1,599 matches
-
G. două direcții relativ distincte, cu toate că o serie de caracteristici le sunt comune (caracterologia convențională, plantată pe corpul unei anecdotici colorate sumar, perspectivarea etică în funcție de dezideratele ideologice ale momentului). Oricum, cert e că notorietatea autorului derivă din reportaje. Reporterul a cutreierat planeta și pe baza acestei ocupații de observator activ și mobil a produs nenumărate relatări concretizate în volume structurate monografic sau caleidoscopic, ca „spectacol al lumii”. Dincolo de inerența unor informații de ghid turistic ori a popasurilor în zona unui exotism
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
reprimată. C. pare să descindă mai degrabă din familia plebee a unor gazetari și prozatori de la sfârșitul secolului al XIX-lea, interesați de „faptul de viață”, decât din stirpea lui I. L. Caragiale. SCRIERI: Încurcă-lume, București, 1903; Deștept băiat!, București, 1904; Cutreierând, București, 1905; Departe de oraș, București, 1906; Chipuri și suflete, București, 1908;Băiatul lui Moș Turcu, București, 1908; Oameni cumsecade, București, 1911; Tovarășul de drum, București, 1912; Între femeie și pisică, București, 1913; Rozica, București, 1913; Ce nu se poate
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
case deocheate, ca aceea a „adevăraților Arnoteni”, unde se dedau beției, jocurilor de cărți și plăcerilor carnale. Pașadia și Pantazi sunt ființe paradoxale, în ei îmbinându-se josnicia cu finețea, viciul cu virtutea, decăderea cu demnitatea. Organizează orgii și chefuri, cutreieră mahalalele întunecoase și speluncile, dar întotdeauna păstrează o ținută distantă, o mândrie aristocratică. Practică viciul cu detașare, pătrund în medii de corupție cu atitudini de rafinament aristocratic. Craii își presară chefurile cu visuri, uneori privesc tăcuți, cu ochii rătăciți, spre
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
publicist. A absolvit, la Chișinău, Universitatea de Stat (1962) și a fost redactor la „Moldova” și „Glasul națiunii”. A debutat editorial cu placheta de versuri Sărutul soarelui (1965), anunțându-se ca un romantic ce scrie o poezie a stărilor sufletului cutreierat de fiorii adolescentini ai dragostei, a setei de viață și de afirmare. Dorul și nostalgia, visarea și resemnarea sunt motivele predilecte ale poetului și în cărțile de mai târziu: An neobișnuit (1967), Firul Ariadnei (1970), Vârsta teiului (1984) ș.a. Poet
CIOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
satului; de aici, și dimensiunile ample ale scrierii. Perspectiva cuprinde și lumea orașului, cu oameni ai legii corupți, cu lupte politice în care dispar orice scrupule, iar drepturile celor umili sunt desconsiderate. O categorie aparte o formează scrierile de călătorie: Cutreierând Spania (1927), Pe urmele Basarabiei... (1928), Sub soarele polar (1929). C. a străbătut multe dintre țările Europei, a fost unul dintre puținii români care au ajuns la Polul Nord și a vizitat Egiptul. În Franța face cunoștință cu Panait Istrati, de
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
În manuscris lui C. i-au rămas patru piese de teatru și un volum de memorii. În 1970, apare postum volumul de nuvele Trei aldămașe, alcătuit și prefațat de autor. SCRIERI: Doamne, ajută-ne!, București, 1907; Lacrimi călătoare, Iași, 1920; Cutreierând Spania, București, [1927]; ed. îngr. și pref. N. Jula, București, 1988; Pe urmele Basarabiei..., București, 1928; Sub soarele polar, București, [1929]; Vârtejul, București, 1937; ed. pref. Mircea Braga, Cluj-Napoca, 1979; Români din secuime, București, 1942; Pe urmele destinului, I-II
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
valorizări particulare a obiectelor istorice: "Aura nu a dispărut, fiindcă niciodată în cursul istoriei dorința de a intra în contact direct cu ceea ce ne închipuim ca fiind adevărata autenticitate nu i-a împins mai mult pe vizitatorii de monumente să cutreiere căile lumii"80. Lansată de Walter Benjamin în eseul său despre reproductibilitatea tehnică a operelor 81, "aura" evocă o dimensiune a prezenței care era proprie experienței estetice și religioase premoderne, devenită desuetă într-o cultură fondată pe multiplicarea mecanică a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în intenția de a "contopi în prezenta schiță elementele arheologice ce ne procură schițele cărturarilor, cu rusticile răspunsuri ale învățătorilor sătești de prin comunele romănțene". Aici vorbește și despre valoarea observațiilor unui inginer de hotar "care având ocaziunea de a cutreiera în toate sensurile cu lanțul și cu țărușele moșiele mănăstireși și boierești, a însemnat în condicuțele sale orice monumente antice..." (p. 102). Și tot aici evocă insistent figura hărții arheologice: "trebuie să constat că în fața ochilor mi se prezentă o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
