KorAP: Find »[drukola/base=cursant & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...58 59 60 ...347 >

8,658 matches

Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210

discuția a început din nou să se liniștească, echipele se vor muta iarăși. Dezbaterea se încheie atunci când fiecare echipă care apără poziția A s-a înfruntat, pe rând, cu toate echipele care susțin poziția B. În acest moment, le spunem cursanților că trebuie să își schimbe punctul de vedere (vor apăra, în cele ce urmează, poziția contrară celei pe care au urmărit-o în prima parte a exercițiului) și rotația se reia în sensul invers acelor de ceasornic, până ce fiecare echipă

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
înglobeze toate aceste poziții. Se va forma, în acest mod, un cerc de interior cu acești reprezentanți, iar membrii grupurilor din care ei au venit au dreptul să pună întrebări celorlalți reprezentanți. Uneori (pornind de la ideea conform căreia colectivul de cursanți împărțit în grupe de patru furnizează câțiva participanți - unul, doi sau trei - pe care ar trebui să îi alipim altor echipe deoarece nu putem forma cu ei un grup autentic), putem folosi pe unii dintre cursanți cu rol de observatori

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
conform căreia colectivul de cursanți împărțit în grupe de patru furnizează câțiva participanți - unul, doi sau trei - pe care ar trebui să îi alipim altor echipe deoarece nu putem forma cu ei un grup autentic), putem folosi pe unii dintre cursanți cu rol de observatori. Astfel, ei vor urmări activitatea grupurilor, cine se implică și cine nu (sau mai puțin), când apare consensul etc. Pe de altă parte, vor îndeplini și un al doilea rol, cel de „comentator”. Astfel, acești cursanți

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
cursanți cu rol de observatori. Astfel, ei vor urmări activitatea grupurilor, cine se implică și cine nu (sau mai puțin), când apare consensul etc. Pe de altă parte, vor îndeplini și un al doilea rol, cel de „comentator”. Astfel, acești cursanți se vor putea implica în discuții cu scopul de a ajuta părțile mai slabe oferindu-le argumentele pe care le-au auzit la alte grupuri; însă unul dintre ei face acest lucru în mod corect (chiar ajută respectivele echipe și

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
o discuție în plen pentru a se realiza o echilibrare constând în dinamizarea grupurilor mai neimplicative și ponderarea celorlalte). Concret, așa cum observă Jakob Nielsen (1997 - online), focus-group-ul constă în aducerea laolaltă a unui număr de persoane (între șase și nouă cursanți) pentru a discuta o problematică anume, discuția fiind condusă de un moderator; simultan cu focalizarea pe achizițiile de natură cognitivă (învățare și producerea unor noi idei), focus-group-ul urmărește capacitarea reacțiilor spontane ale participanților, experiența personală a acestora (deoarece se observă

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
bazează pe stabilirea cu rigurozitate a obiectivelor construite în vederea obținerii informațiilor dorite. În același timp, moderatorului îi revine dificila sarcină de a ține discuția focalizată pe problematică fără ca prin intervenția lui să inhibe fluxul de idei și comentariile spontane ale cursanților. Conform lui Richard Krueger (online), moderatorul trebuie, de asemenea, în timpul aplicării metodei, să controleze comportamentul verbal și nonverbal al participanților, evitarea adresării unor calificative propunerilor cursanților (exprimări de tipul „o idee bună”, „o idee greșită”), prin administrarea rolului și locului

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
problematică fără ca prin intervenția lui să inhibe fluxul de idei și comentariile spontane ale cursanților. Conform lui Richard Krueger (online), moderatorul trebuie, de asemenea, în timpul aplicării metodei, să controleze comportamentul verbal și nonverbal al participanților, evitarea adresării unor calificative propunerilor cursanților (exprimări de tipul „o idee bună”, „o idee greșită”), prin administrarea rolului și locului diferitelor categorii de cursanți (Krueger vorbește despre patru astfel de categorii: „experții”, vorbitorii dominanți, participanții timizi, „palavragiii”). Primele momente în focus-group sunt critice, se apreciază în

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
Krueger (online), moderatorul trebuie, de asemenea, în timpul aplicării metodei, să controleze comportamentul verbal și nonverbal al participanților, evitarea adresării unor calificative propunerilor cursanților (exprimări de tipul „o idee bună”, „o idee greșită”), prin administrarea rolului și locului diferitelor categorii de cursanți (Krueger vorbește despre patru astfel de categorii: „experții”, vorbitorii dominanți, participanții timizi, „palavragiii”). Primele momente în focus-group sunt critice, se apreciază în literatura de specialitate; astfel, într-un timp scurt, moderatorul trebuie să creeze o atmosferă de concentrare a gândirii

