5,794 matches
-
România îl transformă și pe el într-o victimă: în aprilie 1947 este arestat împreună cu toată familia sa, în 1950 i se naționalizează casa din cartierul Cotroceni și o fermă. Se vede constrâns să doneze parțial statului colecția de artă decorativă și ceramică populară. În 1952 va fi angajat ca lector de istoria ceramicii la Institutul de Arte Plastice, însă în 1958 este din nou arestat, împreună cu toți membrii de seamă ai cenaclului literar pe care îl găzduia în casa lui
SLATINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
până la restaurația imperială din 1868, care va marca, de altminteri, începutul modernizării totale a Japoniei - fiind analizată pe multe paliere: mitologie, religie, valorile tradiției (datini, morală, legislație, familie), limba vorbită și scrisă, învățământ, precum și specificul literar și artistic (arhitectură, arte decorative, sculptură, pictură, stampă, grădini, artizani). Singular în lexicografia românească este însă dicționarul consacrat de S. literaturii japoneze de la origini până în contemporaneitate. O imensă cantitate de informație referitoare la creatori, opere anonime, perioade istorico-literare, curente, genuri, școli, personaje, termeni și noțiuni
SIMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289691_a_291020]
-
pe un fundal de patriotism, grefarea unei doctrine conservatoare. Curentul a stimulat o literatură pătrunsă de duh patriotic, dar simțitor alterată de tendințe paseiste, care au dus la idealizarea satului medieval, a trecutului, a economiei patriarhale, la o imagine idilică, decorativă a țăranului, la demonizarea orașului, prezentat ca Sodomă și Gomoră. Talentul scriitorilor autentici a biruit însă, ca întotdeauna, mărginirile maniheiste și fanatismele doctrinare. Din paginile revistelor „Sămănătorul”, „Ramuri” și ale altor periodice înrudite se înalță - peste ideologia s. - o seamă
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
fost asimilată de Biserică, drept dovadă, avem în Molitfelnic chiar și o rânduială specială în "Sfânta și marea Duminică a Paștilor", în cadrul căreia se citește rugăciunea de binecuvântare a ouălor și brânzei ( Molitfelnic, București, EIBMBOR, 2006, p.418). Ornamentica ouălor decorative este extrem de variată, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe și religioase. Iată numai câteva simboluri și semnificații utilizate: linia dreaptă verticală = viața; linia dreaptă orizontală = moartea; linia dublă dreaptă = eternitatea; linia cu dreptunghiuri = gândirea și cunoașterea; linia ușor ondulată
ÎNVIEREA DOMNULUI – SĂRBĂTOARE OGLINDITĂ ÎN TRADIŢII POPULARE DEMERS SUSŢINUT ÎN FAŢA ELEVILOR PRINTR-O METODA ACTIV - PARTICIPATIVĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Amarandei Mihaela Tatiana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_911]
-
decât la Palatul din București. Majoritatea lemnărie castelului a fost sculptată de un artist german, Stoerh, care a lucrat pentru Suverani timp de zece ani. Acesta, a executat la Sinaia, ca și în palatul din București adevărate capodopere de sculptură decorativă ce dovedesc, pe lângă o iscusință artistică deosebită, meșteșugul desăvârșit al unui maestru lucrător.<footnote George Bengescu, Carmen Sylva ..., p. 51 footnote> Lemnăriile “lucrate frumos á jour” (cum spune Léo Bachelin în cartea sa destinată acestui castel), grinzile, pridvoarele care leagă
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
numita “curtea de onoare”.<footnote Ibidem, p. 52 footnote> Interiorul castelului dovedește un simț delicat al frumosului, un înalt gust artistic. Regele și Regina au dat sfatul pentru fiecare amănunt al instalării și pentru fiecare amănunt de executare al părții decorative. Legat de Castelul Peleș, Regina spunea: “Aceasta e locuința pe care o visam la cincisprezece ani - zice Carmen Sylva într-o scrisoare adresată mamei sale - și pe care o descriam tatălui meu. Ce lucru minunat să văd la patruzeci de
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
