8,648 matches
-
ziua întâia, La falnicii munți sidefii. Coloane de piatră ce parcă țin cerul, Altare pelasge a zeilor pieriți, Câtă taină! Domnește misterul, Când apar din umbră megaliți. Sfinxul impunător veghează, Suveran, puternic, înțelept, Vorbește cu Omul aceeași limbă, Lăsată de daci pe drept. Babele pe înserate, stau la poartă la povești, Doamnele, mai rafinate, citesc în aștrii cerești. Zamolxe parcă renaște, din sanctuarul muntelui sfânt, Vorbește aceeași limbă, ca și noi pe pământ. Comori s-ar zice că poartă, Munții noștri
LIMBA ROMÂNĂ de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368263_a_369592]
-
pe cei care l-au făcut prim ministru și valsează către Mișcare. Șmecherește, prin fundație! Așa l-a învățat Demisul național. Păi, ce fel de ardelean ești tu, măi băiete? Auzi, Vaticanul confirmă! Nici nu aveau cum să fie romanizați dacii în doar 200 și ceva de ani. Dar, să fie clar, nici urmașii dacilor nu suntem! 100%. Au stat peste noi cumanii sute de ani... goții, alte sute... turcii, alte secole... rușii... și nu ne-au asimilat. Din contra. E
TABLETA DE WEEKEND (57): AUZI... !? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362596_a_363925]
-
fundație! Așa l-a învățat Demisul național. Păi, ce fel de ardelean ești tu, măi băiete? Auzi, Vaticanul confirmă! Nici nu aveau cum să fie romanizați dacii în doar 200 și ceva de ani. Dar, să fie clar, nici urmașii dacilor nu suntem! 100%. Au stat peste noi cumanii sute de ani... goții, alte sute... turcii, alte secole... rușii... și nu ne-au asimilat. Din contra. E adevărat, de la ei am luat tot felul de obiceiuri, de cuvinte... Am spus-o
TABLETA DE WEEKEND (57): AUZI... !? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362596_a_363925]
-
cele care s-au manifestat sub influența estului slav, care asociau etimologia termenului dragobete ca provenit din limba slavă, au indicat că acest cuvânt și-ar putea avea originea în limba tracă. Însă, mult folosit ca manifestare religioasă și de daci, pentru o divinitate celebrată în această perioadă a anului, a sfârșitului de lună a lui făurar, ca o divinitate al cărei nume nu s-a păstrat, după cum multe altele, din ceea ce au fost vechii daci, nu ne sunt cunoscute până
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
ca manifestare religioasă și de daci, pentru o divinitate celebrată în această perioadă a anului, a sfârșitului de lună a lui făurar, ca o divinitate al cărei nume nu s-a păstrat, după cum multe altele, din ceea ce au fost vechii daci, nu ne sunt cunoscute până acum. Este lesne de înțeles că această manifestare, la vechii daci, era sărbătorită într-o perioadă de maximă fertilitate, când munca câmpului sau păstoritul, ca treburi anulate din cauza gerului aspru al iernii, ar fi putut
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
sfârșitului de lună a lui făurar, ca o divinitate al cărei nume nu s-a păstrat, după cum multe altele, din ceea ce au fost vechii daci, nu ne sunt cunoscute până acum. Este lesne de înțeles că această manifestare, la vechii daci, era sărbătorită într-o perioadă de maximă fertilitate, când munca câmpului sau păstoritul, ca treburi anulate din cauza gerului aspru al iernii, ar fi putut reprezenta o tainică perioadă a procreării. Este, totuși, o ipoteză și o aplecare asiduă spre cercetarea
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
terminația ”- ete”, sufix augmentativ, are și sensul, în limbajul românesc, de ironie, nu jignitoare, mai degrabă o atenționare jovială: băiete, de exemplu, este semnificativ în a demonstra aprecierea zburdălniciei, veseliei cuiva tânăr. Lăsând la o parte numele zeului iubirii la daci nu putem ignora faptul că obiceiul nuntirii, în perioada menționată, nu ar fi existat la străbunii noștri traci. Că au fost evenimente în istoria evoluției și dezvoltării acestui popor, care nu s-au menționat în scris, nedescoperindu-se până acum
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
au menționat în scris, nedescoperindu-se până acum vreo mărturie, ci doar sporadice consemnări străine, nu înlătură adevărul existent al tradițiilor, dovadă fiind obiceiurile sătenilor din Munții Apuseni, dar și a grupurilor de locuitori de la șes, din același neam de daci, chiar dacă peste ele a trecut tăvălugul popoarelor migratoare. Neobosiți, exegeții: filologi, istorici, geografi, dar și arheologii au scos și vor scoate, într-un timp al istoriei care va veni, așa cum multe s-au descoperit sub pământul care ne ascunde nebănuitul
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