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
în mod evident subiectele dezbătute; - întrebările de profunzime sau direcționate pe probleme (sunt cele de tipul „de ce”, care încearcă să evidențieze motivațiile aflate în spatele unor răspunsuri emise de către unii elevi/studenți în grup); într-adevăr, atunci când lucrează într-o echipă, cursanții noștri au frecvent tendința de a exprima păreri în raport cu fenomenele studiate fără a expune și argumentațiile aflate în spatele acestor opțiuni; - întrebările-test: urmăresc verificarea limitelor conceptelor utilizate, în vederea identificării exacte a semnificațiilor pe care grupul le acordă acestora; în plan didactic

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
explică o asemenea schimbare; (3) frecvența sau magnitudinea - unele subiecte sunt discutate mai mult de către participanți (magnitudinea), altele apar în cadrul discuției mai des, participanții simțind nevoia să revină la ele (frecvența); aceste subiecte se dovedesc a fi mai importante pentru cursanți și se cuvine a fi analizate cu atenție; (4) intensitatea - uneori cursanții discută anumite subiecte implicându-se emoțional (acest lucru poate fi observat prin analiza tonului și vitezei cu care vorbesc participanții, comunicării nonverbale etc.), intensitatea fiind astfel un alt

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
mai mult de către participanți (magnitudinea), altele apar în cadrul discuției mai des, participanții simțind nevoia să revină la ele (frecvența); aceste subiecte se dovedesc a fi mai importante pentru cursanți și se cuvine a fi analizate cu atenție; (4) intensitatea - uneori cursanții discută anumite subiecte implicându-se emoțional (acest lucru poate fi observat prin analiza tonului și vitezei cu care vorbesc participanții, comunicării nonverbale etc.), intensitatea fiind astfel un alt indicator pe care se cuvine să-l urmărim cu atenție; și (5

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
lucru poate fi observat prin analiza tonului și vitezei cu care vorbesc participanții, comunicării nonverbale etc.), intensitatea fiind astfel un alt indicator pe care se cuvine să-l urmărim cu atenție; și (5) specificitatea - răspunsurile specifice și fundamentate în experiența cursanților trebuie să prevaleze celor vagi și impersonale. Focus-group-ul este o metodă complexă, nu neapărat prin modul de desfășurare, ci prin felul în care atinge obiectivele pe care și le propune. De aceea, dintre avantajele didactice ale acestei tehnici evidențiem următoarele

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
ocolire sau diminuare a divagațiilor și fenomenelor de perturbare a comunicării etc. 13.3.2.7. Turul galerieitc "13.3.2.7. Turul galeriei" Această tehnică (Dumitru, 2000) este la rândul ei un motivator al învățării în grup. În principiu, cursanții divizați în microgrupuri lucrează la rezolvarea unei probleme controversate (în special din științele sociale) ce are, firesc, mai multe soluții posibile. Rezultatul interacțiunii membrilor fiecărei echipe este descris pe câteva foi mari sau pe flip-chart și este afișat ca tablourile

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
își reexaminează rezultatele prin comparație cu soluțiile văzute la ceilalți, prin utilizarea listei de comentarii făcute de cei care au vizitat „standul” lor etc. Această tehnică reprezintă un motivator important pentru învățare și aduce cu sine o implicare majoră a cursanților. O variantă a turului galeriei presupune că fiecare dintre cursanți să primească o filă de flip-chart și să scrie pe ea rezolvările la problema pe care a primit-o spre soluționare (tot grupul primește aceeași problemă). Atunci când i se pare

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
prin utilizarea listei de comentarii făcute de cei care au vizitat „standul” lor etc. Această tehnică reprezintă un motivator important pentru învățare și aduce cu sine o implicare majoră a cursanților. O variantă a turului galeriei presupune că fiecare dintre cursanți să primească o filă de flip-chart și să scrie pe ea rezolvările la problema pe care a primit-o spre soluționare (tot grupul primește aceeași problemă). Atunci când i se pare că a rămas „blocat”, că este în „pană de idei

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
și în toate domeniile de studiu. În principiu, este vorba să identificăm o problemă controversată, care presupune două fețe ale adevărului, amândouă la fel de puternice și ispititoare. La început, formatorul va discuta cu participanții cele două perspective, aducând în plen, cu ajutorul cursanților, cât mai multe argumente pentru fiecare poziție în parte (opțiunea se va face în mod obiectiv, fiecare perspectivă va fi analizată în parte și nu prin contradicție cu cealaltă, de o manieră obiectivă). Apoi, formatorul le va cere participanților să

