3,589 matches
-
socială urbană. Peripatethice confruntarea fizică cu Înfruntarea verbală, transferând violența fizică În planul violenței verbale; cultura rapp-ului este un exemplu. O soluție de a stăpâni agresivitatea și a o canaliza pozitiv, este de a substitui violenței cuvântul, așa cum o demonstrează „curele psihanalitice”: „Dialogul pare prin el Însuși că ar constitui o renunțare la agresivitate”89. De altfel, grupurile de dialog inițiate În America mai ales pentru a monitoriza răspândirea fenomenului violenței În familie au rezultate remarcabile În această direcție. În Anglia
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
de manevră în planul culturii, instituționalizată și orientată precumpănitor în direcție națională 14. Tinerii aflați la studii peste hotare, îndeosebi în Franța, sfidând măsurile obstrucționiste luate sau dictate împotrivă-le de reprezentanții autorizați ai puterii protectoare, vor constitui o veritabilă curea de transmisie a noii ideologii și, mult mai important, își vor asuma rolul de formatori de opinie pentru întreaga generație pașoptistă. Fără a mai stărui asupra limitelor sau a binefacerilor primului așezământ constituțional românesc, situat în orizontul modernității undeva la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
televiziunii pentru a reveni la cea reală. Doi psihologi, Robert Kubey și Mihaly Csikszentmihalyi, au solicitat unor voluntari să participe la un experiment mai deosebit: le-au dat un mic dispozitiv de comunicare pe care trebuiau să îl poarte la curea. Cu ajutorul acestuia, cei doi psihologi le puteau trimite un semnal sonor în diferite momente ale zilei. La auzul semnalului, voluntarii trebuiau să scrie într-un carnețel ce făceau în acel moment (mai ales dacă se uitau la televizor) și cum
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
evidentă, în călătorii simbolice permanente între "țara de dincolo" și "țara de aici", șarpele temporal servindu-se adesea de cuvîntul scris ca vehicul: Nu-mi mai amintesc unde și cînd am cumpărat cartea aceasta. E veche și uzată ca o curea de-a străbunicului meu, paginile ei sunt îngălbenite și sfărîmicioase pe ultima pagină care conține text literar e tipărit " 231 " apoi urmează alte șapte pagini dintre care a șapte este " TIPĂRIRE ÎNCHEIATĂ PE DOUĂZECI MARTIE O MIE NOUĂ SUTE ȘAIZECI ȘI
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
spume roșcate". Este inevitabilă o confruntare fizică între cei doi oaspeți și hangiu, care s-ar fi încheiat în favoarea ultimului dacă Iancu, ajutat de companionul său, a cărui identitate nu este niciodată devoalată, nu i-ar legat mâinile cu o curea și nu l-ar fi lovit cu hotărâre: "Fratele îi trase un pumn strașnic în furca pieptului, așa că Stavrache șovăind nu-l mai ajunse cu mâinile și se prăbuși ca un taur, scrâșnind și răgând". Natura răspunde pe aceeași notă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fizică nu le vei purta și la joacă, în timpul liber, deoarece și acestea trebuie să fie mereu curate și călcate. 3. Atunci când mergi în vizită trebuie să te îmbraci cu haine care îți plac. Ai grijă la folosirea accesoriilor (bijuterii, curele, poșete, pălării)! 4. La plimbare adoptă o ținută lejeră, plăcută, în care să te poți mișca cât mai ușor. 5. Când mergi în excursie pregătește-ți din timp haine sport, potrivite locului și vremii. Atenție! O ținută corectă și potrivită
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
de tip nominal și unul de tip verbal. Ea poate fi introdusă prin: a) conjuncții sau locuțiuni conjuncționale subordonatoare - că, dacă, fără să - Îl vedea că abia așteaptă; b) adverbe relative - cum, precum, cât - Parcă-l văd cum ușor scoate cureaua.; c) pronume relative - care, cine, ce, cât, cel ce - Nu l-ai văzut ce trist era?. „Propoziția dublu subordonată simultan prin joncțiune - Eu te văd cum îngâni cântecul - este sinonimă sintactic cu propoziția dublu subordonată simultan juxtapusă”. Regentul, în frază
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
datelor. Cartușul magnetic utilizează un suport cu lățimea de 1/4 inch, antrenat cu o viteză comparabilă cu cea a unităților mari de bandă magnetică. Se folosește un singur motor și o metodă ingenioasă de antrenare a mediului, cu ajutorul unei curele izoelastice. Caseta magnetică reprezintă cea mai ieftină memorie externă și utilizează bandă cu lățimea de 1/8 inch, antrenată de două motoare cu rolă. Capacitatea și viteza de transfer sunt de 4 și, respectiv 6 ori mai mici decât în
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