-mi comunica, dacă aveți ceva în contra, ca Sfinția Sa să primească din partea noastră grija pentru colectarea cărților, a revistelor și ziarelor în colecții cât mai întregi pentru alcătuirea materialului necesar, ce se va trimete la Vatican; tot Sfinția Sa va trebui să cutreiere centrele de Presă din Eparhiile latine pentru a afla istoricul recerut de tipicul trimis de Vatican" (AARC București, dosar 134/1934-1936, f. 318. 858 Iată cei scria episcopul de Iași celui de București în privința susținerii financiare a pregătirii expoziției: "Îndată ce
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Străinii nu sunt iubiți aici" este un leitmotiv vechi, întâlnit chiar în utopica Scheria din Odiseea. Această respingere își găsește explicația prin teama de nefamiliar, de necunoscut, de cineva care ar putea fi un tâlhar, un pirat asemănător celor care cutreieră "fără țintă pe mare" și care "pleacă în lume, primejduindu-și viața și prădând țărmurile străine"417. Dar există cauze mai profunde pentru această aprehensiune: străinul constituie o intruziune în sfera domestică, în viața privată și intimă, în cercul strâmt
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
decizia Castelului. 574 Indicăm între paranteze paginile ediției GR-Flammarion a Castelului. 575 Domnii nu suportă să vadă un Străin. 576 Într-un raport oficial pe care reușește să pună mâna, el poate citi următoare adnotări care îl privesc: "astfel el cutreiera, din câte se părea fără scop, fără să facă altceva decât să tulbure liniștea localității. Dar, în realitate el era foarte ocupat, el pândea o ocazie favorabilă și nu întârzia să o găsească. Frieda, tânăra servitoare de la Hotelul domnilor, crezu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
populația evreiască ar reprezenta coloana a V-a sovietică. În ziua următoare, au apărut și primele semne prevestitoare ale furtunii ce avea să se abată asupra evreilor din Iași. Pentru a putea identifica casele locuite de evrei, polițiștii ieșeni au cutreierat străzile orașului invitând populația creștină să afișeze la ferestre și porți semnul crucii 20. În dimineața zilei de 26 iunie 1941 a urmat un al doilea raid aerian al aviației sovietice asupra orașului. De această dată efectele au fost mult
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și i-a predat posturilor de jandarmi. Unele din posturi nu i-au primit pe motivul că nu-i pot încadra ca infractori în nici un articol de lege. Văzând aceasta, populația i-a alungat din sate iar azi aceste elemente cutreieră regiunea și se pot deda ușor la tot felul de crime. Urmează a se da jandarmilor ordine precise de felul cum trebuie să procedeze față de aceste elemente. E necesar să se evite panicile create de evrei sau agenți dușmani în spatele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nu se mișcă din Germania, dar descoperă și el prin calcule că spațiul este curb. Aventurile lor sunt cuprinse în romanul recent al lui Daniel Kehlmann, Măsurarea lumii, care îmbină la fel de bine ca la Denis Guedj, ficțiunea cu cercetarea documentară. Cutreierând cu botanistul Bonpland jungla amazoniană, Humboldt e obsedat de găsirea unui canal între Orinoco și Amazon: "În scurt timp va fi eclipsa de soare! Asta va face posibilă localizarea astronomică exactă a orașului de pe coastă. Atunci s-ar putea stabili
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
profesionist devine abia în 1929, după ani întregi în care o dispretuiese, fără însă a deschide vreodată un atelier specializat. ăncepe să-și semneze lucrările cu pseudonimul Brassaï, în amintirea orașului de unde a plecat. La îndemnul prietenului Andra Kertăsz (1894-1985), cutreiera Parisul noaptea cu aparatul de fotografiat, prin locurile puștii, de-a lungul canalului Saint-Martin. Pentru a-și măsură timpul în care trebuia să pozeze, fuma țigări diferite în funcție de luminile și umbrele locurilor fotografiate. an 1933 apare albumul ce îl consacră
Centenar Brassai by Daniel Nazare, Irina Bernad () [Corola-journal/Journalistic/17633_a_18958]
-
găsi la jumatatea vieții - fier chinuit/ mercur ucis se zbătuseră cîndva în odaia unde/ nu susura aurul și nu medita argintul/ doar mari topoare de tablă/ salutau țeapăn domnia, uralele stinse/ în dreptul chipiilor fără creier./ Dacă tot urcasem puteam să cutreier./ cu mult regret pe-al ruginii apret". (ibidem). Ori într-o manieră simplificată, acest iarmaroc al asocierilor jucăușe, acest basm pentru adulți, acest teatru de marionete lexicale, mimînd dispoziția copilului ce-ar fi putut fi mai lesne cucerit de rimele
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
Gonta a primit acordul lui Eco, care, după un film, are parte și de un spectacol, intrat în legalitate acum, în stagiunea ^98-^99 a Naționalului bucureștean. Regizorul a purtat probabil cu sine mult timp atmsofera acestui român, i-a cutreierat traseele labirintice și i-a gustat savoarea culturală. Lectură lui a fost dirijata de mintea și palpitațiile omului de teatru care, citînd, vedea abația și colcăiala ei pe scenă. Orice spectacol după acest român complex este reducționist, volens-nolens, iar șansă
