2,987 matches
-
ungur ar fi declarat acest fapt. Nu Întâmplător, cel ce a făcut relatarea - sau, mai curând, „i s-a cerut s-o facă” - este un activist de origine evreiască. Demn de reținut este faptul că acest lucru e prezent În cuvântarea lui Roman, el Însuși evreu, căruia i se dăduse această sarcină. În acel moment, linia reducerii la minimum a numărului de evrei din nomenclatura de partid se consolidează. Dintre multiplele mesaje ale momentului budapestan din 1956, acest mesaj al „dezevreizării
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
nu ca pe o necesitate a statului de drept român, care, reluând Constituția din 1923, ar fi trebuit să se despartă de toate legile cu caracter rasial. Un moment important În „despărțirea” evreilor de partidele istorice l-a avut cunoscuta cuvântare din februarie 1945 a generalului xe "Rădescu"Rădescu, În care vorbea de „cei fără neam și fără Dumnezeu, așa cum i-a botezat poporul, șcareț au pornit să aprindă focul În țară și s-o Înece În sânge. O mână de
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
luat un scaun, l-a pus cu spătarul la perete și mi-a zis: « Ia urcă-te tu, în genunchi, pe scaun și stai cu fața la perete!». M-am urcat și nu i-a convenit. A mai pus două tomuri din cuvântările lui Ceaușescu pe scaun și m-a pus să mă urc din nou. De ce? La înălțimea la care eram nu-i convenea, pentru că nu avea acces liber la rinichiul meu. Și în felul acesta putea să mă lovească cum trebuie
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
se confruntă cu iminența unei „agresiuni împotriva independenței și integrității sale” (p. 122). Sunt transcrise stenogramele ședințelor Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din 17 și 22 decembrie 1989, stenograma teleconferințelor lui Ceaușescu din 20 și 21 decembrie 1989, cuvântarea lui Ceaușescu la posturile de radio și televiziune din 20 decembrie, decretul prezidențial cu privire la instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul țării - în toate aceste documente, Ceaușescu acuză „cercurile revanșarde, revizioniste, imperialiste, iredentiste, șoviniste”, agenți (agenturi) „atât din răsărit cât
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
membru cu o populație numeroasă și cu o pondere a voturilor corespunzătoare, nu s-a făcut auzită în primul an după aderare nu a trecut neobservat la nivelul Uniunii Europene. Acesta este motivul pentru care Președintele Franței, Nicolas Sarkozy, în cuvântarea rostită în Parlamentul României, cu prilejul vizitei sale la București (4 februarie 2008), a îndemnat România să participe activ la viața Uniunii Europene, să-și spună cuvântul cu curaj, pentru că numai așa poate contribui la stabilirea cursului pe care îl
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fără "acordul tovarășilor coreeni" a fost, în mare, respectată timp de aproximativ 15 ani. Cunoscând evoluția situației politice și economice din China și intuind cursul evenimentelor din țările socialiste europene, Roh Tae-woo, noul președinte al Republicii Coreea a lansat, în cuvântarea rostită la preluarea mandatului, la 25 februarie 1988, "Diplomația Nordului", o campanie de acțiuni fără precedent vizând "stabilirea de legături economice și politice cu statele comuniste din Europa de Est" și "deschiderea unei noi perioade de reconciliere și cooperare între cele două
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Iisus tace pătimind și pătimește în tăcere. Interpretând în nume personal profețiile din Psalmi, Daniel și Zaharia, Iisus n-a ezitat să folosească un limbaj politic ambiguu. Apostolii l-au recunoscut primii drept Mashiah („Cel Uns”, în grecește, Christos), iar cuvântările sale abundau în referințe sau aluzii la „împărăție”, puterea limitată și pacea strâmbă a Cezarului. Putem adăuga, firește, o viziune teologică radicală ce părea să zguduie credința monoteistă a vechiului Israel, oferind o interpretare fără precedent a noțiunilor iudaice clasice
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Orthodoxie, trad. rom. de I. I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 1998. Gould, Graham, The Desert Fathers on Monastic Community, Oxford University Press, Oxford, 1993. Greish, Jean, Herméneutique et Grammatologie, Editions du CNRS, Paris, 1977. Grigorie de Nazianz, Cele cinci cuvântări despre Dumnezeu, trad. rom. de Dumitru Stăniloae, Editura Anastasia, București, 1993. Grigorie de Nyssa, La vie de Moise, ed. bilingvă și trad. franceză de J. Daniélou (SC 1bis), Éditions du Cerf, Paris, 1968. Grigorie de Nyssa, Omilii la Cântarea Cântărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Irvine fac o remarcă demnă de reținut: „Când nu se confruntă direct cu un comportament care poate conduce la lezarea concepției naționaliste despre rolul publicxe "„public" al femeilor, regimurile pur și simplu ignoră femeile. Prin urmare, problemele femeilor lipsesc din cuvântările și materialele destinate campaniilor electorale ale celor mai proeminente forțe politice din Serbia și Croația” (Lilly și Irvine, 2002, p. 143). Ampla cercetare a reprezentării femeilor conduce la o imagine dezastruoasă în privința relației între reprezentarea femeilor și partidele care au
