1,989 matches
-
gravi" îi amintesc "privirea Infantelor lui Velasquez". Poezia declarațiilor de dragoste și a întâlnirilor alternează cu poezia așteptării, a îndoielilor ce revin când și când, cu meditația asupra erosului, apt să-i regenereze viața, pe care o resimțise "goală și deșartă". Până a fi cunoscut-o pe Nelli, Dinu - trăise "ulcerat de sentimente de plictis și monotonie". Ardența sentimentului se răsfrânge și asupra mediului ambiant, a preocupărilor lui zilnice. De la Miorcani, "echivalentul plastic al sufletului său" îi trimite lui Nelli pagini
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
e decît trăsătura de unire, un intermediar între ele; prin cuvînt numai poate ajunge gîndirea la faptă, asociind toate ființile gînditoare într-o năzuință, într-o acțiune comună. Cuvîntul neprecedat de gîndire și neurmat de faptă e numai un sunet deșert de orice valoare morală. Vorbe, vorbe, vorbe!... Și unul din semnele caracteristice ale dezechilibrului acestui sfîrșit de veac este tocmai acea ruptură între gîndire, cuvînt și faptă, care a dat naștere în viața noastră publică tipului de retor sec, lipsit
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
după Dumnezeu. Prin urmare, așa precum virtuțile se nasc din smerenie, păcatele pornesc din mândrie. Din scrierile Părinților aflăm că păcatele se nasc din negrijă și neîmplinirea poruncilor, din cauza relelor săvârșite după botez, din iubirea trupească de sine, trândăvie, slavă deșartă, mândrie, poftă, plăcere, laude, gândul că patimile au slăbit, reaua întrebuințare a ideilor căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor, la toate acestea contribuind și diavolul cu ispita lui. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că păcatele ne vin prin reaua întrebuințare
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
nu ne ferim doar de păcatele arătate, cum ar fi lăcomia, curvia, uciderea, furtul, iubirea de arginți, bârfirea, minciuna, zgârcenia, etc., ci să ne păzim și de cele ascunse, care uneori sunt mai greu de vindecat și anume de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de îngâmfare, de poftă, de ură, de fățărnicie, de grăirea în deșert, de invidie, de iubirea de stăpânire, de viclenie, de relele obiceiuri, de necredință, de pizmă, de iubirea trupească de sine și de
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
patimilor. De exemplu, unii Părinți ai Bisericii enumeră zeci de păcate. Ioan Casian, însă, a redus această multitudine de păcate, rezumându-le întâi la opt, cele opt gânduri ale răutății: lăcomia pântecelui, desfrânarea, iubirea de arginți, mânia, trândăvia, tristețea, slava deșartă și mândria. Mai târziu, unii dintre Părinții filocalici au unit slava deșartă cu mândria și au rămas astfel cele șapte păcate numite capitale sau de căpetenie. Dacă ar fi să facem o sinteză a celor șapte păcate capitale sau a
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Casian, însă, a redus această multitudine de păcate, rezumându-le întâi la opt, cele opt gânduri ale răutății: lăcomia pântecelui, desfrânarea, iubirea de arginți, mânia, trândăvia, tristețea, slava deșartă și mândria. Mai târziu, unii dintre Părinții filocalici au unit slava deșartă cu mândria și au rămas astfel cele șapte păcate numite capitale sau de căpetenie. Dacă ar fi să facem o sinteză a celor șapte păcate capitale sau a celor opt gânduri ale răutății, am ajunge la trei: iubirea de arginți
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
greșelile noastre chiar dacă ni se pare că prin pocăință ni s-au iertat. Ci să ne amintim necontenit de păcate și să nu încetăm a plânge pentru ele ca să câștigăm smerenia ca soție bună și să scăpăm de cursele slavei deșarte și ale mândriei”<footnote Teodor al Edessei, „Una sută capete”, cap. 72, în „Filocalia...”, vol. IV, p. 219. footnote>. Părinții duhovnicești, observând acest lanț al fărădelegilor și cele mai perfide și mai viclene metode de ispitire și de uneltire ale
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
spulberată prin post și înfrânare; desfrânarea, prin disciplină trupească și sufletească, prin dor dumnezeiesc și dorința bunurilor viitoare; iubirea de arginți, prin compătimirea și ajutorarea celor săraci; mânia, prin dragoste de toți și prin bunătate; tristețea, prin bucurie duhovnicească; slava deșartă și mândria, prin lucrarea într-ascuns și cu smerita cugetare. Atunci când erau atacați de ispite puternice, Părinții obișnuiau să se roage unii pentru alții, întărindu-se nu numai prin cuvinte sfătuitoare, ci și prin rugăciune. Atât seara cât și dimineața
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
