1,639 matches
-
dedat muzicii comerciale, e ca si cum mi s-ar cere să vorbesc despre: „Cadoul perfect - produs ce nu se găsește în magazine“. Nu am nici o plăcere a autoamăgirii pentru a pretinde, așa cum o fac în reclamă lor absolventele de conservator ale cvartetului citat, când spun că ar aduce pe piața românească „o noutate absolută, îmbinarea timbrului vocal cu cel instrumental“ (sic!). Văzută de la Praga și nu numai, scena muzicală clasică românească, regret să o spun, rămâne una fără vizibilitate internațională. Nimic comparabil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
cunoscute internațional decât mamutul financiar guvernamental bucureștean, o fac deja și cu folos pentru muzicienii și culturile lor. În paranteză fie spus, aș fi nedrept, daca nu as felicită aici inițiativa Institutului Cultural din București de a aduce în țară Cvartetul Belcea și a organiza clase de masterat cu ei. Una din puținele inițiative fructoase ale anului muzical. O altă este trecerea Radioului România Muzical la transmisiile live, pe Internet. Anul nu a adus o ameliorare nici în ce privește situația cărții muzicale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
se mișcă - volumul colectiv de povestiri pe care îl lansăm la Paris e făcut cu concursul Ministerului Culturii. Au fost vreo 200 de proiecte culturale depuse și proiectul Fundației Corona, de promovare a culturii române în afara țării, a ieșit primul. Cvartetul Voces, Marele Premiu al Juriului la Gala Premiilor de Excelență în Cultură Joi, 25 octombrie, în Sala „Eminescu“ a Hotelului Astoria din Iași au fost acordate pentru a IV-a oară Premiile Galei de Excelență în Cultură, gală organizată de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
a revenit profesorului Ștefan Sorin Gorovei. Au fost acordate apoi premiile „Dimitrie Mangeron“, pentru activitatea în domeniul matematicii, academicianului Radu Miron, premiul Special al Juriului „Recuperarea memoriei prin arta scrisului“ lui Dumitru Vacariu. Marele Premiu al juriului a fost oferit Cvartetului „Voces“. Potrivit laudatio juriului, „în 2008, cvartetul Voces va împlini 35 de ani de activitate neîntreruptă. Numele «mentorului» formației, Bujor Prelipcean, vioara I, împreună cu ale lui Anton Diaconu (vioara IIĂ, Constantin Stanciu (violăă și Dan Prelipcean (violoncelă - adică membrii de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
fost acordate apoi premiile „Dimitrie Mangeron“, pentru activitatea în domeniul matematicii, academicianului Radu Miron, premiul Special al Juriului „Recuperarea memoriei prin arta scrisului“ lui Dumitru Vacariu. Marele Premiu al juriului a fost oferit Cvartetului „Voces“. Potrivit laudatio juriului, „în 2008, cvartetul Voces va împlini 35 de ani de activitate neîntreruptă. Numele «mentorului» formației, Bujor Prelipcean, vioara I, împreună cu ale lui Anton Diaconu (vioara IIĂ, Constantin Stanciu (violăă și Dan Prelipcean (violoncelă - adică membrii de astăzi ai cvartetului - sunt deja celebre. «Talent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
laudatio juriului, „în 2008, cvartetul Voces va împlini 35 de ani de activitate neîntreruptă. Numele «mentorului» formației, Bujor Prelipcean, vioara I, împreună cu ale lui Anton Diaconu (vioara IIĂ, Constantin Stanciu (violăă și Dan Prelipcean (violoncelă - adică membrii de astăzi ai cvartetului - sunt deja celebre. «Talent, abordare profesională și de o calitate desăvârșită»; «o mărturie a maturității și a măiestriei emoționante»; «un impecabil cvartet de avangardă»; «triumful cvartetului», «acești interpreți români impecabili»; «o rara avis a muzicii românești - personalitate rară răsfrântă în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
ale lui Anton Diaconu (vioara IIĂ, Constantin Stanciu (violăă și Dan Prelipcean (violoncelă - adică membrii de astăzi ai cvartetului - sunt deja celebre. «Talent, abordare profesională și de o calitate desăvârșită»; «o mărturie a maturității și a măiestriei emoționante»; «un impecabil cvartet de avangardă»; «triumful cvartetului», «acești interpreți români impecabili»; «o rara avis a muzicii românești - personalitate rară răsfrântă în patru precum culorile curcubeului» - sunt doar câteva dintre ovațiile cu care cronicarii lumii, unii dintre ei critici muzicali de renume, profesori la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
vioara IIĂ, Constantin Stanciu (violăă și Dan Prelipcean (violoncelă - adică membrii de astăzi ai cvartetului - sunt deja celebre. «Talent, abordare profesională și de o calitate desăvârșită»; «o mărturie a maturității și a măiestriei emoționante»; «un impecabil cvartet de avangardă»; «triumful cvartetului», «acești interpreți români impecabili»; «o rara avis a muzicii românești - personalitate rară răsfrântă în patru precum culorile curcubeului» - sunt doar câteva dintre ovațiile cu care cronicarii lumii, unii dintre ei critici muzicali de renume, profesori la marile școli de interpretare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
