2,277 matches
-
să se atingă de poala hainei Lui; și toți cîți s-au atins, s-au vindecat. $15 1. Atunci niște Farisei și niște cărturari din Ierusalim au venit la Isus, și I-au zis: 2. "Pentru ce calcă ucenicii Tăi datina bătrînilor? Căci nu-și spală mîinile cînd mănîncă." 3. Drept răspuns, El le-a zis: "Dar voi de ce călcați porunca lui Dumnezeu în folosul datinei voastre? 4. Căci Dumnezeu a zis: "Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta;" și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Ierusalim au venit la Isus, și I-au zis: 2. "Pentru ce calcă ucenicii Tăi datina bătrînilor? Căci nu-și spală mîinile cînd mănîncă." 3. Drept răspuns, El le-a zis: "Dar voi de ce călcați porunca lui Dumnezeu în folosul datinei voastre? 4. Căci Dumnezeu a zis: "Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta;" și: " Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit negreșit cu moartea." 5. Dar voi ziceți: Cine va zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
tatălui său sau mamei sale: Ori cu ce te-aș putea ajuta, l-am închinat lui Dumnezeu", 6. nu mai este ținut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa; și ați desființat astfel cuvîntul lui Dumnezeu în folosul datinei voastre. 7. Fățarnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, cînd a zis: 8. "Norodul acesta se apropie de Mine cu gura și mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. 9. Degeaba Mă cinstesc ei, învățînd ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
să se silească a fi vrednică de bucuria care i se hărăzește din mila cerului. Fata plânse și groparul se înduioșă. ― Acuma însă poftiți și luați loc, să cinstim cu un pahar de vin ceasul acesta de fericire, cum e datina strămoșească! zise Boteanu, scoțând și împăturind patrafirul. Ca și cum ar fi fost aranjate toate pe rotile, pe dată sosi servitoarea cu sticla plină și cu paharele și, peste câteva clipe, însăși preoteasa, strălucitoare de nerăbdare. ― Uite, căprioară, prietenul nostru și-a
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cuvintele să se rătăcească, să curgă neregulat ca vậntul sau ca pậraiele. Intr-un tậrziu, vizibil afectată, am conștientizat că Yon era îmbrăcat tot în negru, că un “noian” la fel de negru îi stăpậnea sufletul obligat prea devreme parcă să împlinească datini nedorite.Un lucru îmi devenise clar: o invidiam pe moartă și mi-aș fi schimbat imediat destinul cu al ei. Prețul integral al vieții, cum bine zicea Eliade, îl dă numai moartea. Adieri dulci de amurg de vară se scuturau
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
vrea, "Tu ești din a ei milă stăpân și s-o urmezi Tu trebui, ca mai bine în scaun să te-așezi; "Ca nu de vr-o suflare pe dânsul să te clatini "Căta-vei să iei ochii prostești cu nouă datini, Din Sybaris vei strânge bătrâni cu bărbi boite,. "Ca neamului să-i dee naravuri mai spoite, S-arate cum moșnegii, îmbălsămiți ca mumii "Întrec și tineretul în scandelele lumii! "Strămoși pierduți în veacuri, rînduitori de cete, "Coroana mea ș-a
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pe cei doi Frați Atreizi, ce erau căpetenii ai limbilor toate. 66. DIN ODISSEIA (cca 1877) Spune-ne, muză divină, de mult iscusitul bărbat, ce Lung rătăci după ce-au dărâmat Troada cea sfântă. Multe cetăți de oameni văzu și datini deprinse, Multe-n inima lui supărări pe mare avut-au, Chibzuind pentru sufletul lui, a lor săi înturnare. Dar pe tovarăși el nu mântui cu toată-a lui grijă. Singuri ei gătiră peirea prin fără de lege, Căci, nebuni, ei boii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
zeii, nainte de-a ajunge în țară-i. {EminescuOpIV 516} 67. PRESCURTARE DIN ODISSEIA (cca 1877) Spune-ne, muză divină, de mult iscusitul bărbat, cum Lung rătăci, după ce-au căzut cetatea lui Lascar. Multe orașe de oameni văzu și datini deprins-au, Și supărări în inima lui prea multe avut-au, Chibzuind să-și mîntue sufletul și caracuda. Dar caracuda el n-o mântui cu toată silința, Singură ea-și gătise peirea prin fără de lege, Căci ea nebuna tăiase asemeni
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
meu Gavril (este vorba de muzicianul Gavril Muzicescu n.n.) la masa mitropolitului, adus-a arhondarul, sau cum i-o mai fi zicând, pește. Din vechi știut este că peștele în apă înoată, dar numai în vin se îneacă. Așa-i datina. Și, pentru bătrâni, datina pravilă este. Deci s-a adus Cotnar. Dar fiind cuviosul Iosif Naniescu făptură prea smerită și cumpătat foarte, peste degetul de vin pe care îl avea în pahar și-a turnat apă. Văzând el bunicul Gavril