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
pentru fiecare tabără să fie egal cu numărul participanților din respectivul grup (astfel încât fiecare membru al acestuia din urmă să aibă propriul argument, diferit de cele ale colegilor săi). Când acest lucru se întâmplă în ambele tabere, le vom cere cursanților să se ridice în picioare și să își caute în tabăra adversă o „victimă” pe care să o asedieze cu argumentul lor și pe care să o învingă în dezbatere. Procesul nu trebuie neapărat să se desfășoare „unul la unul

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
În acel moment își vor căuta un alt competitor din echipa adversă (cineva care a avut o dispută și a încheiat-o), ori se vor alătura unei dispute deja în desfășurare. La final, când această mișcare aleatoare le-a oferit cursanților posibilitatea de a dezbate cu cei mai mulți (sau toți) dintre competitorii lor, fiecare tabără se va întoarce în poziția inițială și vor discuta argumentele pro și contra pe care le-au folosit ori le-au observat la cei cu care au

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
înaintea începerii lecției. În cea de-a doua categorie, regăsim tehnici de sine stătătoare care conțin cu precădere elemente de exerciții de spargere a gheții: în sprijinul acestor idei, de exprimare liberă și de lărgire a exprimării la nivelul tuturor cursanților, vine și tehnica „grupurilor zumzăitoare” (buzz groups), ce sugerează întreruperea activităților cu toată clasa/grupa de studenți pentru a da posibilitatea și cursanților mai timizi, ce ezită să-și exprime o opinie în fața întregului colectiv, să se exprime în grupuri

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
a gheții: în sprijinul acestor idei, de exprimare liberă și de lărgire a exprimării la nivelul tuturor cursanților, vine și tehnica „grupurilor zumzăitoare” (buzz groups), ce sugerează întreruperea activităților cu toată clasa/grupa de studenți pentru a da posibilitatea și cursanților mai timizi, ce ezită să-și exprime o opinie în fața întregului colectiv, să se exprime în grupuri de patru persoane; raporturile grupurilor nu menționează numele celor care contribuie la ideile emise în acest tip de activitate. În acest sens, se

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
să facă în viitorul apropiat); foile sunt apoi redistribuite la întâmplare în grup și fiecare notează colegul despre care crede că este vorba, apoi are loc o nouă redistribuire etc. Un joc asemănător este cel ce presupune să le cerem cursanților să scrie pe o foaie o problemă pe care o au (și o pot împărtăși și grupului), problemă la care nu au găsit o rezolvare sau rezolvările găsite nu-i mulțumesc. Apoi, în sensul acelor de ceasornic, filele vor fi

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
albe patru răspunsuri diferite; foile vor fi apoi strânse de la întreaga clasă (împreună cu alte patru foi pe care cadrul didactic le-a conceput, dar care prezintă răspunsuri inacceptabile în raport cu problema) și vor fi amestecate și distribuite la întâmplare înapoi la cursanți. Aceștia vor trebui să-și așeze foile primite în ordinea preferințelor și să schimbe cel puțin o foaie cu una a unui alt coleg; apoi ei se vor constitui în echipe de câte patru (în sensul în care vor fi

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
să fie așezați în două cercuri, unul dintre acestea incluzându-l pe celălalt; profesorul le va cere să se miște în direcții opuse, unul dintre cercuri în sensul acelor de ceasornic, celălalt în sens opus acelor de ceasornic. Fiecare dintre cursanți va trebui să găsească o modalitate de salut și să-i salute pe toți cei pe care-i întâlnește; apoi, atunci când profesorul hotărăște, ei vor trebui să găsească un coleg din celălalt cerc cu care crede că are ceva în

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
ce a fost de ajutor și ce nu a fost în relația dintre cei doi; ideea acestui exercițiu este că toate cele trei roluri trebuie performate de fiecare persoană prin rotație. Procedura este foarte utilă, în sensul că le oferă cursanților posibilitatea de a-și experimenta rolul pe care-l au în momentul respectiv (cel de elev/student), de a prelua prin rolul de ajutător câteva dintre atribuțiile cadrului didactic și de a observa aceste lucruri de pe o poziție neutră, echidistantă

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
consolidării unei imagini pozitive față de propria persoană a celui care primește complimentele, dar și o dezvoltare a ariei pozitive de gândire la celelalte persoane (prin aceea că identifică o latură bună a colegului lor). Cercul „complimentelor” trebuie practicat până ce toți cursanții au trecut prin ipostaza de receptor. 13.3.3.3. Definirea personalătc "13.3.3.3. Definirea personală" Cursanții trebuie să selecteze un obiect care are o importanță și un înțeles aparte în viața lor. Ei trebuie să aducă acest

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]