în patru precum culorile curcubeului» - sunt doar câteva dintre ovațiile cu care cronicarii lumii, unii dintre ei critici muzicali de renume, profesori la marile școli de interpretare sau chiar membrii unor formații concurente celebre au omagiat de fiecare dată recitalurile Cvartetului Voces pe marile scene ale lumii.“ Tot potrivit laudatio, marele merit al Cvartetului este și acela de a fi clădit o adevărată școală muzicală la Iași. „«Școala de muzică de cameră» ieșeană o datorăm Cvartetului Voces. Formații precum Ad libitum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
lumii, unii dintre ei critici muzicali de renume, profesori la marile școli de interpretare sau chiar membrii unor formații concurente celebre au omagiat de fiecare dată recitalurile Cvartetului Voces pe marile scene ale lumii.“ Tot potrivit laudatio, marele merit al Cvartetului este și acela de a fi clădit o adevărată școală muzicală la Iași. „«Școala de muzică de cameră» ieșeană o datorăm Cvartetului Voces. Formații precum Ad libitum sau Gaudeamus s-au format la Iași, sub îndrumarea lui Bujor Prelipcean și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
omagiat de fiecare dată recitalurile Cvartetului Voces pe marile scene ale lumii.“ Tot potrivit laudatio, marele merit al Cvartetului este și acela de a fi clădit o adevărată școală muzicală la Iași. „«Școala de muzică de cameră» ieșeană o datorăm Cvartetului Voces. Formații precum Ad libitum sau Gaudeamus s-au format la Iași, sub îndrumarea lui Bujor Prelipcean și beneficiind de experiența formației ieșene, ajungând, la rândul lor, nume reprezentative pentru arta interpretativă românească. Iar dacă anul trecut, la Amsterdam, i-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
într-un act, Vioara lui Rotschild, și ea neterminată, a lui Veniamin Fleischmann. Tinerii au fost privilegiați și la categoria muzică de cameră, unde premiul celui mai bun disc al anului a fost acordat noii speranțe a muzicii camerale cehe, cvartetul Pavel Haas. Cvartetul a intrat pe scena internațională după ce a câștigat, în 2005, premiul întii la concursurile internaționale Primăvara de la Praga și Paolo Borciani, în Italia. Pavel Haas a fost un elev al lui Janacek, iar grupul care îi poartă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
Vioara lui Rotschild, și ea neterminată, a lui Veniamin Fleischmann. Tinerii au fost privilegiați și la categoria muzică de cameră, unde premiul celui mai bun disc al anului a fost acordat noii speranțe a muzicii camerale cehe, cvartetul Pavel Haas. Cvartetul a intrat pe scena internațională după ce a câștigat, în 2005, premiul întii la concursurile internaționale Primăvara de la Praga și Paolo Borciani, în Italia. Pavel Haas a fost un elev al lui Janacek, iar grupul care îi poartă numele a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
internaționale Primăvara de la Praga și Paolo Borciani, în Italia. Pavel Haas a fost un elev al lui Janacek, iar grupul care îi poartă numele a fost recompensat pentru primul disc al unei integrale Janacek-Hass, inițiată de casa Supraphon. Discul reunește cvartetul „Scrisori intime“ cu cel de-al doilea al lui Haas, supranumit „Din munții maimuței“. Spre știința amatorilor de muzică de cameră, săptămânile acestea Supraphon a pus pe piață și cel de-al doilea disc al integralei. VOI N-AȚI ÎNTREBAT
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
în sine continuă să fie un subiect de dezbatere aprinsă și că dincolo de pretenția unora că muzica este un limbaj autosuficient, secolul trecut, hiperpolitizat, a înlăturat mereu orice barieră între muzică și evoluția societății. Exemplele sale: Bartok și-a scris cvartetele inspirate de înregistrările de teren ale muzicii populare transilvănene, Șostakovici, simfonia a 7-a, pe fundalul bombardamentelor germane asupra Leningradului, John Adams a ales ca personaje ale operei sale pe Richard Nixon și Mao. „Sensul muzicii este vag, mutant și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
în martie 1949, la care se dădea citire discursului stalinist impus lui Șostakovici, condamnându-l pe Stravinsky, ca trădător al Rusiei, alăturat moderniștilor reacționari. Emblematic și mai puțin știut, compozitorul se ducea să asculte, în noaptea de după încheierea conferinței, concertul cvartetului Julliard, la care se cântau primul, al patrulea și al șaselea cvartet de Bartok, din categoria celor „formaliste“, „reacționare“. Șostakovici îi felicita pe interpreți și „ieșea apoi tăcut din sală alunecând în noapte“. Cea de-a doua reuniune avea loc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
