1,810 matches
-
întruchipând în fiecare moment un profil al autorității, sintetizat din prezența mai multor tipuri, în grade diferite. Revenind la analiza lui Bochenski, să evidențiem că, dacă în clasele mici (învățământ primar și gimnazial) autoritatea epistemică a profesorului apare ca un dat pe care nimeni nu îl pune la îndoială (în niciun caz elevii), la clasele mai mari (liceu) situația se schimbă. Profesorul trebuie să fie conștient de faptul că autoritatea sa epistemică nu mai are atotputernicia datului, iar dacă elevii nu
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
profesorului apare ca un dat pe care nimeni nu îl pune la îndoială (în niciun caz elevii), la clasele mai mari (liceu) situația se schimbă. Profesorul trebuie să fie conștient de faptul că autoritatea sa epistemică nu mai are atotputernicia datului, iar dacă elevii nu o contestă în mod explicit, ei o fac, de multe ori, implicit. Profesorul trebuie să vadă în fiecare întâlnire a sa cu elevii o "confruntare", iar adiționarea acestor "confruntări" se constituie într-un proces care fie
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
său de autoritate. Trebuie, deci, ca Educatorul să comande; el trebuie să-și impună voința, pentru că opera sa este practică, nu speculativă 73. Gânditorul francez pleacă de la premisa că nu se poate vorbi de o natură umană ca de un dat anterior educației. Copilul este doar un amalgam de instincte și porniri pe care trebuie fie să le domine, fie să le înlăture pentru a dobândi umanitatea, deci libertatea. El scria: Libertatea copilului, în sfârșit, nu este un dat de unde se
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de un dat anterior educației. Copilul este doar un amalgam de instincte și porniri pe care trebuie fie să le domine, fie să le înlăture pentru a dobândi umanitatea, deci libertatea. El scria: Libertatea copilului, în sfârșit, nu este un dat de unde se pleacă, este un ideal de atins 74. Ideile sale își găsesc un pandant peste timp în concepția lui Jean-François Lyotard: Condiția omului constă tocmai în faptul că-i este dat, întotdeauna, să se elibereze de obscura sălbăticie a
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
socio-emoțional pozitiv în clasă, menținând totodată o organizare eficientă și productivă a clasei 221. Prin urmare, managementul, înțeles ca ansamblu de strategii de gestionare a unei realități anume, se întemeiază pe una din următoarele două supoziții: a) Realitatea este un dat, managementul va încerca să gestioneze în mod optim acest dat. În concluzie, indiferent de dezvoltările teoretice înregistrate la nivelul managementului, punctul de plecare nu poate fi pus în discuție. Pentru exemplificare, amintim că autoritatea profesorului a fost considerată multă vreme
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
optim acest dat. În concluzie, indiferent de dezvoltările teoretice înregistrate la nivelul managementului, punctul de plecare nu poate fi pus în discuție. Pentru exemplificare, amintim că autoritatea profesorului a fost considerată multă vreme (unii o mai consideră și azi) un dat, ceva ce nu poate fi pus sub semnul întrebării. b) Realitatea este un construct uman, apt de schimbări, care poate fi, într-un anume fel, reinventat. Câmpul educativ școlar poate fi perceput la rându-i ca un dat, fără ca procesele
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
azi) un dat, ceva ce nu poate fi pus sub semnul întrebării. b) Realitatea este un construct uman, apt de schimbări, care poate fi, într-un anume fel, reinventat. Câmpul educativ școlar poate fi perceput la rându-i ca un dat, fără ca procesele inovative să-l afecteze, sau poate fi perceput ca un discurs care poate fi rescris. A doua supoziție este tipică pentru un management de tip postmodern. Ghazi Binzagr și Michael Manning scriau: Un management postmodern eficient al educației
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
însăși funcționarea conștiinței, fiind o condiție necesară a precipitatelor atitudinale și de act care nu capătă sens decât în lumina unei participații individuale integrale. Ea înmânează instrumentul relațional unei vigilențe introspective apte de comportament riguros-proiectiv (adică de justă inserție în datul spiritual stabil). Așadar, este nevoie de o organizare suprastructurală în mod înțelept și liber autoimpusă, organizare care să asigure armonia întregului și care să lege în final chiar determinările existențiale și reflectările lor imediate. Trăsătură a umanismului integral, reflexivitatea adună
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
modelând un stil al exercitării individuale. Dacă autodezvăluirea esențială poate ocoli vizările directe ale conștiinței de sine este numai pentru o privire teoretică nerecurențială, care nu crează un circuit interior menit să realizeze construcția de sine în permanentă repliere pe datul imediat al trăirii. Reflexivitatea, în schimb, oferă argumente suficiente pentru a putea fi considerată modalitatea privilegiată a acestei dezvăluiri, cea care deține un set de "așteptări" și de disponibilități capabile de a "umple" rețeaua existențialelor cu experiență angajată. Nu se