atât de nouă, târziu te-am iubit. Căci erai în mine și eu eram în afara mea! Și acolo te căutam...” clama Sfântul Augustin, pe când Sören Kirkegaard se ruga: „Doamne Isuse Christoase, atâtea piedici vor să ne rețină: sterpele preocupări, plăcerile deșarte, grijile vane, atâtea lucruri vor să ne înspăimânte și să ne facă să dăm înapoi...” Întru dumirire și reculegere, Mai aproape de îngeri ni se propune ca un burete de balsamuri de șters frunți și obrazuri mânjite de poluarea zilei, încruntate
Lirică religioasă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13324_a_14649]
-
îngânare a lumii de dincolo ce îngânare Pentru cine bat clopotele ...pentru mine bat clopotele pentru plânsul fericit dar și pentru plânsul în temere al celei nevolnice niciodată proprietare de sicomori nici liberă ca pasărea cerului adesea ispitită de slava deșartă și iar ocrotită de unul dintre cei treizeci și șapte de înțelepți el face loc în palma-i sufletului meu care strigă vai mereu după trup gata de locuire, pe nume chemat în grija Domnului în duhul lumii aprins Lumina
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/11603_a_12928]
-
stare de inconfort ("starea solzoasă în care te zbați") pe care ți-o induc neputința de a refuza compromisul, scalda în apele măloase ale vieții, și care se preschimbă într-o furibundă batjocorire a iluziilor și a speranțelor nobile și deșarte. Iar revelarea coșmarului vesel al cotidianului, a grotescului, a mizeriei existențiale, a urâtului grohăitor din jur (ca metonimii ale unei disperări copleșitoare) devine calea piezișe a autoflagelării. Sunt izbitoare în poezia Marianei Marin acel soi de radicalism etic, acea sete
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
recăpăta fața umană. Nu era ușor. Destinderea, cel puțin în primii săi ani, părea să înainteze pe drumul cel bun, dar unii, destul de puțini, cel ce vorbește acum printre aceștia, nu se îmbătau cu apa rece, nu-și făceau iluzii deșarte. Nu ne-am îndoit nici o clipă că Gardienii Societății Captive, chiar dacă în destule clipe aproape invizibili, aproape inofensivi, continuau să stea de veghe la porți. La prima vedere, peisajul cultural fusese radical schimbat, libertatea totală în spațiul avangardei oferită, cu
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
pesemne, în Pantazi însuși, cel cu "păr roșcat" și glaucop, coborâtor dintr-un Zuani zis "cel roșu", - lebăda albă (,de argint") a căruia, în armării, este străpunsă de-o "săgeată purpurie". Și cum afinitățile, aici, nu par, mai niciodată, asemuiri deșarte, dar magic, mistic, misterios, ba chiar heraldic, preursite, nu-i de mirare că, după plecarea-i, inițială, peste mări și țăr(m)i, "singura persoană ș?ț de la noi" cu care el, Pantazi, "păstrase legături", va fi fost, și ea
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
D'aolică! Tu, bunget, iartă-mă, bătrâne! Cum straiul casei mi-e subțire, Când geru-i crunt ca un corsar, Comit o grea nelegiuire: Ard o bucată de stejar. Atletule, te rog mă iartă, Dacă avui atâta mau: Pentru urzeala mea deșartă, Din braniști sacre să te tau! în fața ta, genunchii, iată, Mi-i plec și mi se face rău în timp ce, nu întâia dată, Te-am umilit sub ferestrău. La geamuri, viscolul mă latră, Gorunule, și mă străbat Căințe când te-mping
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
închisorile comuniste, toata floarea intelectualității și a tineretului român. I-am povestit cum, desi cunoșteau bine situația din România și respectau cu stricteșe înțelegerea criminală de la Yalta, americanii încurajaseră rezistenfa armata din munți a patrioților romini, dindu-le tot timpul speranțe deșarte și oferindu-i astfel pe tavă plutoanelor de execuție. I-am povestit cum ei înșiși, americanii, împreună cu aliafii occidentali, parașutaseră din când în când pe terirtoriul țării tineri curajoși recrutări din exilul românesc, nespunându-le însă că-i trimit de
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
de neprețuit. Atunci mi-a spus, încet, la ureche, cu capul ridicat spre cer: Îmi tot trece, îmi tot trece Prin față un flutur rece Și cînd număr am iar zece Degete la mîini Și iar șapte Zile-n săptămîni Deșarte...” M-am trezit, iarăși, cu Emil Brumaru în viața mea. Ca odată, demult, în gara de la Iași. Ca mereu cînd Horațiu Mălăele spune dintr- o răsuflare în alta versurile acestui uriaș poet pătimaș și îndrăgostit veșnic de Tamara, oricare ar
Luna și Horațiu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4440_a_5765]
-
cu rata inflației plus 50% din salariul mediu brut pe economie, media lui, așa cum este calculată în Legea pensiilor actuală. Nu-i mult, dar ce este sigur este că acest lucru se va face și nu va fi o promisiune deșartă care să nu aibă acoperire", a afirmat primul-ministru. De asemenea, premierul s-a referit la contribuția de asigurări de sănătate impusă pensionarilor. El susține că "niciun pensionar cu pensia de sub 740 de lei nu are pensia afectată prin impunerea contribuției
