruș. Cumnatusău Ghiță
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
că ești mai umblat cu chiriile pentru negustori sau pentru boier și auzi mai multe...cum pot să scadă mereu cerealiștii iștia evrei costul sacului de grâu, de la an la an, da’ marfa din prăvăliile lor e din ce în ce mai scumpă, întrebă cumnatul Ghiță Cocuz. Costache nu se grăbește să răspundă, el este lămurit cu unele lucruri, dar trebuie să le spună mai pe înțelesul lor, de oameni mai puțin școliți. Aruncă o scurtă privire spre socrul lui Ghiță, moș Negruș, trase aer
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
grăbește să răspundă, el este lămurit cu unele lucruri, dar trebuie să le spună mai pe înțelesul lor, de oameni mai puțin școliți. Aruncă o scurtă privire spre socrul lui Ghiță, moș Negruș, trase aer în piept și privindu-și cumnatul în ochi spuse: − Apăi, cumnate, îmi pare mie că nu prea știi de trebile politice din țară. Nici eu nu le cunosc prea bine dar am înțeles câte ceva din ce ne mai spune domnul învățător, sau cei din tîrg care
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
han. Dând cu ochii de Costache și de cei cu care se așezase la masă, își dădură binețe, moment în care Negruș îl întreabă pe Costache cine este iar acesta îi răspunse, prezentându-l: „Domnul profesor Costin și neamurile mele, cumnatul Cocuz și cuscrul Negruș.” Noul venit este poftit să se așeze la masa lor, și-i puseră un pahar de vin în față. Costache era bucuros, nădăjduind că profesorul Costin va da răspunsuri amănunțite frământărilor lor iar cumnatul Ghiță Cocuz
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
neamurile mele, cumnatul Cocuz și cuscrul Negruș.” Noul venit este poftit să se așeze la masa lor, și-i puseră un pahar de vin în față. Costache era bucuros, nădăjduind că profesorul Costin va da răspunsuri amănunțite frământărilor lor iar cumnatul Ghiță Cocuz chiar deschise vorba dând glas nedumeririlor lor. Obișnuit să fie întrebat și să dea răspunsuri, profesorul începu să cuvânteze: „Da, domnilor, țara a fost și se află într-o situație grea; motivul acestei situații care trebuie cunoscut de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]