3,441 matches
-
avem și alți oameni, cu sarcina să importe și să exporte fiecare produs. Aceștia sunt neguțătorii, nu? Da. Deci vom avea nevoie de neguțători? Firește. Iar dacă negoțul s-ar face pe mare, va fi nevoie de numeroși alți oameni, cunoscători ai navigației. Într-adevăr, ei vor trebui să fie numeroși. Dar în interiorul cetății însăși, în ce fel vor pune în comun lucrurile de care fiecare are nevoie? Căci din această pricină, creând o comuniune, am înființat cetatea! E limpede - zise
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
către starea de excelență. Acum e momentul în care începe să se întâmple ceva: cel care e mai avansat pe calea iubirii (îndrăgostitul) e și „mai cunoscător” în ale iubirii, și când Eros se adresează adevărului (în „trecerea” a patra), cunoscătorul (îndrăgostitul) devine și deținătorul adevărului (iubirii). Adevărul astfel posedat va fi răsfrânt, va fi revărsat asupra iubitului încât, pe scenă apare un nou personaj - îndrumătorul - fără ca el să fie și cel de-al treilea. Aici e întorsătura - îndrumătorul se substituie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
elevilor cu conținuturile cunoașterii 287 5.2. Profesorul și conținuturile învățării 288 5.3. Arta motivării 289 Bibliografie 295 Prefațtc "Prefaț\" Este evidentă necesitatea ca tânărul care pășește pentru prima oară pragul unei școli, în calitate de profesor, să fie un bun cunoscător al problemelor psihologice inerente instruirii și educării școlarilor. Psihologia cotidiană, însușită de fiecare dintre noi prin experiență socială, nu e suficientă pentru a-l face conștient de lacunele existente în capacitatea de percepție a copiilor, de dificultățile înțelegerii unui text
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
apar chiar și în solourile celor mai mari improvizatori. Modelul lui Johnson-Laird se pare că nu produce astfel de tipare, deoarece nu funcționează decât pe baze euristice. De asemenea, legată de precedenta, este și problema stilului improvizației. Cu alte cuvinte, cunoscătorii pot identifica interpreții când îi aud cântând, fapt care se leagă de tiparele improvizației discutate mai sus. Nu este limpede dacă modelul lui Johnson-Laird are un stil care poate fi recunoscut, în felul în care are stil Parker. Acest gen
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Lehn, Maurice Druon, Keith Hitchins, Maria Manoliu-Manea, Jean d’Ormesson, Paul H. Stahl, Sorin Stati, Alexandru Șafran, Christian de Duve, Klaus Heitmann, Pierre Messmer, Basarab Nicolesco, Elie Wiesel ș.a. Mulți dintre ei sunt români, prieteni apropiați ai României ori buni cunoscători ai realităților românești. În iunie 2001, a fost ales printre membrii de onoare din străinătate Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea. La rândul lor, numeroși academicieni români au fost aleși în organisme internaționale de prestigiu din Europa, America sau
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
nu urăște și nici nu cunoaște mânia. 2. Omul e Dumnezeu. Pentru că Dumnezeul Bisericii catolice a fost confecționat pentru a legitima ascendentul asupra sufletelor, deci asupra trupurilor. Cititor al lui Scot Erigene, călugăr care predă filosofia și teologia la Paris, cunoscător al clasicilor filosofiei, Amaury din Bène este susținătorul unui Dumnezeu al filosofilor și nicidecum al celui al lui Abraham ori al lui Iacob. Definiția dată de el lui Dumnezeu ține de ceea ce se numește de atunci încoace, un panteism. Cel
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
băutori, artiști rătăcitori, ironiști și polemiști subtili, condamnați uneori de consiliile locale evocă posibilitățile epicurismului pe un ton mai degrabă horațian, în maniera elegiacilor romani care s-ar fi întâlnit undeva într-un han cu autori ai cântecelor de petrecere... Cunoscători ai lui Catul, Tibullus sau Properțiu, epicurieni după moda campaniană, ei îi cinstesc pe Bachus și pe Venus dar detestă nu atât religia cât Biserica - în orice caz, pe preoți și pe călugări, pe episcopi și pe papă - pe seniori
