1,689 matches
-
ale socioumanului au devenit �antinomice� atunci c�nd s-a postulat separarea lor, de?i �n lumea socialului fiin?eaz? laolalt?. �n societ??ilor oamenilor faptele nu s�nt �că pe?ții �n?îra?i pe tarabă negustorului� ci, măi cur�nd, se aseam?n? cu aceia care �noat? �n oceanul imens ?i adesea inaccesibil � spunea E. H. Carr. Ceea ce �prindem� noi, depinde de zonă �n care pescuim, de uneltele pe care le folosim, de condi?iile �n care pescuim, de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ia agriculturii care punea �n mi?care statele, �n Europa. Pentru a resorbi criză social? pe care o cuno?teau vechile societ??i occidentale, nici industria nu ap?rea că o solu?ie credibil? pe termen scurt. Unii reclamau mai cur�nd liberă circulă?ie a produselor �ntre regiuni, �ntre ??ri, pentru c? inova?iile pe care le-au cunoscut agricultură ?i comer?ul cereau o l?rgire a spa?iilor ?i a pie?elor (Necker, 1775). Aceste reac?îi dovedesc
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la France (1796), Editions Garnier, Paris, 1980, p. 91(. Apoi vine r�ndul lui Bonald, poate �n termeni mai filosofici, s? exagereze: individul ridicat pe culmi de c?tre Revolu?ie nu este dec�ț o abstrac?ie, sau mai cur�nd o conven?ie metafizic?. Societatea este f?cut? mai �nt�i din institu?îi precum familia, f?r? de care individul ar fi incapabil s? supravie?uiasc?. Cursul �nsu?i al Revolu?iei �l convinge pe Bonald de juste
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dec�ț uitarea �n care a picat dup? moartea sa. Pozitivist consecvent, acest inginer �n domeniul c?ilor ferate, reconvertit la jurnalism ?i filosofie �n momentele de r?gaz, �?i �ntoarce fă?a de la metafizic? pe care o consider? mai cur�nd zadarnic?. Refuz�nd s? se angajeze �n eternă dezbatere asupra originii lucrurilor, Spencer afirm? sus ?i tare c? fenomenele umane ?i culturale � că toate celelalte fenomene naturale � cer observa?ie, experimentare ?i, cu prioritate, un demers de tip cauzal
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
din manufacturile de bumbac, l�n? ?i m?tase (1840). ÎI. Sociologie sau ?tiin??(e) social?(e)? O disciplin? �n c?utarea identit??îi (1860-1890) La sf�r?ițul anului 1850, Comte apoi Tocqueville se sting (Proudhon �i va urma cur�nd); Villerm� ?i Quetelet � care lucreaz? la elaborarea primului recens?m�nt al populă?iei �n Belgia � aproape ?i-au �ncheiat activitatea; mai tinerii � Marx, Spencer � �ncep o munc? de mari propor?îi pe care o vor dezv?lui progresiv
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care Germania, trecut? �n sfera na?ionalist?, c?uta s?-?i exalte trecutul presupus comunitar (un antidot contra otr?vurilor societ??îi burgheze, tehniciste ?i capitaliste). Ț�nnies a protestat �mpotriva lecturilor tenden?ioase ale operei sale (el visa mai cur�nd la edificarea unui socialism umanist de inspiră?ie comunitar?) dar n-a reu?it s? �mpiedice că tema comunit??îi, apoi aceea a ligii (Bund) că form? de organizare social? superioar? � introdus? de c?tre Schmalenbach � s? fie amplu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de c?tre sociologia german?. Psihologismul francez �n total? ruptur? cu preten?ia pozitivi?tilor de a exclude psihologia din c�mpul ?tiin?ific, �n Fran?a se dezvolt? o �ntreag? controvers? asupra naturii psihologice a faptului social, iar �n cur�nd, asupra locului contingentului sau individualului �n cadrul explică?iei sociologice. �n tradi?ia inaugurat? de c?tre Hobbes ?i transformat? de c?tre Rousseau, psihologismul este curentul de g�ndire care presupune c? via?a social? exprim? voin?a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
aceast? superioritate? Am putea spune, �mpreun? cu Parsons, c? el a reu?it s? dea sociologiei un cadru conceptual ?i, mai mult, c? el l-a formulat ?i l-a sistematizat cu o rigoare inegalat?. Al?îi au fost mai cur�nd sensibili la faptul c? Weber a dezvoltat o filosofie coerent? a sociologiei. �n Economie ?i societate el a definit sociologia că pe o ?tiin?? �comprehensiv?� care, prin interpretare � dar f?r? artificii stilistice � caut? s? analizeze sensul vizat de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
