16,188 matches
-
4 titluri, urmează Rusia, cu 3, dar și cu alți doi finaliști, Kazahstanul și Anglia cu două, Statele Unite ale Americii - un titlu. Palmaresul celor două întreceri este complet dacă adăugăm singurele medalii de aur obținute de țara noastră, ambele prin debutantul Flavius Biea, în vârstă de 16 ani, pugilistul născut la Arad, legitimat acum la Clubul Sportiv Banatul și elev în clasa a X-a la Liceul cu Program Sportiv Banatul din Timișoara. În plus, el a câștigat net disputele, așa încât
Agenda2005-49-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284463_a_285792]
-
chiar în primul număr cu Delegatul, articol monografic consacrat lui N. Titulescu. În esență, U.l. trebuia să reprezinte „un vehicul între cultura românească și masele de cititori”, fiind o „absurditate” ideea de „a face revistă de mare tiraj pentru debutanți”. Noua conducere nu a izbutit totuși să încredințeze rubricile principale unor titulari de valoare. Astfel, cronica literară apare cu intermitențe, iar cea teatrală, susținută în continuare de B. Cecropide, din când în când este alimentată și de Camil Petrescu ori
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Petrescu, Marian Papahagi, N. Steinhardt, Dumitru Micu ș.a.), Iată ce, despre ce și cum scriu ungurii, Cum poate fi cineva scriitor român evreu, Amantul-amanta anului 2000, Eminescologia anului 2000, Clubul cronicarilor literari despre moartea unei specii critice: cronica literară, Ultimii debutanți ai mileniului III (cu texte critice despre scrierile începătorilor din ultimii ani ai secolului trecut și cu texte literare ale unor autori din cele mai noi promoții, încă fără volum, din ambele categorii fiind reprezentați zeci de scriitori), Remember: Tezele
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
Emil Gulian (Vlad Țepeș, din volumul Duh de basm, recent apărut), iar poeme în proză dă Octavian Șireagu. Câteva schițe și nuvele aparțin lui N. D. Cocea (Coțofana - o proză erotică), Al. Bilciurescu (Examenul de drept roman), Miron Grindea (Printre debutanții vieții), I. Peltz (Viața mea e un roman), Ștefan Tita (8 și 9...). Octavian Șireagu publică interviul Cu dl Emil Isac despre problema ardelenismului în viața culturală a României de azi, în timp ce George Dorul Dumitrescu figurează cu singurul text tradus
VIAŢA DE AZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290520_a_291849]
-
La rândul ei, revista a pus în circulație numele altora: Aureliu Cornea, Andrei Tudor, Mihai Moșandrei, Mircea Damian, Aurel Lambrino, Virgil Huzum, N. Crevedia ș.a. „Coloanele edificiului” sunt, pe rând, G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu și A. Bădăuță. În „Debutanți” și cetitori, scris la jubileul primului deceniu, Mircea Eliade opinează că unul din marile merite ale V.l. a fost încurajarea începătorilor: „Astăzi, după zece ani de apariție, «Viața literară» rămâne totuși cea mai atrăgătoare revistă pentru debutanți. Asta face și
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
A. Bădăuță. În „Debutanți” și cetitori, scris la jubileul primului deceniu, Mircea Eliade opinează că unul din marile merite ale V.l. a fost încurajarea începătorilor: „Astăzi, după zece ani de apariție, «Viața literară» rămâne totuși cea mai atrăgătoare revistă pentru debutanți. Asta face și farmecul, și incontestabilul ei merit. «Viața literară» a refuzat să se oficializeze, a renunțat demult să facă apel numai la pene consacrate”. Câtă importanță acorda redacția modului de a dialoga cu debutanții se vede și din faptul
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
cea mai atrăgătoare revistă pentru debutanți. Asta face și farmecul, și incontestabilul ei merit. «Viața literară» a refuzat să se oficializeze, a renunțat demult să facă apel numai la pene consacrate”. Câtă importanță acorda redacția modului de a dialoga cu debutanții se vede și din faptul că o vreme „Poșta redacției” este semnată de G. Călinescu. Scandalizat de modul cum în unele publicații li se răspundea începătorilor, acesta polemizează, în articolul Nedemnitatea redacțională, cu maniera folosită de Mihail Sevastos la rubrica
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
la rubrica similară din „Adevărul literar și artistic”, acuzându-l de „agresivitate plebee”: „Dacă dl Sevastos, gazetar fără spirit și fără talent, ar ști că aceste răspunsuri sunt uneori hotărâtoare în viața intelectuală a unui individ, n-ar ucide în debutant, prin grosolănie, un scriitor de mâine, întotdeauna un iubitor de literatură”. Pentru a fi cât mai variată și atractivă, V.l. și-a creat numeroase rubrici: „Poemele «Vieții literare»”, „Opere și autori”, „Literatura străină”, „Cronica muzicală”, „Cronica teatrală”, „Cronici franceze”, „Profiluri
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
subtitlul „Literatură-Artă- Știință”, sub conducerea unui comitet. Redactor: S.L. Sandrea și C. L. Deleanu (la primul număr); director (pentru numerele al doilea și al treilea și ultimele trei): Ionel Fr. Botez. Articolul-program Către cititori promite că publicația va încuraja tinerii debutanți, dar se înscrie declarat împotriva oricăror tendințe avangardiste. Ionel Fr. Botez dă în acest sens articolele Tendințe noi în critică și literatură și Impresionism și expresionism, în care acuză „critica postbelică românească” ca fiind „cea mai extravagantă școală a exagerărilor
VITRINA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290592_a_291921]
-
și de critică sunt ca și inexistente. Al. Vlahuță și-a dat seama târziu de lipsurile revistei, dar nu a mai putut îndrepta ceva. Cunoscută mai ales datorită polemicii cu publicațiile socialiste, dar bucurându-se de popularitate în rândul tinerilor debutanți în literatură, față de care avea o atitudine binevoitoare, V. interesează sub raport istorico-literar și prin tendințele presămănătoriste din paginile sale. S. C.
