385,569 matches
-
iubirea, după cuvântul lui Ioan, este Dumnezeu”<footnote Ibidem, p. 285-286. footnote>. Un alt înțeles al bătăilor și rănilor primite de mireasă de la îngeri și al smulgerii vălurilor ei este că află de la ei că nu poate să ajungă să cuprindă pe Cuvântul cel necuprins, căci nici ei nu pot să-L cuprindă. Aceasta pune un văl de tristețe pe suflet, însă acest văl e smuls de îngeri, prin cunoștința ce i-o dau că însăși căutarea neîncetată a Lui și
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Un alt înțeles al bătăilor și rănilor primite de mireasă de la îngeri și al smulgerii vălurilor ei este că află de la ei că nu poate să ajungă să cuprindă pe Cuvântul cel necuprins, căci nici ei nu pot să-L cuprindă. Aceasta pune un văl de tristețe pe suflet, însă acest văl e smuls de îngeri, prin cunoștința ce i-o dau că însăși căutarea neîncetată a Lui și urcușul neoprit spre El este o cunoaștere a Lui și deci un
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Sfântului Grigorie, întâlnim aici și o altă expresie paradoxală: „A văzut frumusețea nesperată și necircumscrisă a Celui dorit”. Altfel spus, a văzut o frumusețe pe care nu speră să o mai vadă, și a văzut necircumscrierea lui Dumnezeu, sau a cuprins faptul că e necuprins. Astfel, nu numai în această viață, ci și în viața veșnică frumusețea dumnezeiască și necircumscrierea ei se arată mereu mai mare, dar și lipsa speranței de a o vedea întreagă sporește. „Simțirea frumuseții pe care nu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
apetit către un bine anticipat<footnote Ibidem. footnote>. Cât privește orexis-ul (= apetit, năzuință), precizăm, pe baza volumului lui Peters<footnote Ibidem, p. 209. footnote>, că apetitivul (orektikon) este acea facultate a sufletului care năzuiește (Aristotel, De anima, 431 a). El cuprinde trei funcții: dorința (epithymia), impulsul și voința deliberată (Ibidem, 441b) și este, în conjuncție cu senzația (aisthesis) sau cu intelecția (noesis), cauza ultimă a mișcării din suflet (De anima, III, 433a-b). Aristotel tratează în mod general despre orexis în De
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
s mutability”, în The Greek Theological Review, vol. XVIII, Nr. 1 & 2, 1973, p. 66. footnote>. O mențiune cheie este următoarea: „Nu putem acorda considerație ideii de graniță a naturii infinite. Nu este în natura a ceva nezăgăzuit să fie cuprins. Dar fiecare dorință de bine care este atrasă spre această înălțare se extinde continuu, pe măsură ce călătorul progresează prin efortul său spre bine ... Astfel, nici o limită nu va întrerupe creșterea în înălțarea spre Dumnezeu, din moment ce nu poate fi identificată o limită
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
nedescoperită, însă nu doar omului, ci și îngerilor. Tot ceea ce a dobândit sufletul stârnește „dorința de a cunoaște bunătățile superioare, dar pricinuiesc în suflet și o întristare, făcându-ne, într-un oarecare fel, să ne lipsim de nădejdea de a cuprinde cele necuprinse”<footnote Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, V, în PSB 29, p. 173. footnote>, căci, așa cum precizat și mai sus, Dumnezeu fiind infinit, este inaccesibil în ființa Sa. Iar „acestea sunt cele care ne duc la întristare, făcându
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Grigorie. Dar în opera Sfântului Grigorie, filosofia devenirii și dorinței nu e niciodată singură ci e doar un mod pentru Sfântul Grigorie de a vorbi despre experiența întunericului divin făcută în suflet. Ea „exprimă faptul că Dumnezeu nu poate fi cuprins, că sufletul nu poate ajunge la o cunoaștere definitivă a lui Dumnezeu, că dorul său după Dumnezeu nu va fi niciodată satisfăcut pe deplin: experiența lui Dumnezeu făcută de suflet îl va inspira mereu să năzuiască spre mai mult. Dar
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
footnote> nu este niciodată tratată în mod solitar, ci doar în cadrul discursurilor privitoare la experiența sufletului omenesc în întunericul divin și în unirea mistică a miresei Cântării Cântărilor cu Mirele ei. Ea exprimă doar faptul că Dumnezeu nu poate fi cuprins niciodată, fapt care dă sufletului posibilitatea de a înainta la infinit în cunoașterea Lui și de a fi mereu aprins de dorința de a fi cuprins tot mai mult de harul Său. Dar aceasta nu înseamnă că Dumnezeu stă departe
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Cântării Cântărilor cu Mirele ei. Ea exprimă doar faptul că Dumnezeu nu poate fi cuprins niciodată, fapt care dă sufletului posibilitatea de a înainta la infinit în cunoașterea Lui și de a fi mereu aprins de dorința de a fi cuprins tot mai mult de harul Său. Dar aceasta nu înseamnă că Dumnezeu stă departe de suflet și nu poate fi atins niciodată. Dimpotrivă, sufletul, de la un moment dat, avansează, mai mult decât în urcușul spre Dumnezeu, în unirea cu Dumnezeu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