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Montaigne se întoarce la locuința familială la castel. Povestea e cunoscută: întors din campania militară a lui Francisc I, tatăl vine din Italia cu idei noi despre educația copiilor, despre pedagogie, despre modul de transmitere al bunelor maniere. Ca bun cunoscător a lui Erasmus și al tezelor din Planul de studii - lansate cu puțin timp înainte, în 1511 - Pierre Eyquem își educă fiul în spiritul acestei noi concepții. Pentru aceasta, el pune în practică ideile esențiale ale filosofului din Rotterdam: a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
să se creadă că pentru el cuvântul prieten n-are plural. Scriind despre La Boătie, Montaigne revelează ceea ce este cel mai puțin montaignian în el: de regulă atât de preocupat de realitate, de concret, atât de sever ca moralist bun cunoscător al tarelor și al mecanismelor sufletului omenesc, el ficționează o istorie platoniciană - platonică? - și, plasând foarte sus ștacheta, face imposibilă exercitarea unei prietenii reale, viabile și mai puțin ideale. în privința acestui subiect, el platonizează, creează un mit, idealizează, lansează o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și anume imposibilitatea de a critica produsele concurente sau interdicția de a face publicitate comparativă (Seitz, 2003-2004), determină anumite agenții să apeleze la publicitatea prin elogiu. Ca exemplu, vom analiza publicitatea pentru berea Tuborg (Dâncu, 1999, pp. 201-204). Consumatorii și cunoscătorii de bere din întreaga lume sunt unanimi în apreciere: „Bună-i Tuborg, nu-i ca berea”. Berea Tuborg este deja o băutură „istorică”, fiind probabil, datorită metodei de preparare, băutura cea mai sănătoasă și gustoasă. Pentru danezi, berea Tuborg nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
personală mai mare (cunoașterea unor limbi străine, utilizarea unui PC). Analizele multivariate (regresie logistică; varianță explicată 15%) întăresc mare parte a acestor concluzii. Astfel, șansele de a participa cresc dacă respondentul este bărbat, educat, cu relații și venit peste medie, cunoscător de limbi străine. Introducerea în analiză a unor variabile legate de valori și atitudini aproape dublează (26%) puterea explicativă inițială a modelului arătând că, pe lângă condiționările de natură sociodemografică, contează și cele atitudinal-axiologice. Celelalte condiții fiind egale (condiționările sociodemografice), șansa
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
dotare materială peste medie, cu relații, cu un grad de modernitate ridicat sau provenind din Transilvania. Protestul efectiv absolut apare mai des în cazul bărbaților, celor de vârstă medie, cu ocupații cu status scăzut sau mediu, cu mai multe relații, cunoscători de limbi străine. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 11. Variația protestului (potențial și efectiv) Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Alegători, votanți, partizani Rata de participare la vot în România a scăzut în perioada 1990-2004 cu aproximativ 50%. Astfel, dacă la
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
oarecare de cititori, ci cu un cerc de admiratori pasionați de literatură și de operele „sale”, și cărora, pentru că-l au În sfârșit pe Dexter la dispoziție și pentru că țin să-l laude, le place să-i pună Întrebări de cunoscători ca să se pună pe ei În evidență: O femeie drăguță, cu un chip străbătut de bunătate, Îmbrăcată cu un pulover tricotat de mână, Îl Întrebă cu un aer blazat: „Nu credeți ca și mine, domnule Dexter, că nimeni, dar nimeni
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
pe căi necinstite se schimbă În dispreț.” (Vauvenargues) știința Învinge neștiința, nu păcatele. (De unde rezultă că accesul la moralitate este liber pentru oricine: un ignorant În domeniul unei științe, dar bine educat poate avea cugetul curat, și invers: un bun cunoscător al unei științe poate trăi În păcat.) „Ia seama la cel ce vorbește În interesul altuia, făcându-l pe al său.” (B. Garcian y Morales) Când e prost aplicată, virtutea Însăși devine viciu. (Orice calitate exercitată cu prea mult zel
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
