14,316 matches
-
valorilor ș( principiilor la toate nivelurile existenței sale. Imaginea ș( acțiunea de tipul focului care călește oțelul, oferă fermitate lutului sau (nlătură țesutul mort de pe o plagă, nu ar trebui să lipsească dacă dorim să progresăm ș( să căpătăm formă definită (n fața noastră ș( a celorlalți. Maiorescu răm(ne un arhetip al acestui deziderat. Complementar acțiunii de "asanare" el a desfășurat, cu ș( mai mult succes, una de sprijinire a adevăratelor valori. Numai creațiile literare ale celor (nzestrați cu har
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
membru al Guvernului. Așadar, opoziția președintelui este constituțională numai în condițiile constatării nerespectării Legii nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului, în baza rolului șefului statului de a veghea la respectarea Constituției și a bunei funcționări a autorităților publice, definit ca atare de articolului 80 al legii fundamentale. Or, președintele Băsescu și-a motivat intervenția prin percepția publică negativă asupra doamnei Norica Nicolai cu trimitere directă la faptul că senatorul liberal a încălcat regulamentul Camerei atunci când, în urmă cu câteva
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
un sistem mixt autentic bazat pe o structură de autoritate duală flexibilă, adică pe un executiv bicefal al cărui "prim cap" se schimbă (oscilează) după cum se schimbă combinațiile majorității"396. Să remarcăm acum că, în opinia lui Sartori, semi-prezidențialismul astfel definit, adică "schimbarea capetelor", este soluția la problema majorității divizate, în sensul că întărirea puterii celui care obține majoritatea are rostul de a bloca potențialul conflictual și violent al oricărei structuri bicefale. Acesta este cazul Franței, cu cele trei perioade ale
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
de PDSR, mai social-democrat, mai pragmatic, dar și mai moral, numit Alianța pentru România. Părăsit de gruparea Meleșcanu, căreia i s-a alăturat un număr semnificativ dintre reprezentanții săi politici, și cu o cotă electorală modestă, PDSR părea un partid definit învins. Însă nici doi ani mai târziu, sondajele de opinie arătau un PDSR în revenire de formă, cu tendința de a se situa în fruntea preferințelor electorale ale românilor. La sfârșitul lui 1999, barometrul de opinie publică, realizat de CURS
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
comunitate și identitate culturală. În ce privește comunitatea, autorii de azi de literatură de specialitate pe această temă împărtășesc majoritatea punctul de vedere conform căruia comunitatea, ca modalitate tradițională de existență umană, pierde tot mai mult teren. Este vorba despre acea comunitate definită ca un "agregat de ființe umane, alcătuită din biografiile împărtășite într-o lungă istorie și cu o speranță de viață și mai lungă a interacțiunilor frecvente și intense" (Bauman, 2001: 36). Analizele actuale ale fenomenului comunitar sunt din ce în ce mai interesate de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se datorează ele? * Se poate contura o imagine a identității în rural la nivel național, și dacă da, care este aceasta? 2. ABORDĂRI TEORETICE ALE IDENTITĂȚII Identitate individuală, socială, colectivă, etnică, culturală ... Un fenomen social cu multe fațete, controversat, discutat, definit și abordat în moduri variate. Distincția între tipurile de identitate amintite mai sus nu este una foarte clară. Atât în literatura de specialitate, cât și în viața socială, granița între ele este destul de estompată: identitatea socială și cea colectivă sunt
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
abordat în moduri variate. Distincția între tipurile de identitate amintite mai sus nu este una foarte clară. Atât în literatura de specialitate, cât și în viața socială, granița între ele este destul de estompată: identitatea socială și cea colectivă sunt uneori definite și utilizate ca fiind sinonime, iar identitatea etnică și cea culturală sunt adesea astfel explicate încât par să fie unul și același fenomen. Realitatea socială este și ea atât de complexă încât e greu să surprinzi mărci identitare și manifestări