nesfârșit ce a întunecat pentru totdeauna viața Reginei”.<footnote George Bengescu, Carmen Sylva..., p. 54 footnote> Sala în care Suveranii serveau masa avea lemnăria în stilul Renașterii iar la uși și ferestre erau coloane încoronate cu frontoane.<footnote Elemente arhitctonice decorative, de obicei de formă curbă sau triunghiulară, plasate deasupra intrării în edificiu, deasupra ușilor, a ferestrelor, etc. footnote> Mobilierul din această sală a castelului era îmbrăcat în piele de Cordova. Sala de biliard, comunică atât cu o baie turcească prin intermediul
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
biblioteci românești, peregrinarea în spațiul european a unor cărți tipărite la noi, opiniile unor mari colecționari despre importanța cărții în epoca modernă, interviurile cu ilustratori de carte. Chiar și prezentarea grafică mărturisește familiaritatea editorului cu lumea cărții vechi prin motivele decorative împrumutate ca viniete, prin frontispiciile și întreaga ilustrație preluată. O grijă deosebită e vizibilă și în privința selectării textelor literare. Sunt reținute versuri de Mihai Eminescu și Nichita Stănescu - parțial traduse în engleză -, se dă prioritate poeților și scriitorilor români din
TRICOLORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290272_a_291601]
-
unui „nou” umanism. Atenția acordată intimului și privatului, „cultivarea banalului” ori „magnificarea clișeului” (Livius Ciocârlie) nu echivalează cu o dezertare din fața marilor chestiuni ale umanității, dimpotrivă. Excepționale sunt atmosfera construită de prozator, cadrul colorat și viu, dens și profund, deloc decorativ ori superficial-etnografic, al vieții rurale. Culoarea locală nu este însă una închizătoare de perspectivă, limitând orizontul, ci participă la deschiderea către maxima generalitate a banalului particularizat, localist. Remarcabil este recursul la modalități expresive ori la particularități de viziune consubstanțiale cu
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
Activitatea lui include constant acțiunea de promovare a artei țărănești și a monumentelor istorice, scop în care înființase, încă din 1903, împreună cu Ludovic Mrazec, Societatea Turiștilor Români. Din octombrie 1906 funcționează ca director al Muzeului de Etnografie, Artă Națională, Artă Decorativă și Industrială, care va deveni ulterior Muzeul de Artă Națională. Scurt timp, în 1908, este director al Muzeului „Theodor Aman”, pe care îl reorganizează. Din 1911 până în 1926 va fi profesor suplinitor la Catedra de istoria artei a Facultății de
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
dacă nu cumva imposibil de manipulat (Abstracție și egalizare). Disprețul comuniștilor merge până acolo încât ajung să vadă știința ca „un fel de ceva care se face fără muncă”, „o anexă de lux, un bagaj reacționar”, doar cu un prestigiu decorativ (Muncitorii decorativi). Z. condamnă metodele comuniste (Despre niște ciorapi rusești și șansele extremismului), dorința de hegemonie (De la Confucius la Karl Marx), spiritul cazon, asemănător cu al nazismului (Convertiri), denunță și ridiculizează nomenclatura, înalții funcționari cu figuri sumbre, paznici ai unui
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
cumva imposibil de manipulat (Abstracție și egalizare). Disprețul comuniștilor merge până acolo încât ajung să vadă știința ca „un fel de ceva care se face fără muncă”, „o anexă de lux, un bagaj reacționar”, doar cu un prestigiu decorativ (Muncitorii decorativi). Z. condamnă metodele comuniste (Despre niște ciorapi rusești și șansele extremismului), dorința de hegemonie (De la Confucius la Karl Marx), spiritul cazon, asemănător cu al nazismului (Convertiri), denunță și ridiculizează nomenclatura, înalții funcționari cu figuri sumbre, paznici ai unui „regim pur
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
în preajmă zboară „îngerul luminător”. Este evident că aici se află o iconografie convențională, chipurile sunt simple măști, împlinind o funcție. V. a îmbrăcat în veșminte îngerești figuri profane, din viața cotidiană, reducând suavele ființe aripate la rostul de element decorativ. Există însă și situații în care îngerii, departe de materialitatea carnală din Cântec pentru dezbrăcare, sunt dematerializați până la abstractizare. Dând în vis „ocol grădinii sfinte”, poetul vede cu dezolare că „focosul heruvim flăcărător” nu îi „arată poarta, ca-nainte”. Exasperat