naturii. Sărbătorit de tinerii satelor, până la mijlocul secolului al XX-lea, la 24 februarie sau la început de martie, ținând cont de calendarul gregorian sau iulian, s-a constatat că această sărbătoare a iubirii datează dinaintea apariției creștinismului. În mitologia dacilor zeul, care ulterior a fost numit Dragobete (în spațiul slav Glavo-Obretenia, a fost preluat de români ca onomastică, așa cum se va constata și în cazul altor sărbători din calendarul popular, Probajenii sau Obrijenia, Procoava, Ovidenia, Zacetania, Stratenia etc.) era pețitorul
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
studiat și fixat anumite teorii sub o influență nefastă câteodată, contrară firii lucrurilor ce puteau fi cu adevărat demne de cercetat înainte de anul 1990, aș opta mai mult pe legătura acestei sărbători ca fapt existențial în calendarul trac, preluat de daci, decât ca împrumut din limba slavă. Susțin prin aceasta și o veche legendă atribuită năvalnicului fiu al Dochiei și, anume, a dorinței lui de a o Femei gătite pentru sărbătoarea de Dragobete face pe aleasa Divinului Creator să se îndrăgostească
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
să împartă fetelor necăjite, pentru a primi bucuria miracolului, șnururi de lână roșie. Se cunoaște că slavii au venit pe teritoriul țării noastre, ca popor migrator, în perioada celui de al VII-lea secol al erei noastre, peste tot ceea ce dacii dețineau ca ceremonialuri și vechi tradiții strămoșești. Cert este că ritualul nuntirii, în special cel al vestirii, nu putea să fie decât un obicei a unui popor stabil, cum erau dacii, și nicidecum a unui neam migrator, ca slavii. Tradiția
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
VII-lea secol al erei noastre, peste tot ceea ce dacii dețineau ca ceremonialuri și vechi tradiții strămoșești. Cert este că ritualul nuntirii, în special cel al vestirii, nu putea să fie decât un obicei a unui popor stabil, cum erau dacii, și nicidecum a unui neam migrator, ca slavii. Tradiția nuntirii, a pregătirii tainelor căsătoriei prin pețire, era un obicei străvechi, menținut de la vechii traci, la care cuvintele, care au format denumirea sărbătorii de Dragobete, trebuie căutate în vocabularul limbii dacilor
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
dacii, și nicidecum a unui neam migrator, ca slavii. Tradiția nuntirii, a pregătirii tainelor căsătoriei prin pețire, era un obicei străvechi, menținut de la vechii traci, la care cuvintele, care au format denumirea sărbătorii de Dragobete, trebuie căutate în vocabularul limbii dacilor, pentru că această sărbătoare, expresie a iubirii, a dragostei fertile, a însemnat mult în tradițiile trace de s-a păstrat până astăzi, pe întreg teritoriul locuit de români. Ar trebui consemnat faptul că această sărbătoare și-a avut un rost al
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
a însemnat mult în tradițiile trace de s-a păstrat până astăzi, pe întreg teritoriul locuit de români. Ar trebui consemnat faptul că această sărbătoare și-a avut un rost al ei în sânul populației din Oltenia, regiune locuită de daci și cu o distanță remarcabilă față de ceea ce a însemnat influența slavă asupra obiceiurilor poporului român. Nu contestăm etimologia cuvântului ca provenit din limba slavă însă nici excluderea derivării acestei onomastici din cuvinte trace. Sigur este faptul că acest obicei este
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
chezășia neamului, ardoarea cu care părinții își binecuvântau, de fiecare dată, la marile sărbători, copiii spre împlinire. Masa de sărbători a legat pururea familia și a fost binecuvântată de Dumnezeu, precum Cina cea de taină. Se spune că strămoșii noștri daci se nășteau cu privirea îndreptată spre înaltul cerului, pentru a lua cunoștință, încă din prima clipă a vieții, că acolo, Sus, sălășluia puterea divină care îi veghea, mustrându-i cu secete sau cu boli, când uitau uneori de vechile datini
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
vază (”Steaua sus răsare” - colind popular). În datina poporului nostru, bradul a avut un permanent și activ rol generativ de existență în viața acestuia, dar și strânse legături cu universul. Bradul îl regăsim în obiceiuri coborâtoare în timpurile străvechi, până la daci: O, brad frumos, o brad frumos, / Cu frunza neschimbată. Mă mângâi și mă faci voios / Și mă-ntărești îndată. / O, brad frumos, o brad frumos, / Cu frunza neschimbată (colind popular despre brad), dar și în riturile de trecere ale românilor