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de muzicianul Gavril Muzicescu n.n.) la masa mitropolitului, adus-a arhondarul, sau cum i-o mai fi zicând, pește. Din vechi știut este că peștele în apă înoată, dar numai în vin se îneacă. Așa-i datina. Și, pentru bătrâni, datina pravilă este. Deci s-a adus Cotnar. Dar fiind cuviosul Iosif Naniescu făptură prea smerită și cumpătat foarte, peste degetul de vin pe care îl avea în pahar și-a turnat apă. Văzând el bunicul Gavril că până și în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Iuda și Ierusalimul au plîns pe Iosia. 25. Ieremia a făcut un cîntec de jale pentru Iosia. Toți cîntăreții și toate cîntărețele au vorbit de Iosia în cîntecele lor de jale pînă în ziua de azi, și au ajuns o datină în Israel. Cîntările acestea sunt scrise în "Cîntecele de jale." 26. Celelalte fapte ale lui Iosia, și faptele lui evlavioase, făcute așa cum poruncește Legea Domnului, 27. cele dintîi și cele de pe urmă fapte ale lui, sunt scrise în cartea împăraților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
romînului? Ce să vrea un țigan ca Fundescu sau ca Epurescu decât să fie egali cu românul, fără a fi capabil de-a avea creierul sau musculatura romînului? 78 {EminescuOpXV 79} ["PEZIVENCHILÎCUL RASEI GRECEȘTI"] 2255 traduci pezivenchilîcul rasei grecești cu datine ale capitalei [LIBERTATE ȘI INEGALITATE] 2267 fără libertate și fără inegalitate nu există progres. Cine zice însă libertate, inegalitate zice. Nimic nu este mai inegalitar decât libertatea. Inegalitatea reală e însă întemeiată pe cantități de muncă, fie în mișcare, fie
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
printre munți e însă grea: îți trebuie curaj și bunăvoința duhurilor pietrei și pădurii. În orice clipă te poate răpune duhul Dodo. Oamenii neamului daza și mai ales oamenii teda, care vorbesc graiuri asemănătoare și despre care se spun în datinile vechi lucruri foarte ciudate, cum că ar fi venit demult la poalele acestor munți de undeva de la răsărit, din țara Pământului Negru, își cunosc munții atât de bine încît nu o dată s-au ascuns în peșterile lor alungîndu-și dușmanii cu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
încînta numai prădăciunea. Oamenii erau pretutindeni alții și, după desfătările din scurtele sale răgazuri, lui Iahuben îi plăcea să se amestece în mulțime, să învețe cât de cât graiul localnic și să asculte poveștile străine, să întrebe despre obiceiuri și datini. Totdeauna pleca din ținuturile jefuite cu părerea de rău de a fi aflat prea puțin. Dar meseria sa era să ucidă și să apere, iar datoria lui față de sine și de copiii lăsați departe acasă, peste mări, era să prade
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ori de câte ori s-a apropiat de ei să le vorbească. Neamul daza știa ce înseamnă să fii rob. Aveau și ei câțiva robi. Unii dintre ai lor erau robi la alte neamuri. Trecuse de mult vremea când strămoșii lor, după cum spunea datina, își ucideau prinșii. În acele vremuri depărtate, aici fuseseră păduri, nu numai această sărmană oază. Se spune că demult trecea prin apropiere și un râu adânc. Știind ce sunt robii, neamul daza totuși fu cuprins de mirare și teamă. Acești
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
nu cred... Oare trebuie să fie și robi? - Oamenii vechi, de la începutul lumii, când i-au făcut zeii pe cei dintâi, n-au fost robi, nici n-au avut robi. N-au avut nici stăpâni, decât pe zei. Așa spun datinele vechi: își împărțeau culcușul și apa și erau frați. Poate că asta e poveste, poate că nu. Nimeni nu poate ști! rosti Agbongbotile. Auta rămase trist și tăcut. Mai-Baka se întoarse spre el, îl privi lung, clătină din cap, apoi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și schimbând câteva cuvinte cu socrul mic. Atunci durerea ei deveni și mai sfâșietoare, văzând câteva lacrimi schipind pe fața lui. în drum spre căminul cultural al comunei B., satul natal al miresei, unde urma să aibă loc petrecerea după datină, alaiul fu însoțit de câțiva muzicanți care ziceau o învârtită din partea locului. Iar vornicul, un tânăr vesel care avea în mână o sticlă cu vin, conducea întreg alaiul nunții, chiuind și strigând după obicei. Nași erau chiar fratele și
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
Prelucrarea lemnului Prelucrarea pieilor de animale, Comerț, Tinichigerie Obiective turistice Monumentul eroilor căzuți în cele două războaie mondiale Dealul Holm cu cei cinci stejari seculari Cabana de la pădurea Cordăreni FăzănărieFanfara "Stejarul" de la Cordăreni și Formația de Căiuți din satul Grivița Datini și Obiceiuri bine conservate Muzeul Satului din Slobozia Prezentare a Ansamblul Cordăreanca din care face parte și fanfara “Stejărelul” Continuând tradiția populară reprezentativă pentru zona Cordărenilor sub îndrumarea coregrafului - instructor Vasile Andreescu de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