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
rămas numai aceia carii (poate) n-au aflat;” Cu aceeași precizie dă indicații de ordin estetic. Muzica este „totodată cu firea viețuitoarelor”; „este Însuși glasul și cuvîntul care l-a insuflat Dumnezeu În om”. Melodia glăsuită nu este decît „plîns - cuvîntare, cu care Își descrie cinevași patimile sufletești și trupești”... Astfel stînd lucrurile, muzica Începe de la Adam și anume după izgonirea lui din rai: „carele după greșala sa (...) a avut destulă materie de plînso-cuvîntare”... Pann pune muzica În rîndul meșteșugurilor fundamentale
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
distanță între El și sfinții Săi, și ei nu vor vedea decât pe Împăratul pretutindeni. El va fi în fața fiecăruia și fiecare în fața Lui și va lumina în fiecare, și fiecare va lumina în El<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale, cuv. 1, cap. 5, traducere din grecește, introduceri și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în col.Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. VI
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
astfel publicul. Cu aceste mici observări, confirmăm că Pomponescu avea succese statornice, plăcând în special micii intelectualități. După discurs sau conferință, Pomponescu priza foarte mult faptul de a i se oferi un banchet, la care ținea de asemeni o mică cuvântare și acorda unele mărturisiri din copilăria și tinereța sa, nu altele în fond decât acelea debitate Ioanei, însă cu rezerve potrivite locului. O astfel de familiaritate îl făcea fermecător. Prin urmare, declarația sentimentală a lui Pomponescu față de Indolenta aparține repertoriului
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ridicat-o când am căpătat diploma de arhitect a fost o primărie de comună rurală. Cred că există și acum, dacă n-or fi clădit alta mai mare în locul ei." Din gura lui nu ieșea nici o propoziție de caracter politic, cuvântările lui mărginindu-se la teme vagi - frumusețea munților dacă era la munte, maiestatea Dunării dacă era la Dunăre, despre culturalitatea moldovenilor sau spiritul de inițiativă al oltenilor, după cum se afla într-o provincie sau alta. Singura idee mai teoretică era
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
zice? . - Nu știu dacă a aflat. . - Probabil că nu știe nimic, ca de obicei. Ar trebui avizat,să ia măsuri. . - Spune-i dumneata, care-l vezi mai des. . - E dezagreabil, se apără Gaittany. Ș-apoi nici n-am fost la cuvântarea lui Pomponescu. Spune-i dumneata, care ai fost. Smărăndache numi atacul "excomunicarea lui Ioanide", și într-adevăr, până la un punct cuvântarea avu efectul unei excomunicări. Odată, întorcîndu-se acasă, Ioanide se trezi față în fată cu Suflețel, care ieșise, cu titlul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
-i dumneata, care-l vezi mai des. . - E dezagreabil, se apără Gaittany. Ș-apoi nici n-am fost la cuvântarea lui Pomponescu. Spune-i dumneata, care ai fost. Smărăndache numi atacul "excomunicarea lui Ioanide", și într-adevăr, până la un punct cuvântarea avu efectul unei excomunicări. Odată, întorcîndu-se acasă, Ioanide se trezi față în fată cu Suflețel, care ieșise, cu titlul de încercare, din sanatoriu. Suflețel venea în direcția arhitectului. Ajungând la câțiva pași distanță, de unde identificarea nu mai suferea discuție, Suflețel
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
60/100), iar la Purtare 9 Cl. IV-a cu Media Generală 8 (80/100), iar la Purtare 9" și așa mai departe. Nu lipsea nici amănuntul că la căsătoria părinților lui Pomponescu, colonelul, "în fața unei frumoase societăți", ținuse o cuvântare începînd așa: "Onorată adunare, sunteți chemați a săvârși unul din principalele acte ale vieții omenești, act prin care două inimi sincere își întind mâna, dîndu-și reciproc cuvîntul" etc. Urma o apreciere asupra "minunatelor opere de arhitectură" ale lui Pomponescu, "recunoscute