Premierul Emil Boc: Pensiile vor fi majorate în 2012 () [Corola-journal/Journalistic/26968_a_28293]
-
prozatorului. Mai întîi, copil fiind, a trăit în spațiul fermelor din California (decorul capodoperei Of Mice and Men/Oameni și șoareci) unde, indubitabil, a fost impresionat de drama zilierilor itineranți, care munceau enorm, pe sume modice de bani, cu speranța (deșartă) că își vor achiziționa pămînt întrun viitor îndepărtat. Apoi, ca adult, Steinbeck a parcurs, complet, anii depresiunii economice (celebrul „crah” american), simțind fragilitatea socială și economică a unui sistem competitiv (după reguli sălbatice!). Cîteva dintre volumele lui importante sînt redactate
Pauperitate și inocență by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2928_a_4253]
-
nou și viu, Pătruns de-o nouă strălucire. O, numai să m-asculți cerșesc, Șanț robul tău și te iubesc ! De când ți-am întâlnit privirea Am inceput ca să urăsc Puterea mea și nemurirea. Eu bucuriile lumești Le pizmuiesc ,deși-s deșarte ; Mă doare că nu-s viu cum ești, Mi-e groază să te știu departe. Răcita inima pustie Mi-o rencălzi o rază vie, Si,ca un șarpe-nveninat, Tristeția-n rană-mi s-a mișcat. Ce-I veșnicia-mi fără tine
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Ispita unui chip frumos, Ori plictiseală ,istovirea , Si visul van și mincinos ? Nu ! Află :nu ți-e dat de soarta, Prietena,ca pașnic stând , Tu să te ofilești curând Că jertfă-a pizmelor de rand ; În lumea-ți strâmta și deșarta , Între nepăsători , misei , Speranțe sterpe , teama vie , Tu , între ziduri reci și moarte , Cercând al patimilor greu Ai să te stingi , în rugi mereu , Deopotrivă de departe De oameni și de Dumnezeu O , nu ! Tu ,splendida ființă , O altfel de
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
cei doi este susținut și muzical de o melodie semnată de Pierre Barouh: O adolescentă/Shoujyo. Mirajul unui nebulos vis american o călăuzește pe Miss Wonton, micuță chinezoaică umilită de consăteni, umilită și de americanul care-i oferă o speranță deșartă. Ecou de pe alt meridian la filmul singaporezului Meng Ong este cinica inițiere în arta sexului fără dragoste descrisă cu o fină subtilitate de Catherine Breillat în Scurtă traversare/Brève traversée, printr-o bine cumpănită opoziție între spiritul rece britanic și
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
adânc, foarte adânc, ai făcut o vrajă atât de minunată, că n-o s-o pot uita ș...ț Pentru mine, tu ești din India sau dintr-o țară și mai îndepărtată, mai întunecată, dintr-o țară maronie, pentru mine ești deșert și mare și orice lucru plin de mister”. Cu toată structura ei apuseană, sau tocmai din acest motiv, Ingeborg Bachmann este cea care se străduiește să întrețină corespondența eșuată în „hăituiala” timpului (de altfel, ea a mizat și ca scriitoare
Paul Celan și Ingeborg Bachmann între Orient și Occident by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5047_a_6372]
-
Blănuri" etc. Vom ști mai multe despre motivațiile adânci ale bunăvoinței guvernamentale când vom afla cine sunt acționarii sau managerii acestor societăți comerciale - subliniez, "societăți comerciale! După cum mila creștinească față de societățile "Dacia", "Aro" etc. e doar reflexul păgubos al ambiției deșarte de a avea propriile noastre fabrici de automobile. Când piața europeană e sufocată de ofertă, a veni cu dizgrațioasele, poluantele și incomodele "Dacii" înseamnă a-ți bate joc cu bună știință de cetățeanul român. în loc să contribuim la însănătoșirea unei economii
Țara cantoanelor părăsite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16905_a_18230]
-
vom observa cum compozitorii sunt priviți constant ca niște indivizi vetuști și, în orice caz, nevrednici de atenție, fie această atenție ispășire ori, dimpotrivă, cinstire. Or, absența ispășirilor și a cinstirilor într-o colectivitate are toate șansele să dezvolte ambiții deșarte, stele căzătoare sau flori de plastic. Și, bineînțeles, acea colectivitate nu numai că nu reprezintă o pildă, dar nici nu va fi băgată în seamă, fiind nevrednică de atenție. Tot mai stăruitor am senzația că în muzică totul a fost
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
folosința noastră. Talmudul nostru arată că cel ce pierea sub domnia lui Jane era osîndit să fie ucis cu pietre. Nu putem crede în evangheliile voastre cu atît mai mult decît pretinsele scrisori ale lui Pilat presupuse de voi. Această deșartă învățătură rabinică era lesne de răsturnat. Regina însă puse capăt disputei întrebîndu-i pe evrei de ce puțeau? "Același Zechiel ținu mai multe conferințe despre care unul din ucenicii săi ne dă seama. Fiecare parte își atribui victoria, deși aceasta nu putea
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]