r. 36 37 : „mă duceam la om și-l tot sucăleam să-mi deie curele”insistența folosită ca modalitate de obținere a lucrului mult dorit; p. 178, r. 14 15 : „Și cum uitam ciuda, fuga iar la moș Chiorpec după curele” rușinea prin care a trecut omul fiind uitată, se revine la insistență, chiar dacă se conștientizează riscul iminent; r. 34 35 : „la Humulești torc și fetele și băieții, și femeile și bărbații”treburile gospodărești nu au o delimitare strictă în ceea ce privește repartiția
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
moral și material al activităților școlare ale copilului; * dimensiunea relației familie - școală - care se referă la contactele părinților cu reprezentanții instituției școlare. Indiferent dacă părinții și cadrele didactice comunică sau nu direct, ei comunică prin intermediul elevului, care joacă rolul de „curea de legătură”. Reușita școlară a copilului este influențată de stilul parental, stilul educativ al familiei, cât și de raportul dintre stilul familiei și stilul școlii. (Stănciulescu, E., 1997, pp. 103 107) Reușita școlară depinde de un stil parental caracterizat printr-
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
Pune o mare și grea nicovală și iute-ntr-o mînă Ia un ciocan barosan și-n mîna cealaltă un clește Și-ntruchipează întîi o năprasnică pavăză mare. O-mpodobește-mprejur, cu un cerc întreit o încinge Strălucitor de metal. Cureaua-n argint e lucrată, 470 Arma-i făcută din cinci metalice straturi. Deasupra El cu priceperea lui închipuie mii de podoabe. La început făurește pămîntul și cerul și marea, Soarele-n veci călător și luna rotată și plină, Stelele toate
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai mult, începe secvențe în mod real descriptive, introducînd însă o progresie temporală: Dacă de exemplu Homer vrea să ne arate carul Iunonei, trebuie ca Hebe să-l construiască piesă cu piesă sub ochii noștri. Vedem roțile, osia, scaunul, oiștea, curelele și hamurile, nu asamblate, ci asamblîndu-se în mîinile lui Hebe" (p. 112). La fel se întîmplă și în cazul celebrului scut al lui Ahile, la care vom reveni din nou, mai tîrziu. La acest nivel al reflecției, trebuie să spunem
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
din Laocoon pe care l-am dat mai devreme: Dacă de exemplu Homer vrea să ne arate carul Iunonei [IV] trebuie ca Hebe [I] să-l construiască piesă cu piesă [III] sub ochii noștri [II]. Vedem roțile, osia, scaunul, oiștea, curelele și hamurile, nu asamblate, ci asamblîndu-se în mîinile lui Hebe. La aceste două mari tipuri de descrieri face aluzie Nathalie Sarraute atunci cînd vorbește despre celebrul tort etajat, din Doamna Bovary, ale cărui ornamente le vom studia mai tîrziu: Eu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
braț. Ceea ce încercă în clipa aceea fu un sentiment de negrăită oroare. Ceva subțire, aspru, plat, rece ca gheața, lipicios și viu se încolăcise pe întuneric în jurul brațului său gol. Iar acum îi înainta către piept. Era ca strînsoarea unei curele și împunsătura unui burghiu. În mai puțin de-o secundă, un soi de spirală i se răsuci în jurul încheieturii mîinii și a cotului, și-i atinse umărul. Vîrful îi scormonea subsuoara. Gilliat încercă să se dea înapoi, dar abia se
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
propti de stîncă și făcu o sforțare deznădăjduită, ca să-și smulgă brațul din strînsoare. Nu reuși decît să stîrnească fașa care se strînse și mai tare. Era mlădioasă ca pielea, tare ca oțelul, rece ca noaptea. [2] O a doua curea, îngustă și ascuțită, ieși din adîncitura stîncii. Era ca o umbră ieșind din botul unei fiare. Linse într-un chip îngrozitor torsul gol al lui Gilliat și, dintr-o dată, lungindu-se peste măsură și subțiindu-se, i se lipi de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Gilliat făcînd să-i zvîcnească mușchii încordați. El simțea pătrunzîndu-i în carne o sumedenie de corpuri rotunde, îngrozitoare. I se părea că un număr nesfîrșit de buze, lipite de pielea lui, căutau să-i sugă sîngele. [3] O a treia curea undui afară din stînci, îl pipăi, îi biciui coastele ca o frînghie udă și se fixă în jurul lor. [4] Spaima cînd ajunse la paroxism îți ia graiul. Gilliat nu scotea un țipăt. Era destulă lumină ca să poată vedea formele acelea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