sesiza legătura intimă între natură, dorință și participare. Participarea la Dumnezeu dilată natura și prin aceasta își intensifică dorul sau mișcarea spre ceea ce e înainte, fiindcă „ceea ce a rămas necuprins e de nesfârșite ori mai mult decât ceea ce s-a cuprins”<footnote Idem, In Canticum canticorum, V, P. G. XI, col. 1000A; cf. Doctorand Nicolae Fer, op. cit., p. 93. footnote>. Astfel, experierea divinului exclude disperarea, pentru că „dorința nepotolită nu e decât natura însăși, care crește în fiecare clipă”<footnote Marius Telea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de ori, cu un număr de apariții mult mai redus decât al românizatului termopan. De altfel, denumirea tehnică nu pare să fi avut în alte limbi succesul din română: tipul respectiv de geamuri este descris prin diferite sintagme, perifraze, sinonime (cuprinzînd ideea de ,termoizolant"). Chiar și pe un site românesc specializat (ferestreonline.ro), formula tehnică preferată și definită este geam termoizolant, în vreme ce (geam) termopan este indicat doar ca sinonim. În română, se constată pătrunderea cuvîntului - ca termen concret, al vieții practice
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
și Wagner) în constituirea profilurilor tematice în sonatele pentru pian sau cele două opere-seria -Mitridate, re di Ponto (1770) și La celemenza di Tito (1791), dar și personajul Contesa Rosina, conceput muzical după tiparul unui personaj al operei-seria. footnote> amânduă cuprind stiluri distincte de scriitură, stiluri armonice distincte, stiluri melodice distincte etc., și ambele reprezintă fuziuni ale diferitelor tradiții stilistice”<footnote „A style may be seen as a synthesis of other styles; obvious cases are J.S. Bach’s keyboard style or
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
op. 37, în do minor (1800-1801), incluzându-le și pe următoarele două, nr. 4, op. 58, în Sol major (1805-1806), și nr. 5, op. 73, în Mi-bemol major, „Imperialul” (1809-1810) etc. (3) A treia perioadă - a creației târzii - este cuprinsă între anii 1815-1827. Dintre lucrările reprezentative putem menționa: ultimele cinci sonate pentru pian, între op. 90, în mi minor (1814) și op. 111, în do minor (1822), ultimele șase cvartete, între op. 127, în Mi-bemol major (1823/24) și
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
modern-postmodern. Cazul lui Schnittke îl interpretăm astfel ca pe o continuare hiperbolizantă a concepției stilistice, ca pe o ultimă etapă a fenomenului de compresie stilistică, definibilă drept conținut ca hiperstilistică, iar ca formă și titulatură ca polistilistică. 4. Concluzii. Etapele cuprinse în evoluția fenomenului de compresie stilistică Oleg Garaz Într-o imagine generală a traiectului parcurs, recapitulăm pe scurt momentele-cheie ale mutațiilor calitative în evoluția fenomenului de comprimare a structurii stilistice, alăturându-le o scurtă descriere a acestora: (1) punctul de
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Rodica Zafiu Speciile discursului politic cuprind adesea contraste surprinzătoare între denumire și conținut. Un exemplu caracteristic de inadecvare îl constituia, în perioada comunismului, telegrama, gen care nu avea nici o legătură cu așa-numitul ,stil telegrafic": telegramele de adeziune, felicitare, mulțumire, entuziasm, reprezentînd răspunsul ritualizat al reprezentanților
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]
-
declarația mea politică ŤBercenizarea Parlamentuluiť", (VCN, 20 nov. 2005, text preluat, ca și următoarele, de pe site-ul Camerei Deputaților); ,Declarația mea politică de astăzi poartă titlul ŤComandantulť" (DB, 26.04.2006). Titlul trebuie să șocheze, prin mijloacele jurnalistice cunoscute: să cuprindă jocuri de cuvinte, creații lexicale, elemente argotice: , Declarația politică de astăzi poartă numele ŤGuguviť" (DB, 14.11.2006); , Pădurile Bucovinei - o avuție jefuită Ťca-n codruť" (A.O., 26.04.2006)". Trecând în revistă titlurile declarațiilor dintr-o zi de dezbateri
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]
-
naște o nouă generație de traducători, cea în care un tălmăcitor, alegîndu-și un autor, este hotărît să ,moară de gît" cu el în sensul nobil al cuvîntului, dar în cazul ei așa se pare că stau lucrurile. Volumul de față cuprinde, pentru prima dată în versiune românească, două din scrierile timpurii ale lui Kierkegaard: o recenzie pe cît de ironică pe atît de desființătoare la romanul lui H. C. Andersen - Doar un muzicant (1837) -, recenzie intitulată Din hîrtiile unuia încă viu
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