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
17/9). În etapa Dudești IV B, figurinele au silueta stilizată, decorul constituindu-se, din diferite elemente de vestimentație (Ibidem, fig. 18/1-8) (Fig. 4/1-6). Apropierea stilistică dintre etapa Dudești IVB și faza Vădastra I este extrem de evidentă, motivele decorative întâlnite, precum spirala, excizia, meandrele grupate în benzi, se vor transmite viitoarei culturi ce va lua naștere în acest areal (Ibidem). Tratarea unui subiect extrem de complex, așa cum este cel legat de spiritualitatea comunităților preistorice, presupune o metodologie de cercetare specifică
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
p. 148-149; D. Monah, 2001; V. Chirica, M.-C Văleanu, 2008; V. Chirica, D. Boghian, 2003). Centrate în jurul zeității feminine, religiile neolitice venerează Marea Mamă, generatoare a tot ceea ce este viu, caracterul ei divin fiind sugerat prin utilizarea unor motive decorative considerate drept simboluri antropomorfizante (semnele unghiulare, lineare, meandrele, cercurile, canelurile etc.) Ca element al sacrului feminin, triunghiul, întâlnit atât pe vasul antropomorf descoperit la Cârcea-Viaduct, pe figura de os de la Cernica, cât și pe figurinele de la Măgura, simbolizează imaginea stilizată
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
culoare este folosită pentru a trasa, pentru a evidenția și mai bine, linia de demarcație dintre picioare, atât în față, cât și în spate. Așadar, artistul a evidențiat demarcația dintre picioare, nu numai arhitectural, ci și pictural. În general, compozițiile decorative nu sunt foarte clare din cauza condițiilor de zacere în sol (a compușilor chimici, care au distrus parțial pictura), poate și a unor tratamente neadecvate, la care a fost supusă statueta de către descoperitor. Continuând prezentarea decorului piesei, precizăm faptul că, pe
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
linia de completare a părții inferioare), și o altă creație artistică în partea de sus, căci, așa cum se păstrează în prezent, nu se observă liniile de demarcație superioară și inferioară ale triunghiurilor. În plus, la partea superioară a acestor motive decorative, pare să se observe liniile oblice care se continuă până deasupra sânilor, sub brațe. Chiar și sânii par să fi fost încercuiți de câte o linie maronie-șocolatie, pentru a fi mai bine evidențiați. Pe tot corpul se mai observă încă
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
a gâtului, dar și pe picioare, sub genunchi. Pe spate, decorul general pare să fie reprezentat tot din linii paralele, orizontale, (în zona fesieră), oblice (în același spațiu) și verticale (pe omoplați), dar se mai observă încă și alte elemente decorative, cum ar fi linia verticală pentru demarcația picioarelor, sau „saboții” din picioare. Este la fel de interesant faptul că, așa cum s a păstrat, în profil, resturile mâinilor par să reprezinte un alt șir de sâni, puțin mai mari decât cei modelați pe
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
vase antropomorfe, unde personajele au brațele ridicate după modelul orantei. Unul dintre acestea, descoperit la Sultana, este biconic, cu capacul în formă de calotă craniană; privirea este reprezentată de două perechi de ochi, realizate prin culoare albă, ca și liniile decorative orizontale, verticale sau oblice, inclusiv acelea care marchează perforațiile gurii. Cele două brațe sunt ridicate spre nivelul urechilor care sunt decorate cu câte 5 perforații complete (R. R. Andreescu, T. Popa, 2003, p. 62, fig. 6, pl. I/2; *** 2008
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
de pithos cu o reprezentare în relief, dorsală, în picioare, cu brațele înălțate (Gh. Coman, p. 128, fig. 103/2), ceea ce reprezintă, după opinia lui A. Nițu (1970, p. 77), introducerea normei dorsale „a reprezentărilor feminine în funcția tectonică și decorativă a figurărilor antropomorfe din ornamentația plastică a ceramicii carpato balcanice”. Deși, de regulă, cum am văzut, divinitatea este reprezentată „din față”, pe un vas de tip Precucuteni III de la Traian-Piatra Neamț (H. Dumitrescu ș.a., 1953, p. 57, fig. 12; H.