Șostakovici, condamnându-l pe Stravinsky, ca trădător al Rusiei, alăturat moderniștilor reacționari. Emblematic și mai puțin știut, compozitorul se ducea să asculte, în noaptea de după încheierea conferinței, concertul cvartetului Julliard, la care se cântau primul, al patrulea și al șaselea cvartet de Bartok, din categoria celor „formaliste“, „reacționare“. Șostakovici îi felicita pe interpreți și „ieșea apoi tăcut din sală alunecând în noapte“. Cea de-a doua reuniune avea loc un an mai târziu, în iunie 1950, la Berlin. Congresul pentru libertatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
de ferestre luminate, se află un conac care seamănă cu un castel și în care - așa se bănuiește - sunt încartiruite gradele mai înalte. O dată mi se pare că am auzit dintr-acolo muzică. Astăzi, sunt sigur uneori că era un cvartet de coarde care exersa ceva din Haydn sau Mozart, dar asta nu are nimic de-a face cu povestea mea care s-a derulat în tăcere. Sunt zile de când mi se ordonă să mă-ngrijesc de lichidele pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
în Alabama, el a fost nada noastră. El, cu versiunea lui după Un vânător din Kurpfalz - sau să fi fost cumva O, brad frumos? -, găsise urechea lui Louis Armstrong. Riscant, dar cu o siguranță de vis, astfel s-a legat cvartetul. E adevărat că am cântat numai pentru scurt timp în patru, cinci sau șapte minute - dar fericirea durează oare mai mult? -, dar această scenă, pe care nu o atestă nici o fotografie făcută la lumina blițului, o am încă în urechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
of the Caribbean. În egală măsură, dipticul marin al lui Hergé ascunde și un parcurs inițiatic, la capătul căruia transformarea lui Haddock în castelanul de la Moulinsart este desăvârșită. Salvat din mâinile uzurpatorilor, Moulinsart este transformat în căminul ce adăpostește un cvartet unit de experiența descoperilor - Tintin, Milou, Tournesol și căpitanul Haddock. În Tintin au pays de l’or noir și în dipticul format din Les sept boules de cristal și Le temple du soleil, vocația de cartograf și creator de universuri
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
mulși În laborator bărbații; li se luau, ca la păstrăvii din bazine, lapții ce aveau să fecundeze apoi icrele speciei; o industrie; peștii măcar nu știau asta. Triunghiul clinică-donator-femeie, de ce triunghi, patrulater, pentru că și pseudotatăl - tată crescător - era părtaș; un cvartet de surdo-muți, ba chiar amnezici; nu Își mai aminteau cum stătuseră cu adevărat lucrurile, cum stăteau. Și bătrînii atinși de Alzheimer mai aduceau vorba, fie și vag, despre ceea ce se petrecuse cîndva. Nici Thomas nu era tocmai zdravăn la minte
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
lor, inepte, rememorînd povestea, urmările, frămîntîndu-se, nu de ceasul morții, e drept, după ani de indiferență, de soarta unor necunoscuți! Ce ar fi avut de spus despre fapta lui - dacă ar fi dus lucrurile pînă la capăt - ceilalți membri ai cvartetului, juriștii clinicii, mai ales? Pentru că la un proces s-ar fi ajuns, dacă unul ca Thomas ar fi Încercat să dea la iveală, pînă la ultimele consecințe, totul, ajungîndu-se la identificarea fiilor, fiicelor și a taților adevărați. Ce argumente ar
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
a depășit și eul intramundan străin și extincția, sincopa existențială. Trecerea acestui prag, denivelarea ontică are loc printr-un "fin dezastru", printr-un seism sublim, ce apar deosebit de pregnant în tablourile lui El Greco și Van Gogh, în Chant sacré din Cvartetul 132 beethovenian, în lirica lui Hölderlin, în Iluminările lui Rimbaud... Această "ruptură inefabilă" această "sfâșiere luminoasă" (Valéry), are loc în momentul când tensiunea trăirii poetice atinge punctul critic al purificării și ec-stazei, astfel încât, prin descărcările energetice ale transei poetice, eul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
eterne au compus înainte de toate Bach, Mozart, Beethoven, Schubert Aceștia au văzut că aparent paradoxal armonia, adică finitudinea cea mai perfectă, dezvoltă puterea magică de a elibera spre infinit sufletul, spiritul: un infinit al armonizării cosmice prin dizolvarea în inefabil. Cvartetul nr. 132 al lui Beethoven cu "Imnul de mulțumire către Dumnezeu", moartea Isoldei wagneriană, Simfonia neterminată a lui Schubert sunt exemple de culminații ale privilegiatului al treilea văz. În lipsa acestui văz stă ineficiența eliberatoare a muzicii "moderno-moderniste" producții confuze antimelodice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Așa are loc cu mișcările adagio și andante din concertele pentru pian și orchestră ale lui Mozart, fiorul dramatic din Simfonia neterminată și trio-ul Nocturna ale lui Franz Schubert, tensiunea infinită din Cântecul de mulțumire adresat lui Dumnezeu, din Cvartetul 132 al lui Beethoven, ori Sanctus și Benedictus din Missa solemnis; sau poemul simfonic al lui Richard Strauss Moarte și transfigurație, cu geamătul și apoi strigătul prelung, învins în final de preschimbarea morții într-o apoteoză a vieții spirituale. Actualmente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]