poate �ntreprinde un demers ra?ional, c?ruia nu trebuie s?-i subestim?m ambiguit??ile. �Intelectualizarea ?i ra?ionalizarea cresc�nde nu �nseamn? doar o cunoa?tere general? sporit? a condi?iilor �n care tr?im. Ele �nseamn? mai cur�nd faptul c? noi ?tim, sau credem c? ?tim �n fiecare moment c? am putea, numai dac? am avea grij? s? vrem, s? ne dovedim nou? �n?ine c? nu exist? �n principiu nici o putere misterioas? ?i imprevizibil? care s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociologie din Paris, care, �n anul urm?tor, avea s? ?în? reuniuni lunare, fiecare centrat? pe o tem? �n exclusivitate ?tiin?ific?. Worms asigur? secretariatul, Gabriel Tarde accept? pre?edin?ia, apoi anim? dezbaterile urm?rîțe de un public mai cur�nd eclectic ?i monden. �n Fran?a ?i �n str?în?țațe, personalit??i renumite �?i dau concursul la o �ntreprindere al c?rei succes pare asigurat. Nici o alt? revist? �n afară aceleia a lui Worms nu se poate l
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
un capital de �ncredere pe care i-l dau titlurile dar ?i vechimea ?i opera. Pe scurt, el era recunoscut că �magistru�, iar cei ce l-au urmat se considerau, de bine de r?u, �discipoli�. Nu publicase el de cur�nd Regulile metodei sociologice? �n ciuda rigidit??îi acestor pozi?îi, Durkheim a ajuns s? str�ng? �n juru-i ?i oameni care nu-i �mp?rt??eau toate convingerile. Pentru a fi mai preci?i, ar trebui s? distingem c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lui Durkheim (Despre diviziunea muncii sociale) din partea unor filosofi, precum Hal�vy, care, apriori, nu-i erau ostili. Era inevitabil că sociologia s? se doteze cu instrumente specifice. A?a a ap?rut Revista internă?ional? a lui Worms, urmat? cur�nd de Ann�e Sociologique a lui Durkheim, care au deschis o er? nou? fiindc? au a?ezat sociologia pe picior de egalitate cu disciplinele vecine care � �naintea ei � dispuneau de toate organele de acest fel. Ceea ce Germania nu va
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nici una �n facult??ile de drept. Sociologicul r?m�ne �n �ntregime confundat cu socialul, orice discu?ie despre faptele sociale trec�nd drept un discurs metodic asupra acelora?i fapte. Cei care nu f?ceau aceast? confuzie, aveau mai cur�nd tendin?a de a g�ndi c? nu exist? legi sociologice care s? fie anterioare legilor psihologice. Pentru imensă majoritate a intelectualilor epocii, s? nu uit?m acest lucru, orice act uman trebuia mai �nt�i s? fie �nf
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
noi. Reu?ita unui asemenea proiect presupunea existen?a unui cadru de referin?? teoretic? suficient de puternic pentru a ordona ac?iunile �ntreprinse ?i pentru a clarifica viitorul. Or, contemporanii nu dispuneau de un model de acest fel. Sau, măi cur�nd, singurul care le fusese la �ndem�n? � cel al lui Spencer � nu convenea, poate mai pu?în din cauza evolu?ionismului s?u afi?at, c�ț din cauza dispre?ului fă?? de orice reformism social. A?a se face c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n 1900. Leplaysienii diziden?i s-au organizat ?i ei rapid. �n 1886, Tourville lanseaz? noi cercet?ri ?i o revist? (?tiin?a social? dup? metodă lui Le Play) �n care �?i afirm? ambi?ia de a preciza metodă magistrului, cur??ind-o de elementele stereotipe. �n aceast? lupt? el antreneaz? tineri monografi, de forma?ie juridic? sau literar?, precum Demolins, Rousiers sau Bureau, care desf??oar? o activitate considerabil? sub conducerea să. Pentru a rezuma n c�teva cuvinte dou?zeci
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a unui Centru de �ndrumare social?, la ?coală Normal? Superioar?, finan?at de c?tre bancherul Albert Kahn. Sociologia ?i ?tiin?ele umane �[Sociologia francez?] nu se consider? o disciplin? izolat?, lucr�nd �n domeniul s?u propriu, ci mai cur�nd că o metod? ?i o atitudine fă?? de fenomenele umane. Nu-i nevoie s? fii sociolog pentru a face sociologie. S-au f?cut �n Fran?a cu mult succes, de c?tre alte discipline, numeroase studii care i-
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
reprezent?rilor colective� � care constituie obiectul esen?ial al sociologiei). Or, �profesorii� beneficiaz? de o mai mare vizibilitate social? dec�ț �cercet?torii�: ei public? mai multe lucr?ri, dar fac mai pu?ine cercet?ri originale, deci apar mai cur�nd că lucr?ri de vulgarizare cu b?taie filosofic? ?i cu accent pe foloasele sociale ale sociologiei (Heilbron, �n [40]). Slabă implantare universitar? nu este singura vinovat? de criză de recrutare care ?ine ?i de faptul c? personalit??ile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