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]
-
de argint, sub formă de piramide, cea din mijloc mai înaltă. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Pomul de aur reprezintă bogăția pomicolă a zonei. Potecașul amintește de cei care cutreierau potecile înguste să apere zona. Urciorul simbolizează ocupația tradițională a locuitorilor - olăritul. Stâncile, sub formă de piramide, delimitează zona. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ------------
HOTĂRÂRE nr. 1.436 din 12 noiembrie 2008 privind aprobarea stemei comunei Slătioara, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204836_a_206165]
-
prin lan 13 copii sub aceeași exotică umbrelă fabrica de proști cu sînii lipicioși, izvorînd anemic laptele planetar. omnivore ierbivore candidați nobel, bine că sunt paie vom avea foc, vom avea mături perfidia fierbe în șarpe, spina christi exultă! biblia cutreieră planeta evocator ornicul plin de vrăbii nu a rămas nimic din timp în cutia sa subțiată de ochii gărzilor, a vagabonzilor fierbinți /timpul s-a scurs. au venit apele - e foarte frumos, /e plin tîrgul de pești, de moluște, cel
Constantin Hrehor by Cnstantin Hrehor () [Corola-website/Imaginative/10614_a_11939]
-
cînturile mici”. am lăsat-o pe fanny feifalik s-o înlocuiască pe old sisi la urcarea în tren. așa cum s-a întîmplat la izmir cînd au plimbat-o într-o barcă de gală prin port și eu am putut să cutreier orașul neștiută de nimeni. coafeza a traverat maiestuoasă peronul. a primit salutul cu surîs înghețat. „ce bine trăiește old sisi în alții” am șoptit la adăpostul vălului albastru în timp ce adunam dintre pietre cîteva cuie și o potcoavă pe care le-
Poezii by Cornelia Maria Savu () [Corola-website/Imaginative/3318_a_4643]
-
ci bogăția intelectului.” Iar atunci când el vorbește despre sine, nu se mândrește cu scrierile sale, ci el se mândrește cu „autopsia” și cu relațiile pe care le are cu alți savanți și cu metoda matematică. Între contemporanii mei eu am cutreierat cea mai mare parte de pământ pentru a cerceta ceea ce este mai departe și am văzut cele mai multe țări și laturi ale cerului, am ascultat cei mai mulți filozofi, iar în demonstrațiile și construcțiile geometrice nu m-a întrecut nimeni; nici chiar geometrii
Democrit () [Corola-website/Science/301007_a_302336]
-
a Banatului. Ocupațiile de bază ale Carașovenilor, în trecut, au fost creșterea oilor și a caprelor, pomicultura, cioplitul șindrilei și a doagelor de butoi. Mare parte din aceste produse erau vândute în localitățiile de la câmpie. Se practica intens trocul, carașovenii cutreierând șesul Banatului între Dunăre și Tisa; produsele agricole (porumb, grâu) erau obținute în schimbul produselor pomicole. Înființarea și dezvoltarea unor centre industriale și miniere precum Reșița, Anina, Dognecea, Doman, Bocșa și Oravița în imediata vecinătate a satelor carașovene, au avut ca
Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301074_a_302403]
-
Knenchtel, era de origine germano-greacă. A început studiile la Odorheiu Secuiesc, dar a părăsit țara natală în primăvara anului 1846, plecând la Constantinopol cu familia lui pentru succesiune, din partea bunicii fanariote grece, Eugenia Foresti. Se folosește de ocazia ivită și cutreieră Orientul-Mijlociu. Ajunge în Egipt, suindu-se pe piramide; în Țara Sfântă vizitează locurile biblice. Se întâlnește cu doi "beduini", român și maghiar, din Transilvania, ambii fugiți ca să nu fie înrolați. Studiează cultura antică a grecilor, scrie cu admirație despre revoluția
Balázs Orbán () [Corola-website/Science/301326_a_302655]
-
Pietriceaua, deci este de presupus că, printr-o transformare lingvistică, de la Pietriceana a rezultat Pietriceaua și de la Șteflești a rezultat Ștefești. Acum 480 ani, prin această zonă treceau turmele de oi către bălțile Dunării. Cum județul Săcuieni avea poteci larg cutreierate de turme de oi, poate că un păstor ardelean din Șteflești a rămas în județul Săcuieni și a dat numele localității. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Vărbilău din județul Prahova (interbelic) și era formată
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
selecționarea semințelor de cereale, îmbunătățirea activității de creștere a vitelor. Pe plan cultural, învățătorul a înființat în cadrul "Asociațiunii pentru literatură română și cultură poporului român" o secție a "Șoimilor Carpaților", pentru promovarea portului și dansurilor populare. Cu această organizație a cutreierat satele din împrejur la mai multe întâlniri cu caracter patriotic. În anul 1936, Handrea, din însărcinarea Despărțământului Astrei, a condus echipa de călușeri a comunei Șacalul de Câmpie la un mare congres de etnografie, desfășurat la Hamburg. După Dictatul de la
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]