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în PSB, vol. 8, Editura IBMBOR, București, 1982, p. 374. footnote>. Actele martirice îi numesc pe martiri „... mucenici, mirurile cele duhovnicești, livezile cele cerești”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie la Mucenici, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, Traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, p. 475. footnote>. Sfântul Ioan Gură de Aur își exprimă convingerea și ne
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
erau gata să facă aceasta”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt către cei ce s-au poticnit în fața împrejurărilor vitrege ale vieții și din pricina prigonirii și tulburării poporului, 19, în vol. Despre desfătarea celor viitoare. Să nu deznădăjduim. Nouă cuvântări la Cartea Facerii, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura IBMBOR, București, 2008, p. 273-274. footnote>. Martirii refuzul lor de a fi numiți „martiri” Pe lângă mărturisirea cu tărie, devotament și abnegație a credinței lor
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
ajutorul Lui. „Nici unul dintre oameni nu L-a iubit pe Hristos atât cât mucenicii”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la toți Sfinții din toată lumea care au suferit mucenicia, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 529. footnote>. Pentru ei, „este foarte plăcut ... a pătimi pentru Hristos și dulce e primejdia, când are ca motiv iubirea de Dumnezeu”<footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a zecea
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Mucenic Ignatie, Purtătorul de Dumnezeu, care a fost arhiepiscop al Antiohiei celei Mari; a fost dus la Roma și a suferit acolo mucenicia și de acolo a fost adus iarăși în Antiohia, IV, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 381. footnote>. Clement Alexandrinul, în stromata a IV-a, amintește de „unii oameni ticăloși sunt de părere că mărturia dată prin sânge pentru Domnul este cea mai silnică moarte, neștiind că o poartă ca aceasta
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
de credință. Asta este fapta harului lui Dumnezeu Care chivernisește totul, Care poate săvârși lucruri minunate și în trupurile slabe”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Mucenicii Egipteni, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 511-512. footnote>. Unii slujitori împărătești, alteori înșiși împărații păgâni sau proconsulii și prefecții de atunci de atunci doreau să-i ademenească, întru început, pe creștini cu lingușeli levantine, uneltiri și promisiuni lumești, tentații și oferte
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
oameni care se înfricoșează iute, că e vorba de dragostea de Dumnezeu. Suntem gata să suferim tot felul de chinuri: să fim trași pe roată, să fim răsuciți, să fim arși de vii!»”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XIX-a, IV, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în PSB, vol. 17, Editura IBMBOR, București, 1986, p. 537. footnote>. Dacă în acest mod al promisiunilor deșarte și al adulațiilor, creștinii nu au cedat, prigonitorii
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
înflori la înviere haină luminoasă; în locul necinstirii, cununile; în locul închisorii, raiul; în locul osândirii cu făcătorii de rele, traiul cu îngerii. Semănați mult în trupul meu, ca să secer de mai multe ori pe atâta!»”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVIII-a, V, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în PSB, vol. 17, Editura IBMBOR, București, 1986, p. 529, 530. footnote>. Continuând, mucenicul adaugă: „«Cum voi tăgădui, dar, pe Dumnezeu meu, Căruia m-am închinat
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
aibă limbă. Asta a adus diavolului multă rușine, mucenicului multă slavă, iar ucenicilor, mare mângâiere și temei de răbdare”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Roman, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 401. footnote>. Mucenicul se asemăna „cu o chitară, care, sub loviturile chinurilor scotea dulce cântare. Călăii stăteau în jurul lui și-i zdrobeau trupul, dar el, fiind lovit, slobozea ca un instrument de aramă de pe buzele
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
moartea pentru dreptate? Să nu ne dăm îndărăt, camarazi! Să ne luptăm cu diavolul! Trupurile noastre nu sunt decât trupuri! Să nu le cruțăm! Pentru că trebuie negreșit să murim, să murim ca să trăim!»”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XIX-a, VI, în PSB, vol. 17, p. 539. footnote>. Ne putem lesne imagina că, pentru cei de față, martirajul creștinilor era o priveliște nemaiîntâlnită: „Unul țipa și declara cu glas tare că nu vrea să jertfească idolilor
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]