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
a înființat editurile Calende (1991), Didactica Nova (1992), Vlasie (1993) și Paralela 45 (1994). A debutat în 1971 la „Argeș”. Un semidebut editorial e ciclul de versuri Neuronia, publicat în 1981 în suplimentul „Biblioteca Argeș”, reluat în volumul colectiv Caietul debutanților. 1980-1981, urmat de prima carte personală, Laborator spațial, apărută în 1984. Mai colaborează la „Opinia studențească”, „Dialog”, „Universitatea comunistă”, „Convingeri comuniste”, „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „Contrapunct”, „Familia”, „Vatra”, „Ateneu” ș.a. În 1999 i s-a acordat Premiul Frontiera Poesis. Optzecist minor, mai
VLASIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290609_a_291938]
-
de Sociologie și Psihologie, Universitatea de Vest din Timișoara. Domenii de competență: teoria și metodologia instruirii, teoria curriculumului, pedagogia învățământului preșcolar și primar. A publicat numeroase articole și lucrări de specialitate, dintre care amintim: „Rolul mentorului în activitatea cadrului didactic debutant”, în M. Ionescu (coord.), Preocupări actuale în științele educației (vol. 1, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2005); „Proiectarea pedagogică a activităților de instruire și educație”, în I. Dumitru, D. Ungureanu (coord.), Pedagogie și elemente depsihologia educației (Editura Cartea Universitară, București, 2005); „Mentoratul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulțilortc "4.1.3. Principalele modele de proiectare în educația adulților" În literatura de specialitate putem întâlni numeroase modele de planificare, unele dintre ele fiind liniare, cu o succesiune de etape strict determinată, aceste modele fiindu-le utile mai ales debutanților, celor fără prea multă experiență în domeniu, iar altele vehiculând un set de elemente interactive, dinamice. Vom trece în revistă câteva dintre aceste modele, unele referindu-se la planificarea programelor dincadrul unei organizații, iar altele la proiectarea activităților de formare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de Sociologie și Psihologie, Universitatea de Vest din Timișoara. Domenii de competență: teoria și metodologia instruirii, teoria curriculumului, pedagogia învățământului preșcolar și primar. A publicat numeroase articole și lucrări de specialitate, dintre care amintim: „Rolul mentorului în activitatea cadrului didactic debutant”, în M. Ionescu (coord.), Preocupări actuale în științele educației (vol. 1, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2005); „Proiectarea pedagogică a activităților de instruire și educație”, în I. Dumitru, D. Ungureanu (coord.), Pedagogie și elemente depsihologia educației (Editura Cartea Universitară, București, 2005); „Mentoratul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulțilortc "4.1.3. Principalele modele de proiectare în educația adulților" În literatura de specialitate putem întâlni numeroase modele de planificare, unele dintre ele fiind liniare, cu o succesiune de etape strict determinată, aceste modele fiindu-le utile mai ales debutanților, celor fără prea multă experiență în domeniu, iar altele vehiculând un set de elemente interactive, dinamice. Vom trece în revistă câteva dintre aceste modele, unele referindu-se la planificarea programelor dincadrul unei organizații, iar altele la proiectarea activităților de formare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la etapa investigativă, ori, dimpotrivă, că acestea sînt în exces, și iarăși le vom pune între paranteze pe cele ce nu ne sînt necesare pentru a confirma/infirma ipoteza. Este normal să se întîmple așa, mai ales în cazul cercetătorilor debutanți, al începătorilor, dar asta nu înseamnă că mulți dintre cei experimentați nu trec prin asemenea experiențe! Chiar dacă în construcția instrumentelor de acumulare a datelor se pleacă de la ipoteza cercetării, există o tendință - naturală, aș spune - a subiectului cunoscător de a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
lucrărilor de licență și de disertație, cu trimiteri la alternative de prezentare în contexte non-academice. 5.1. Definirea problemei Alegerea problemei ce urmează a fi studiată constituie cea mai dificilă dintre etapele de realizare a unei cercetări, mai ales pentru debutanții în domeniu. Descrierea problemei centrale cu claritate și concizie, dar și într-o formă incitantă, atractivă pentru cititor poate fi însă chiar mai dificilă decît decizia inițială. Practic, raportul de cercetare trebuie să includă o secțiune introductivă redusă ca dimensiune