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
același timp ajustabilă prin raportare la el însuși și la grupurile din care face parte, imagine care dă sens și coerență experienței individului ca actor social. Similaritatea diferitelor tipuri de identitate este complexă: identitatea socială și cea colectivă sunt uneori definite și utilizate ca fiind sinonime, iar identitatea etnică și cea culturală sunt adesea astfel explicate încât par să fie unul și același fenomen. Realitatea socială este și ea atât de complexă încât e greu să surprinzi mărci identitare și manifestări
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1) un set de drepturi (2) cu forme specifice de aplicare (3) și respectând reguli rutinizate, (4) care reglementează drepturi de incluziune și excluziune asupra pământului (5) în culturi în care persoanele, obiectele, drepturile și obligațiile sunt în mod specific definite (6) și în acest fel stabilește modalități de control și de acces la pământ (7) conducând la anumite forme sancționate de putere sau (8) la reconstituirea puterii în noi forme (apud Verdery, 1997). Cele mai multe din definițiile drepturilor de proprietate funciară
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în privința ponderii antreprenoriatului, alături de alte țări ca Letonia, Lituania și Estonia. Factorii ce sunt corelați cu o activitate antreprenorială puternică, sunt următorii: prezența motivațiilor pentru această activitate, disponibilitatea capitalului și creditelor, legislația care să favorizeze antreprenoriatul, drepturi de proprietate bine definite, instituții politice și economice funcționale, corupție scăzută, investiții străine ridicate și politici ce conferă cetățenilor libertate economică (Ovaska, Russell, 2004: 11-25). De altfel, dificultăți legate de creșterea economică reflectată prin PIB au avut toate țările aflate în proces de tranziție
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dorința. care poate fi "voința" când se raportează la suflet, "pofta" când se raportează la suflet și la trup, "dorința" când denumește pofta conștiință de sine însăși. Dorința spinozistă definește ceea ce îndeamnă fiecare realitate să persevereze în ființa ei. Astfel definită, dorința este esența omului (M. Onfray). Spinoza nu crede într-o idee a binelui, care, generală și universală, ar funcționa în chip anistoric. Spinoza crede că există ceva Bun și ceva Dăunător. Spre Bun ne îndreptăm pentru că ne sporește puterea
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
azotului și a douăzecea parte din cel al potasiului. Un sol ce conține 0,05% fosfor va conține 1120 kg P/ha în stratul arabil. Fosfații se găsesc în sol, în principal ca fosfați anorganici, sub forma unor compuși chimici definiți ori sub forma unor pelicule la suprafața particulelor organice. Plantele preiau fosforul aproape exclusiv sub formă de ioni anorganici, principalul ion fiind fosfatul monovalent (primar) - H2PO4 -. Maximul de fosfor accesibil în sol se găsește la valori ale pH-ului cuprinse
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
fungicide comune, cum sunt cele cuprice și unele pe bază de sulf. Ambele grupe sunt larg răspândite și utilizate, având un rol important în reducerea incidenței atacului unor ciuperci și bacterii. Mecanismul de acțiune al acestora nu este foarte clar definit, produsele nefiind toxice direct pentru patogeni, astfel încât, se presupune că acționează pe altă cale. Chabousseau argumentează că rolul cuprului și al sulfului este de a favoriza sinteza proteinelor în țesuturi, ele având capacitatea fizică de a pătrunde în celule și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
sociologiei este tot generalul; 2. acest general este totdeauna, pentru oricine același; desigur că nu se schimbă din cauza vremii sau a culorii ochilor; 3. forma legilor specifice cu ajutorul cărora poate fi interpretată realitatea socială se înscrie în niște parametri bine definiți; 4. metodele științifice sunt aceleași pentru toate disciplinele așa că este foarte important să reținem că rigoarea demersului sociologic trebuie să se înscrie în rigoarea oricărui alt demers științific; 5. știința trebuie să explice, deci să deducă efectul din cauză, ceea ce