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
cumpăna fântânii plânge lemnul Noi am plecat dar nicicând n-am uitat Bătaia coasei, cum mugește cerbul Și cum apune soarele pe sat. Trecut-a timpu-așa cum este dat Dar port în mine o comoară-aleasă În inimă mândria că sunt dac, Bundița mea și ia strămoșească. Referință Bibliografică: DOR DE SATUL MEU / Maria Bălăcianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2269, Anul VII, 18 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria Bălăcianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DOR DE SATUL MEU de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370146_a_371475]
-
Acasa > Versuri > Istorie > FĂ-MĂ, DOAMNE, DAC! Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1614 din 02 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Fă-mă, Doamne, dac! Fă-mă, Doamne, dac Cu moartea să mă-mpac, Să-mi iubesc străbunii Și lupii cântând lunii! Fă-mă, Doamne, dac
FĂ-MĂ, DOAMNE, DAC! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370264_a_371593]
-
Acasa > Versuri > Istorie > FĂ-MĂ, DOAMNE, DAC! Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1614 din 02 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Fă-mă, Doamne, dac! Fă-mă, Doamne, dac Cu moartea să mă-mpac, Să-mi iubesc străbunii Și lupii cântând lunii! Fă-mă, Doamne, dac Ca să știu să tac, Să-mi încleștez pumnii Să nu cad pradă urii! Fă-mă, Doamne, dac Scut rotund
FĂ-MĂ, DOAMNE, DAC! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370264_a_371593]
-
Acasa > Versuri > Istorie > FĂ-MĂ, DOAMNE, DAC! Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1614 din 02 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Fă-mă, Doamne, dac! Fă-mă, Doamne, dac Cu moartea să mă-mpac, Să-mi iubesc străbunii Și lupii cântând lunii! Fă-mă, Doamne, dac Ca să știu să tac, Să-mi încleștez pumnii Să nu cad pradă urii! Fă-mă, Doamne, dac Scut rotund să-mi fac Pentru
FĂ-MĂ, DOAMNE, DAC! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370264_a_371593]
-
DAC! Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1614 din 02 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Fă-mă, Doamne, dac! Fă-mă, Doamne, dac Cu moartea să mă-mpac, Să-mi iubesc străbunii Și lupii cântând lunii! Fă-mă, Doamne, dac Ca să știu să tac, Să-mi încleștez pumnii Să nu cad pradă urii! Fă-mă, Doamne, dac Scut rotund să-mi fac Pentru trup sicriu Dar cu spirit viu! 02.06.2015 Referință Bibliografică: Fă-mă, Doamne, dac! / Gabriel Todică
FĂ-MĂ, DOAMNE, DAC! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370264_a_371593]
-
-mă, Doamne, dac Ca să știu să tac, Să-mi încleștez pumnii Să nu cad pradă urii! Fă-mă, Doamne, dac Scut rotund să-mi fac Pentru trup sicriu Dar cu spirit viu! 02.06.2015 Referință Bibliografică: Fă-mă, Doamne, dac! / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1614, Anul V, 02 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriel Todică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FĂ-MĂ, DOAMNE, DAC! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370264_a_371593]
-
Acasa > Versuri > Istorie > VLAD ȚEPEȘ Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1266 din 19 iunie 2014 Toate Articolele Autorului “Dacul” ce-a transformat în ‘imperiu’ o mică țară, Transformând hoții printr-o conduită exemplară, Căci nimeni nu mai dorea să vadă păduri de țepe, După ce mulți au văzut și astfel de urâte 'stepe'. Cine avea să devină o legendă încă
VLAD ŢEPEŞ de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370256_a_371585]
-
o mică țară, Transformând hoții printr-o conduită exemplară, Căci nimeni nu mai dorea să vadă păduri de țepe, După ce mulți au văzut și astfel de urâte 'stepe'. Cine avea să devină o legendă încă din a sa viață, Un dac sadea la acei ce legea nu-și are postfață, Zicând preotului ce pentru netrebnici se miluia, Cum cretinii n-au venit la ei înainte să zică aleluia!? El e într-u cine chiar necreștinii l-au numit crud, Pentru o
VLAD ŢEPEŞ de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370256_a_371585]
-
furate Și duse în cele patru zări, Iar azi stupide metaforizări Au devenit istorii dirijate... Mi-e dor de Decebal eroul Ce a-nfruntat furia Romei Și nu s-a închinat fantomei, Columna transmițând ecoul... Mi-e dor de numele de dac, Ce azi românul îngrădit De false istorii înbrobodit, Mai stă cu Roma în cerdac... Mi-e dor de Dacia străbună Cu vii, livezi și codrii deși, De limba lor fără de greș Ce a rămas daco-română! Mi-e dor și dor
DOR DE STRĂBUNI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370266_a_371595]