țipăt. Era destulă lumină ca să poată vedea formele acelea respingătoare care i se lipiseră de trup. O a patra panglică, mișcîndu-se de data asta cu iuțeala unei săgeți, zvîcni încolăcindu-se în jurul pîntecului. Cu neputință de tăiat sau de smuls curelele acelea vîscoase, care se lipiseră de corpul lui Gilliat prin nenumărate puncte de contact. Fiecare dintre aceste puncte era un focar de durere stranie și îngrozitoare. Era ceea ce ai fi simțit dacă ai fi fost devorat dintr-o dată de o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o dată de o sumedenie de guri prea mici. [5] O a cincea prelungire țîșni din scobitură. Ea se suprapuse celorlalte și încolăci mijlocul lui Gilliat. Senzația de înăbușire veni să se adauge groazei: Gilliat abia mai putea să răsufle. Aceste curele, ascuțite la vîrf, se lățeau treptat-treptat ca lampa unei săbii spre mîner. Ele umblau și se tîrau pe trupul lui Gilliat. Simțea cum se mutau dintr-un loc în altul aceste apăsări ciudate, care i se păreau a fi niște
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pe trupul lui Gilliat. Simțea cum se mutau dintr-un loc în altul aceste apăsări ciudate, care i se păreau a fi niște guri. [6] Deodată, o mare vîscozitate rotundă și turtită ieși din adîncul scobiturii. Era centrul; cele cinci curele porneau dintr-acolo, ca spițele din butucul roții, puteai zări în partea opusă a acestui disc desgustător rădăcina altor trei tentacule care rămăseseră în fundul scobiturii.* Victor Hugo, Oamenii mării, p. 320 Ph. Hamon, definind acest text ca "descriere homerică", evidențiază
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mare și mai periculoasă în murdăria păcatelor. Te rog, Dumnezeul meu, și aș vrea să știu, dacă și Tu ai vrea, cu ce scop am fost amânat ca să nu fiu botezat atunci, oare spre binele meu au fost parcă dezlegate curelele păcatului meu sau nu au fost? Așadar, de ce și acum se aude de peste tot în urechile noastre: «Lasă-l să facă, căci încă nu este botezată. Și totuși, când este vorba despre sănătatea trupului, noi nu zicem «Lasă-l să
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
învățătorul Hristache Popa (arestat) doar 3 zile și apoi dusă la Boghești; vestitul cal bălan al dlui învățător (punea pe unul să-l ia în spate pe altul, i se întindeau hainele și când se apleca, îl lovea cu bastonul, cureaua sau nuiaua), de altfel un excepțional învățător care a făcut oameni din noi; bătăile la Sf. Vasile dintre Plugul Mare și diverse cete, sau cu altele din satele vecine, care începeau uratul, colindatul cu preotul satului (ca tradiție și pentru
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
a spus discipolilor săi pe care îi trimitea să predice, s-a ridicat îndată și a început să pună în practică cu toate puterile cele auzite: și-a scos încălțămintea din picioare, a îmbrăcat doar o tunică jalnică, iar în loc de curea s-a încins cu o funie. Astfel, a întemeiat Religia Fraților Minori în împrejurimile orașului Assisi, pe lângă Sfânta Maria de la Porțiuncula, în anul 1206, al paisprezecelea an al pontificatului lui Inocențiu al III-lea, care a aprobat acest Ordin. Frații
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cu perioada în care a fost general Bonaventura. Text din Series magistrorum generalium Ordinis fratrum minorum, în MGH, Scriptores, XIII, 392. În anul Domnului 1201, Fericitul Francisc, după ce a lăsat haina civilă, a început să umble încălțat, încins cu o curea la mijloc, purtând un toiag în mână, pentru a căuta drumul ce trebuia să-l parcurgă pe calea Domnului, pe care mergea cu multă incertitudine. În anul 1206, auzind din Evanghelie că Domnul le poruncise ucenicilor săi să meargă fără
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ce trebuia să-l parcurgă pe calea Domnului, pe care mergea cu multă incertitudine. În anul 1206, auzind din Evanghelie că Domnul le poruncise ucenicilor săi să meargă fără toiag, fără desagă și fără încălțări, imediat, aruncând toiagul, încălțările și cureaua, a început să meargă încins cu o funie, imitând regula evanghelică și viața apostolilor, și, astfel, la șase ani după convertirea sa, a redactat regula pentru modul de viață al fraților minori, cărora le-a fost călăuză și conducător timp
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
se împiedicaseră vitejii aceia și i-a legat cobză pe toți, stivuindu-i la gard. Pe ultimul, care se trezise și avea un cucui mare cât toate zilele în creștetul capului, tata l-a recunoscut pe Turcu. I-a scos cureaua de la pantaloni și l-a legat și pe el. - Bună dimineața, nene Turcule, nu bem un păhărel de vin, nu mâncăm o potcoviță? l-a întrebat în bătaie de joc. După care i-a mai dat una bună peste bot
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]