al rena?terii internă?ionale ce constituiser? odinioar? cererea politic? forțe de legitimare ?tiin?ific? a idealurilor democratice ?i laice ale regimului republican. Acestea fiind �mplinite, cererea s-a �ndreptat cu prioritate c?tre economie ?i administra?ie, deci mai cur�nd c?tre juri?ți ?i economi?ți pe care organizarea universitar? i-a reunit acum �n s�nul facult??ilor de drept. Crearea, �n 1933, de c?tre economistul Charles Rist, sub egida ?colii libere de ?tiin?ele politice
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Richard � cel c?ruia �i revenise catedră lui Durkheim de la Bordeaux � �i va asigura succesiunea �n conducerea activit??ilor. ��Perioadă interbelic? nu este mai favorabil? leplaysienilor dec�ț durkheimienilor, a c?ror opozi?ie fă?? de primii a luat mai cur�nd chipul ostraciz?rîi dec�ț cel al conflictului deschis (cum s-a �nt�mplat fă?? de Tarde) [33]. Societ??ile savante ?i revistele care s�nt organele oficiale ale acestei ?coli (Reforma social?, ?tiin?a social?, Mi?carea social
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i-a tr?dat pe primii, va pierde �n 1936 statutul de organ oficial al ASS �n profitul lui American Sociological Review [70]. Empirismul domin? deci sociologia american?. Departe de a respinge �ns? orice orientare teoretic?, empirismul se caracterizeaz? mai cur�nd prin ne�ncrederea �n demersul ipotetico-deductiv care pleac? de la un corp sistematizat de postulate pentru a studia un fenomen social particular �n cadrul problematicilor construite dup? �ra?ionalit??i� specifice. Acestea din urm? definesc mai mult formule originale de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
anilor patruzeci, sau cele conduse de Riesman (1950) asupra evolu?iei caracterului social al americanilor (ambele finan?ațe de c?tre funda?ia Carnegie) �nc? nu s�nt reprezentative pentru noul empirism �n vigoare, cu tot succesul lor; ele mai cur�nd �ncheie tradi?ia marilor anchete calitative din perioada interbelic?. C�ț despre studiul condus, la Berkeley, de c?tre Theodor Adorno (1950) � refugiat din Frankfurt � asupra atitudinilor antidemocratice, electismul s?u metodologic �l situeaz? la jonc?iunea celor dou
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
hoț?r�ț ce s-a dezvoltat pe o alt? cale, la stabilirea prestigiului sociologiei americane. Reunite, �n general, sub eticheta de �func?ionalism�, aceste paradigme s�nt, cu toat? concep?ia lor comun? privind caracterul sistematic (am spune mai cur�nd �sistemic�) al realit??îi sociale, foarte distincte. � Structuro-func?ionalismul. Parsons, ale c?rui prime lucr?ri (1937) au convins c? ac?iunea social? avea propriet??ile unui �sistem� (cf. cap. I), s-a �nh?maț la rezolvarea unei duble
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de orient?ri adesea incerte ?i cu greu schi?ațe, cumul�nd inconvenientele sectarismului ?i eclectismului�. (Bourricaud, �n [49:9]). Empirismul� practicat nu are nimic din caracterul militant pe care l-a �mbr?cat �n sociologia american?. El ?ine mai cur�nd de condi?iile �n care sociologia francez? �?i ia av�nt: o cerere social? f?r? �ndoial? ambi?ioas?, dorin?a de a umple pr?pastia de ne?tiin??, de ignoran?? asupra unei realit??i sociale �n plin? bulversare
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care cultură ?i status-ul actorului �i explic? comportamentele, ?i dup? care sistemul social este integrat �n jurul valorilor �mp?rt??ițe ?i a normelor reglatoare; �teoria rolurilor� a lui Ralf Turner (Roșe, 1962) arăt? c? acestea s�nt mai cur�nd produse prin rutinizarea conduitelor cotidiene. Mai mult, modelul dramaturgic este fundamental antipozitivist atunci c�nd refuz? s? dea ac?iunii sociale un alt sens dec�ț cel produs �n cursul ac?iunii �ns??i. ��Curentul �etnometodologic�. Paradigmă interac?ionist
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
transferul lunar?) 26 iunie De ce or scrie oamenii chestii din astea? Semnătura lipsește: Director Lennart Siljeberg, Inspectoratul de Stat pentru Animale Căsuța poștală, Stockholm I Șobolan impotent ce ești. Suntem demult cu ochii pe rahatul cu care te ocupi. Mă, cur gras, dacă tu crezi că o să ieși basma curată, o să te lămurim noi cum stau lucrurile. Un imbecil râios ca tine ar trebui să mănânce tot rahatul pe care l-ai făcut chiar tu până la ultimul gram. Lennart, faci parte
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]