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
care lasă opțiune perspectivei de abordare, care permite inițiativa și oferă un spațiu larg originalității creatoare. În al doilea rând, pentru fenomenul personalității (ca de altfel pentru întreg domeniul caracterizant al subiectivității) nu există o tehnică unică de unificare a datului de experiență, această tehnică trebuind să se adapteze la modulațiile imprevizibile ale unei evoluții fără cheie hermeneutică universal-valabilă. Apoi, conștiința reflexivă definește omenescul în cea mai reprezentativă expresie a sa, ca atare este o imagine a autonomiei funciare a ființei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
logică, o realitate reprezentabilă și nu o abstracție. În aceeași ordine de idei, sinteza reflexivă poate conduce către concluzii disparate (așa cum o atestă diversitatea ireductibilă a tipologiilor morale și psihologice), care oglindesc în primul rând criteriologii variate de zugrăvire a datului personal și care urmăresc apoi până în detaliu desenul ideal al acestuia. Ele rămân în preajma obiectului într-un demers strict de atribuire de proprietăți și trăsături. De aceea, ca tot ce poartă cu sine marca determinărilor calitative, caracterizarea subiectivă intră în
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
dă naștere, în decurgerea progresivă a unui lung proces de sedimentare, corpului coeziv de trăsături caracteristice care alcătuiesc personalitatea, comprimând pe portretul fiecărui om o diversitate cuprinzătoare de principii și concepte ale descripției și forțând realitatea liberă și debordantă a datului său natural să se ordoneze conform acestora (să se adune în jurul unor nuclee definitorii). Ea aduce prin această dublă mișcare o determinare cu totul nouă ecuației individuale, dând o dimensiune de tip creator afirmării de sine, într-un relativ contrast
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și pune în acord profilul individual cu cerințele sarcinii educaționale, evaluând permanent un optim al angajării în practica acestei activități. Acest optim e rezultatul unei dialectici a cunoașterii de sine care consumă în forul elaborărilor sale etape de transformare a datului interior curent în cheie a succesului adaptativ, ducând disponibilitatea inițial indiferentă în proximitatea actului salutar. Presărat cu instanțieri ale unei intuiții auto-perceptive, acest drum presupune permanent un racordaj al strategiei rezolutive implicate în fiecare nod al opțiunilor la conceptul personalist
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
relații fiind un nume de substituție al ignorării de sine ca insuficiență funciară a propriului sistem judicativ. Dar situația privilegiată a deplinei transparențe de sine nu se dobândește decât în urma unui susținut efort individual de adaptare a dinamicii impetuoase a datului vital la o serie de constante definitorii hărăzite să îl cuprindă comprehensiv. Astfel, autonomia însăși este țintă a educației și te pune în posesia îndemânărilor necesare supraviețuirii și adaptării, dominând mare parte a pachetului condițional care întemeiază comportamentul relațional, adică
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
orice divinitate o practică în ordinea cosmică, de treptele de implicare pe care o colaborare reciproc împărtășită le construiește într-o configurație existențială armonică. În esență, a gândi corect propria ecuație a momentului prezent (adică a oferi o înțelegere coerentă datului de actualitate) înseamnă a pregăti fără riscuri reconsiderarea ei, replasarea accentelor, restructurarea. Depinde de performanțele lecturii inteligente felul în care facultatea sintetizatoare rezumă, pentru folosul afirmării în discontinuitate, informația stazei premergătoare și decurge din înțeleapta punere în practică a acestei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sintetizator, unitatea perturbată de dedublare. Post-schimbare, subiectul uman trăiește o regăsire transfigurată de sine și practică revenirea unificatoare sporită care este inutilă și de neconceput la nivelul conștiinței metafizice, ale cărei scopuri cognitive țin de o circumscriere concluzivă a unui dat abordabil doar în separație. În procesul modificării de sine ceva se păstrează și este recuperat în final, făcând ca revenirea la sine să capete miza unei statornicii și a unei continuități secunde. La început, în fiecare schimbare, discernământul discriminatoriu al
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Sfântul Bonaventura, este alcătuită din două părți (cunoașterea adevărurilor și principiilor morale și aplicarea acestei cunoașteri la cazul particular), conștiința reflexivă implică, prin cunoașterea propriei interiorități, adaptarea capacităților și particularităților individuale la exigența normei morale, adică o simetrică potrivire a datului personal la legea care trebuie, în câmpul actualității, într-o modalitate justă, satisfăcută (confirmată, respectată). Prima formează regulile etice și are grijă, în contact cu mesajul unui optim aplicativ care izvorăște dintr-o corectă evaluare a parametrilor concreți ai conjuncturii