chiar și cel care reușește să se stăpânească pentru a nu răspunde la rău cu rău este Întrecut de cel care poate acorda iertarea, deoarece: „Nu există o mai nobilă răzbunare decât aceea de a ierta injuriile suferite”. Μ Devine cunoscător de inimi doar acela care se poate identifica cu bucuriile, speranțele sau suferințele altuia; nu poți cunoaște trăirile altuia când pe ale tale le consideri net superioare sau singurele demne de a fi cunoscute. Μ Unii cred că patima ne
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
publicație a Societății de Haiku din localitate. Redactor este Ion Codrescu, secretar de redacție - Mihaela Codrescu. Expresie a interesului crescând pentru cultura extrem-orientală, revista dorește să contribuie la răspândirea și cultivarea genurilor poeziei tradiționale japoneze, bucurându-se de colaborarea unor cunoscători străini ai acestor genuri (numărul 1-2/1995 este dedicat Festivalului Internațional de Haiku de la Constanța). În A. se publică numeroase haikuuri, poeme renga, renku, tanka aparținând unor autori niponi clasici (Matsuo Bashô) sau contemporani (Koko Katô, Kayoko Hashimoto, Ikuyo Yoshimura
ALBATROS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285218_a_286547]
-
I. L. Caragiale (în care domnește „puterea întunericului”), descoperind premonitorii accente ionesciene în Victimele datoriei, identifică în proza lui Gh. Brăescu eposul destinului capricios, comentează pentru prima dată umorul lui Lucian Blaga, strategia disimulării defensive în epica lui Zaharia Stancu. Bun cunoscător, deopotrivă, al chestiunilor literar-estetice și al celor politice (Z. Ornea), A. publică o masivă sinteză, Panteon regăsit. O galerie a oamenilor politici români (2000), în care figurează și scriitori-politicieni precum C. A. Rosetti, M. Kogălniceanu, D. Bolintineanu, Duiliu Zamfirescu, I.
ADAM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285175_a_286504]
-
multă solicitudine sentimentală din țară, dar nici o măsură practică de ordin obiectiv și pozitiv nu s-a luat. [...] Cert este că nu s-a făcut pînă acuma un studiu științific monografic asupra lor”. O jumătate de secol mai tîrziu, un cunoscător al temei conchidea că „există o bibliografie relativ bogată despre istoria românilor americani, suficientă În orice caz ca să Încurajeze continuarea cercetărilor acestei teme”. Un alt detaliu Îmbucurător, relevat de același cercetător, este faptul că specialiștii angajați În asemenea explorări provin
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de opresiune ale veacului XX, analiza neocolind nici Franța „Regelui-Soare”. Documentele publicate constituie „o primă breșă În această blocadă a tăcerii” (p. 17) instaurată după 1990. „Studiul introductiv” este semnat de reputatul istoric englez Dennis Deletant (pp. 21-55), un bun cunoscător al istoriei Securității, cunoaștere de altfel reciprocă, Întrucît devenise În 1989 „numărul șapte” pe o listă neagră a serviciului secret român. Articolul rezumă cele patru decenii de existență ale instituției represive, fiind analizați și anii, Încă tulburi, de după 1990. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
literaturii române oferită cititorului polonez se dovedește cea mai cuprinzătoare și mai consecvent propagată pe teritoriul Poloniei de un autor pe care, în 1939, anuarul Universității Jagellone îl prezintă drept „primul specialist în românistică din Polonia și cel mai competent cunoscător al relațiilor literare și lingvistice româno-polone”. SCRIERI: H. Sienkiewicz w Rumuni, Cracovia, 1928; Rumunia a Polska w XIX wieku, Cracovia, 1929; Relațiunile lui Mihail Czajkowski-Sadyk Pașa cu românii, București, 1932; Wspólczesna powieșć rumunska, Cracovia, 1933; Polska w kulturze rumunskiei, Varșovia
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
O accepție lipsită de prejudecăți este dată cântecelor „buruienoase”, care nu sunt taxate ca pornografice. O atitudine modernă vădește și aprecierea față de insul talentat din popor, cum era, de exemplu, poetul țăran Tudosă Roman. Revista a solicitat colaborarea unor buni cunoscători ai creației populare, ca Gheorghe Madan. În genere M. b. s-a revendicat de la ideile lui N. Iorga și S. Mehedinți. Deși a avut o viață scurtă (se păstrează doar câteva numere), este importantă pentru spiritualitatea românilor de peste Prut. I.D.