scenă, fie în spectacole, festivaluri sau concursuri județene. Debutul pe scenă a fost în data de 23 noiembrie 2008 la “Nunta de aur" Cordăreni. Au urmat apoi un șir de spectacole și participări la Festivaluri dintre care amintim: Festivalul de Datini și Obiceiuri Râmnicu Vâlcea - 18 decembrie 2008 Festivalul de Datini și Obiceiuri Botoșani - 03 ianuarie 2008 Șezătorile Iernii Cordăreni - 22 februarie 2009 Zilele orașului Botoșani - 23 aprilie 2009 Zilele comunei Durnești - 26 mai 2009 Zilele comunei Albești - 02 august 2009
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
scenă a fost în data de 23 noiembrie 2008 la “Nunta de aur" Cordăreni. Au urmat apoi un șir de spectacole și participări la Festivaluri dintre care amintim: Festivalul de Datini și Obiceiuri Râmnicu Vâlcea - 18 decembrie 2008 Festivalul de Datini și Obiceiuri Botoșani - 03 ianuarie 2008 Șezătorile Iernii Cordăreni - 22 februarie 2009 Zilele orașului Botoșani - 23 aprilie 2009 Zilele comunei Durnești - 26 mai 2009 Zilele comunei Albești - 02 august 2009 Zilele eroilor Cordăreni - 31 mai 2009 Festivalul - concurs ,, ASA-I
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
jocului și meșteșugurilor" - Festivalul coregrafic ,,Vasile Andreescu" Botoșani 7 august 2009 Festival folcloric interjudețean ,, Serbările Pădurii" Vorona - 08 septembrie 2009 Zilele comunei Lozna - 27 septembrie 2009 Zilele comunei Văculești - 04 octombrie 2009 Zilele orașului Botoșani - 10 ocombrie 2009 Festivalul de Datini și Obiceiuri interjudețean Bacău - 27 decembrie 2009 Festivalul de Datini și Obiceiuri Dorohoi - 31 decembrie 2009 Festivalul de Datini și Obiceiuri ,,Din străbuni, din oameni buni" Botoșani 20 decembrie 2009 Datorită originalității costumelor, dansului și fanfarei care-i însoțește, Ansamblul
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
2009 Festival folcloric interjudețean ,, Serbările Pădurii" Vorona - 08 septembrie 2009 Zilele comunei Lozna - 27 septembrie 2009 Zilele comunei Văculești - 04 octombrie 2009 Zilele orașului Botoșani - 10 ocombrie 2009 Festivalul de Datini și Obiceiuri interjudețean Bacău - 27 decembrie 2009 Festivalul de Datini și Obiceiuri Dorohoi - 31 decembrie 2009 Festivalul de Datini și Obiceiuri ,,Din străbuni, din oameni buni" Botoșani 20 decembrie 2009 Datorită originalității costumelor, dansului și fanfarei care-i însoțește, Ansamblul Cordăreanca a fost invitată în ajunul Anului Nou să deschidă
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
2009 Zilele comunei Lozna - 27 septembrie 2009 Zilele comunei Văculești - 04 octombrie 2009 Zilele orașului Botoșani - 10 ocombrie 2009 Festivalul de Datini și Obiceiuri interjudețean Bacău - 27 decembrie 2009 Festivalul de Datini și Obiceiuri Dorohoi - 31 decembrie 2009 Festivalul de Datini și Obiceiuri ,,Din străbuni, din oameni buni" Botoșani 20 decembrie 2009 Datorită originalității costumelor, dansului și fanfarei care-i însoțește, Ansamblul Cordăreanca a fost invitată în ajunul Anului Nou să deschidă spectacolul ,,Sărbătorile iernii din orașul Dorohoi. Pentru că iarna este
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
se retrag fiecare la casele lor, alaiul plugușorului fiind amplificat de cetele de mascați formate din căiuți, urși, capre, banda jianului, căldărari etc. Deși nu se mai cunoaște în totalitate sensul acestor semnificații și simboluri, întreg procesul ritualic al acestor datini se desfășoară respectând tradiția transmisă din “tată în fiu”, măștile de o adevărată măestrie întruchipând diferite figure mitologice, costumele, excelenta învățarea dansului Îjoculă ce îl vor executa cetele și întreaga recuzită sunt pregătite din timp, necesitând multă atenție și respect
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
tradiția transmisă din “tată în fiu”, măștile de o adevărată măestrie întruchipând diferite figure mitologice, costumele, excelenta învățarea dansului Îjoculă ce îl vor executa cetele și întreaga recuzită sunt pregătite din timp, necesitând multă atenție și respect, toate acordate acestor datini și obiceiuri. Jocul căiuțiilor Căiuții sunt întâlniți în mai toate satele din Bucovina, cunoscuți ca buni dansatori, căiuții din Zamostea, Dolhești, Zvoriștea, Fântânele, impresionează prin splendoare și eleganță. Jocul căiuțiilor are o valoare deosebită pentru săteni, fiind unul din cele
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]