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de gratuități, poate nu neapărat din zgârcenie, ci și din plăcerea copilărească de a primi cadouri sau de a cumpăra "isteț", cum zic reclamele (23) Indiferent despre ce post este vorba [dacă e un post de conducere sau unul de debutant], specialiștii în recrutare ai companiei vor persoane dinamice, curioase, perseverente, responsabile, cu spirit de echipă și ambițioase (EZ, 2007) (24) Indiferent care va fi alegerea ta [dacă vei candida sau nu], te susțin până la capăt (25) Indiferent cui te vei
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
de perfecționare În sensul implementării unor activități specifice (TIC) și au fost reconsiderate programele de specialitate pentru obținerea gradelor didactice și a examenelor de definitivat. MEC a coordonat procesul de proiectare a standardelor naționale pentru profesia didactică atât pentru profesorii debutanți, cât și pentru cei cu experienta Îndelungată. Pentru formarea inițială au fost stabilite standarde curriculare naționale și a fost introdus sistemul de credite pentru structurile universitare consacrate-DPPD; În curricula formării inițiale au fost introduse module de specializare În domeniul utilizării
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
elevi de clasa a VIII-a. Profesorii chestionați au fost majoritatea femei (60%). Dintre aceștia 78% sunt profesori, 14% sunt institutori și 8% învățători. Dintre profesorii chestionați, 41% au gradul didactic I, 22% gradul II, 31% definitiv și 6%sunt debutanți. Ca vechime în învățământ, 36% au o vechime cuprinsă între 8-15 ani, 28% între 26-35 ani, 19% între 4-7 ani și 14% au o vechime cuprinsă între 1625 ani. Părinții chestionați cu fost majoritatea femei (87%), majoritatea au vârste între
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
mai bună comunicare cu școala? ----------------------------------------------------------------------------------------------20. Alte comentarii/ păreri pe care doriți să le exprimați -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Vă rugăm să precizați : Sexul: a) Masculin; b) Feminin Specialitatea : a) învățător b) institutor c) profesor d) maistru instructor e) altele, precizați........................................ Gradul didactic: a) debutant b) definitivat c) gradul II d) gradul I e) doctorat Vechime în învățământ: a) 0-3 ani b) 4-7 ani c) 8-15 ani d) 16-25 ani e) 26-35 ani f) Peste 35 ani Vă mulțumim pentru colaborare ! Anexa 4 Ghid de
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
altora. Ca să mă refer tot la mine, m-am numărat printre câștigătorii concursului de la Iași, din 1975, dar placheta a apărut în '82, fără ca măcar să fi știut, fără ca măcar unul din poemele premiate să se regăsească în placheta din caseta debutanților. Volumul „Pădurea de pini” a apărut sub egida prestigioasei edituri a Uniunii Scriitorilor. Din păcate, ghinionul nu te-a ocolit nici acum, chiar pentru această lansare fiind nevoit să-ți aduci exemplarele de la București. Cine se face vinovat de situație
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
altora. Ca să mă refer tot la mine, m-am numărat printre câștigătorii concursului de la Iași, din 1975, dar placheta a apărut în '82, fără ca măcar să fi știut, fără ca măcar unul din poemele premiate să se regăsească în placheta din caseta debutanților. Volumul „Pădurea de pini” a apărut sub egida prestigioasei edituri a Uniunii Scriitorilor. Din păcate, ghinionul nu te-a ocolit nici acum, chiar pentru această lansare fiind nevoit să-ți aduci exemplarele de la București. Cine se face vinovat de situație
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Mentorii au nevoie de timp suplimentar pentru a urmări pe tinerii profesori la catedră și, dacă sunt la începutul activității de mentoring, au și ei nevoie de instruire. Din dialogul purtat cu mai mulți profesori stagiari referitor la așteptările profesorului debutant/stagiar din partea mentorului, am reținut câteva opinii pe care le prezentăm: Mentorul: oferă o relație de sprijin și perspectivă critică din punct de vedere profesional; oferă o îndrumare profesională concretă; face legătura între teorie și practică; creează modalități organizate pentru
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
de perfecționare în sensul implementării unor activități specifice (TIC) și au fost reconsiderate programele de specialitate pentru obținerea gradelor didactice și a examenelor de definitivat. MEC a coordonat procesul de proiectare a standardelor naționale pentru profesia didactică atât pentru profesorii debutanți, cât și pentru cei cu experienta îndelungată. Pentru formarea inițială au fost stabilite standarde curriculare naționale și a fost introdus sistemul de credite pentru structurile universitare consacrate-DPPD; în curricula formării inițiale au fost introduse module de specializare în domeniul utilizării
Sistemul form?rii ini?iale a cadrelor didactice ? un pas ?nainte ?n optimizarea mobilit??ii ?n carier? by Tanislav Maria Teodora [Corola-publishinghouse/Science/83982_a_85307]