puțină carte, ca și mine; și apoi a pribegit de-acolo, ca și noi, s-a tras cu bucatele încoace, ca și moș Dediu din Vînători și alți mocani, din pricina papistașiei mai mult, pe cât știu eu. Și atât era de cuprins, de s-au umplut munții; Hălăuca, Peatra lui Iepure, Bărnariul, Cotnărelul și Boampele, până dincolo peste Pătru-Vodă, de turmele și tamazlâcurile lui. Și se pomenește că Ciubuc era om de omenie... Și că până și pe Vodă îl primise în
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
ție totul îți este egal/ ca și cum granițele dintre ființe/ s-ar stinge pînă la simple ultime numere" (Numere ultime). O astenie rezumă de la sine senzațiile, astfel încît vocea se contrage în șoaptă: "încerc să-mi fac prietenă/ oboseala ce mă cuprinde/ toate gesturile lîncezesc/ într-o rezonanță a șoaptei" (Proporții). Sau: "Memoria mea/ e plină de umbre/ chipuri cu pete decolorate de timp// veștile care îmi vin/ se prefac și ele în umbre/ nu mă întreba cît plătesc/ prezența lor efemeră
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
pe cilindre fonografice (...) pentru a putea culege ce ne-a mai rămas” - cum proclamă fondatorul Arhivei Fonogramice. Al IV - lea proces verbal al comisiei, din 11 februarie 1928, hotărăște difuzarea broșurii Îndrumar pentru culegerea melodiilor populare, alcătuită de George Breazul, cuprinzând o parte generală și o alta specială și sunt semnate de președintele - Tiberiu Brediceanu - și de către secretarul - George Breazul - care scria și documentele Arhivei<footnote (Breazul, George) - Ministerul Cultelor și Artelor - Comisiunea pentru Arhiva Fonogramică și Publicarea de Folklor Muzical
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
de punere în scenă de Victor Ion Popa, cu așezarea melodiilor populare (semne bizantine și apusene) de G(eorge) Breazul, București, Fundația Culturală „Principele Carol”, Cartea Satului nr. 7, 1934; footnote> . Urmează, respectând criteriul cronologic antologia de Colinde, voluminoasă antologie cuprinzând cele mai diverse creații populare de acest gen, prezentate în dublă notație, hrisantică și guidonică - prima lucrare de acest gen din istoria muzicii românești<footnote Colinde, culegere întocmită de G(eorge) Breazul, cu desene de Demian, Colecția Cartea Satului, scoasă
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
căutările didactice, determinate de calitatea de autor de manuale sau de profesor de istoria și de enciclopedia muzicii; Printre cele 17.000 de fișe necatalogate, intrate în fondul de aur al Bibliotecii Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, am găsit unele ce cuprind date pentru principalele capitole ale unei istorii a muzicii universale, cu o periodizare după Riemann, periodizare ce nu ține seama de date istorice, ci de elementele specifice ale creației muzicale: Cele mai vechi popoare de cultură și primitivii; Muzica elină
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
J. Combarieu - La musique et la magie, Etudes de philologie musicale, Hugo Riemann - Handbuch der Musikgeschichte, Georg Schünemann - Geschichte der deutschen Schulmusik, Johann Wolf - Geschichte der Musik - în care găsește detalii despre solmizația lui Guido d’Arezzo. Mai multe plicuri cuprind patternuri cu modele de formule ritmico - melodice vechi, exemple de versificație, extrase din cântece de trubaduri, din cântări gregoriene, scări muzicale, bicordii, pentatonii, melodii medievale, melodii siriene, albaneze și din alte culturi balcanice și asiatice, cu extrase din diferite lucrări
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV, Ediția îngrijită și prefațată de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală, 1977, pp. 316 - 325; footnote> . La fel se va întâmpla cu tema Muzica popoarelor antice, devenită conferință radiofonică din 25 martie 1932, cuprinzând exemple de epocă de mare reprezentativitate: oda pithică a lui Pindar, imnul către Nemesis, imnul Soarelui, imnul către Muză, Skolionul lui Seikilos<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV..., pp. 326 - 337; footnote> . Respectând criteriul cronologic, urmează
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
375; footnote> și urmată de Începuturile operei<footnote Idem, pp. 376 - 385; footnote> , pornind de la Camerata fiorentina, reprezentată de opera Dafne de Jacopo Peri, ajungând la Monteverdi, cu Orfeu și Încoronarea Popeei - studiu bazat pe o vastă bibliografie de specialitate, cuprinzând lucrări în limbile amintite. Marii dirijori europeni care au fost prezenți pe scenele de concert bucureștene cu lucrări ale marilor epoci stilistice rețin atenția criticului român: Herbert Albert, Hans von Benda, Karl Böhm, Herbert von Karajan, Ernest Kunwald, Maurice Ravel
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]