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a acționa și tot prin ea se revine rodnic la principiul de continuitate constructivă care încheie cu deschidere în potențialitate un ciclu al întreprinderilor practice. Ea este factorul mediator al conlucrării experienței (ca regulă de implicare a conștiinței investigatoare în datul vital) cu reflexivitatea (ca for de reglaj al acestei implicări) și încearcă să unifice cele două demersuri în vederea desăvârșirii condiției intelectiv-actante atât de caracteristice unui portret universal al omenescului. De la luminile acestei cunoașteri pornind, cele două jumătăți ale înțelepciunii participă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de ghidaj lăuntric pentru o eficientă inserție a algoritmului procedural, pentru ca înlănțuirea pașilor de acțiune să nu intre în contradicție cu fluctuația de multe ori imprevizibilă a obiectivității. Serviciul conștiinței de sine implică modificarea propriei personalități, adică intervenția competentă în datul de interacțiune relațională cu un mediu a cărui configurație impune asumarea posturii active (de implicare). Această postură este prin definiție un rezultat, o consecință a unui întreg mănunchi de atitudini și procese psihologice premergătoare și atinge un nivel de esențialitate
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
exacte, cu atenția încordată pe care o cere dinamica vieții active, cu modelul de permanentă actualizare pe care îl asumă forul decizional individual. Alături de fiecare posibilitate pură a contextului personal, conștiința de sine așează un imperativ concret de realizare, convertind datul de evoluție în obiectivitate manifestă și asimilând în structuri pragmatice scheme provenite din regiunea abstractă a prescripțiilor. Ea întețește funcția activă a unui discernământ situațional pentru care aplicarea corectă devine un imperativ absolut, care este în permanentă legătură cu timpii
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
filosofice. Astfel devine accesibil oricărei conștiințe de sine responsabile și dotate intelectual genul unor considerări sintetic-doctrinare care au rolul de a caracteriza și instrumenta personalitatea și care fundamentează reconstrucția permanentă de sine pe care o tentează fiecare incursiune judicativă în datul individual. Eideticul devine țintă uzuală, iar înțelepciunea un bun comun de care se împărtășesc deopotrivă firile de excepție (în manieră activă și participativă) și naturile care beneficiază de o înzestrare obișnuită (în oglindirea pildelor și a învățăturilor de anvergură comunitară
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
să fie "luminată" de un aparat noțional sistematic). Acest aparat noțional ajunge apoi să ghideze însuși procesul creației în aspectul progresiei lui noetice, ajunge să influențeze administrarea ritmului interior de creștere pe parcursul elaborării unei opere. Raza intensională a conceptului acoperă datul de trăire și consolidează semnificațiile acestuia într-un flux evolutiv care acceptă viziunea ei calitativă (traduce configurația de note conceptuale în proiect și în realizare). Oferind adesea principiul invenției și prilej de coagulare semantică, noțiunea însoțește itinerariul creator, țesând un
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
reflexivitatea acumulează și depozitează, pentru a găsi apoi fericita oportunitate a inserției cruciale, ea asumând o responsabilitate măsurată, prudentă, în armonie cu timpii esențiali ai constituirii unei opere. Fie că funcționează mai aproape de intuiție, fie că abordează în deplină claritate datul de trăire interioară, conștiința de sine nu este străină nici aici de un soi de înțelepciune care combină sarcina punctuală a momentului creator cu o viziune globală asupra vieții (care dictează adesea un regim al ingenioaselor limitări lăuntrice). Înțelepciunea, cu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
adună laolaltă într-un neobosit efort cognitiv toate determinațiile reciproc compatibile ale subiectivității, creând ansamblurile comprehensive ce vor fi apoi traduse în semnificație estetică, adică elaborând sistemul noetic pe care se întemeiază creația ca formă de transmutare condițională a unui dat intuitivo-conceptual. Facultatea autoaprecierii este locul originar al judecăților de valoare care însoțesc opera de artă, iar distanța pe care o poate lua hermeneutica infinit rafinată a contemplatorului nu este decât un detur menit unei sporite reîntoarceri la intenția suverană a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
standardul personal este o rezultantă a celor două încercări evaluative. La scară personală, conștiința de sine și standardul intră în joc dialectic și determină parcursul destinal. De aici rezultă o interacțiune generatoare de tipologie morală, de aici valențe succesive ale datului vital determină o orientare portretizantă pe care se clădește valoarea morală (aflată în elementul său cel mai caracteristic în câmpul interacțiunilor inter- individuale). Destinul sinuos al imaginii de sine ilustrează zbuciumul psihologic pe care îl traversează persoana. Traiectoria socială a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]