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
extrem de stilizat, imaginea orantei (V. Chirica, M.-C. Văleanu, 2008, p. 44-45) (fig.8/1 3), iar aceste imagini picturale se asociază, după opinia noastră, cu recent descoperita statuetă de la Rădeni. În cadrul ceramicii pictate, credem că nu toate ornamentele, motivele decorative, indiferent de obârșia ori natura lor pot și trebuie să fie considerate ca reprezentând elemente de certă factură religioasă. Admitem faptul că prin însăși natura sa, arta picturii cucuteniene are trăsături de spiritualitate, dar încercăm să nu confundăm spiritualitatea cu
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
nu confundăm spiritualitatea cu religia, chiar și în preistoria epocii noi a pietrei; aceasta cu atât mai mult cu cât majoritatea materialelor arheologice ceramice ne-a parvenit în stare fragmentară, uneori atât de accentuată, încât nu se pot distinge motivele decorative pentru a avea o imagine adecvată asupra naturii artistice a creației și compoziției acesteia. Mai adăugăm faptul că prea adesea s-a căutat identificarea elementelor religioase, chiar de manifestare a sacrului individual și colectiv, a practicilor, riturilor și ritualurilor colective
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
pentru pictură, bine lustruit, în timp ce interiorul a fost doar netezit, fără a prezenta pregătirea specială pentru decor pictat, deoarece partea superioară nu era suficient de largă în sensul de a permite introducerea instrumentului de pictat și realizarea controlată a motivelor decorative; este posibil să fi avut pictat numai interiorul gurii. S-a păstrat doar o porțiune a gâtului și a umărului vasului. O parte a picturii s-a deteriorat aproape în întregime, dar cele două urme de culoare roșie-cărămizie, ca și
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
vasului. În partea dreaptă a antropomorficului de disting elementele altui decor, alcătuit dintr-o bandă lată, oblică, de culoare roșcat-cărămizie cu dungi șocolatii; ruptura vasului, la partea inferioară a acestei benzi nu permite observația sigură că această bandă aparține motivului decorativ care urmează, și care este format dintr-o altă bandă, tot roșcat-cărămizie, dar oblică-arcuită, cu numai două dungi șocolatii, la fel de arcuite; la partea superioară, dunga din partea stângă pare să se continue orizontal, delimitând, în felul acesta, registrul decorului de pe umărul
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
III-a, vase cu corp bombat (dar zvelt) de la Cucuteni-Cetățuie (M. Petrescu Dîmbovița. M.-C. Văleanu, 2004, p. 166). Pictura este, și în acest caz, deteriorată, dar se poate observa fondul alb al vasului, peste care s-au așternut motivele decorative, care acopereau în întregime corpul și umărul vasului (atât cât s-a păstrat). Elementul antropomorf are tot trei benzi verticale, pornind de la un romb (gol, dar sub formă de cerc, deci rotund la interior). Din laturile superioare ale rombului, ușor
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]