MARGARITARE BASARABENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288014_a_289343]
-
clasică (I-II, 1929-1930), ca și în postuma Străini vestiți în luptele din Roma veche (1982), M. reconstituie portretele unor personalități ale lumii greco-latine pentru a contribui la promovarea clasicismului în România și familiarizarea marelui public cu universul Antichității. Bun cunoscător al epocii evocate, înzestrat cu intuiție istorică, cercetătorul preferă să confere un colorit viu expunerii, să întrebuințeze resursele fanteziei, nu să redacteze monografii erudite și aride, încărcate de aparat critic. Fără a falsifica cadrul istoric, el își dramatizează relatarea și
MARINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288033_a_289362]
-
narează într-un stil alert, nu lipsit de ironie și umor, incredibilele aventuri ale unui autor de romane polițiste, devenit ad-hoc detectiv particular. Avatarurile traversate de erou sunt relatate în cea mai autentică manieră polițistă, I. dovedindu-se un bun cunoscător al tehnicii suspansului. Tonul degajat, atmosfera de bonomie și bună dispoziție, într-un cuvânt registrul „ușor”, sunt brusc abandonate, autorul introducând - neinspirat - o tonalitate gravă, ce distonează profund cu nota inițială. Dintr-o „joacă” de-a detectivul, protagonistul se vede
IACOBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
Vâltoarea sau Adevărul iubirii, „Nistru”, 1982, 6; Mihail Ion Ciubotaru, Notă la „poemul cel mai de azi”, „Nistru”, 1983, 2; Timofei Roșca, Cărțile lui Ion Vatamanu, „Basarabia”, 1992, 1, 1993, 6; Mihai Cimpoi, Refuzul frontierei, RL, 1992, 32; Mihai Cimpoi, Cunoscătorul de toate, poetul, „Basarabia”, 1993, 8; Ion Ciocanu, Neuitarea înaintemergătorilor, LA, 1996, 3 octombrie; Rachieru, Poeți Bucovina, 490-494; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 201-202, passim; Chiril Tricolici, Ion Vatamanu. Bibliografie, Chișinău, 1997; Ion Ciocanu, Literatura română contemporană în Republica Moldova, Chișinău, 1998
Intreaga poezie a lui este o înlănţuire de idei fanteziste. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287568_a_288897]
-
cei mai de seamă cărturari din epocă, de a căror prețuire s-a bucurat. Îndemnat și încurajat de A.I. Odobescu, B.P. Hasdeu, J. Urban Jarník ș.a., stimulat mai ales de pasiunea sa pentru lectură, I., un autodidact, devine un bun cunoscător al literaturii române, al preocupărilor de folclor de la noi. Debutează în gazeta „Țăranul român” și va colabora la „Columna lui Traian”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Revista literară”, „România liberă” ș.a. Prima carte tipărită este Legende sau Basmele românilor (1872). Condiția socială
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]