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
atribuite reflectă diferențe în caracteristicile care au condus la etapa de cuantificare. 2.2.3. Elementele măsurării Atunci când ne referim la elementele măsurării trebuie să avem în vedere modelul teoretic, etalonul și regulile de corespondență. 1) Obiectul de măsurat. Trebuie definit riguros obiectul cercetat, strategia de cercetare urmând a fi definită în funcție de specificul obiectului respectiv. Se generează o reprezentare abstractă, simplificată a anumitor aspecte ale realității și se permite astfel reducerea calității obiectelor la o serie de caracteristici. 2) Etalonul. În
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
standard, decilele sau centilele distribuției (N. Mărginean, 2000; 194). Etalonul nu are o semnificație absolută așa cum este utilizat el în științele exacte. 3) Reguli de atribuire a valorilor. În procesul de atribuire a unor numere calităților obiectului de studiu trebuie definite regulile de atribuire. Pentru a fundamenta mai bine aceste elemente vom prezenta postuatele măsurării după F. Kerlinger 6 : 1) exclusivității: putem spune cu precizie a=b sau a diferit de b, dar nu ambele. A=B => echivalența empirică = înseamnă că
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cele ale nivelurilor superioare Nivelul de măsurare nominal Nivelul nominal al măsurării se află la intersecția determinărilor cantitative cu cele calitative ale fenomenelor, măsurarea constând în numărarea entităților, cazurilor sau elementelor care fac parte dintr-o clasă sau categorie precis definită. Este cea mai simplă modalitate de măsurare și, deseori, singura care poate fi aplicată fenomenelor sociale. La baza acestui nivel al măsurării se af1ă logica noțiunii și a operațiilor pe sfera și conținutul noțiunilor: definiție, clasificare, diviziune, generalizare, concretizare. La
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de diviziune și clasificare pe baza unor definiții nominale și se pot număra unitățile fiecărei clase. Colecțiile sau seriile obținute poartă numele de serii nominale întrucât sunt alcătuite pe baza unui nume, mai precis pe baza unei definiții nominale. Categoriile definite nominal sunt simetrice, în sensul că toate clasele sunt considerate egale între ele în raport cu criteriul în funcție de care s-a efectuat clasificarea. Astfel, dacă avem o colecție cu clasele A, B, C, D, atunci: A=B=C=D Aceste colecții sau
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
sau a mai multor criterii combinat; numărarea obiectelor care au proprietățile desemnate prin criteriile respective și stabilirea frecvențelor de grupă. Seriile statistice care rezultă prin acest tip de măsurare sunt alcătuite deci dintr-una sau mai multe grupe de elemente definite nominal și din frecvența elementelor ce aparțin fiecărei grupe. Pentru indicatorii empirici care desemnează variabile nemijlocit observabile gruparea se face conform unor delimitări naturale (de exemplu, fete băieți, înalți-medii-scunzi, prezențiabsenți etc.) Pentru indicatorii definiționali și de inferență, este necesară precizarea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Fiecărui nivel de măsurare îi corespunde un anumit tip de serie numerică, iar fiecărui tip de serie îi corespund anumite operații de prelucrare a datelor. Cu toate că fiecărui nivel de măsurare și fiecărui tip de serie numerică le corespund proprietăți bine definite, iar în plan teoretic distincțiile sunt nete, în plan practic granițele dintre diferitele tipuri de serii și de niveluri de măsurare nu sunt absolute. În procesul concret al cercetării și al măsurării, alegerea unui anumit tip de serie nu este
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cotelor brute. 3) Posibilitățile de convertire a unui tip de serie numerică în altul se pot extinde, în anumite condiții, și asupra seriilor nominale, în sensul tratării unor serii nominale ca serii ordinale de ranguri. Aceste posibilități apar atunci când categoriile definite nominal pot fi puse într-o anumită ordine în funcție de un criteriu bine precizat (importanță, intensitate, prioritate etc.). Cu alte cuvinte, o serie nominală poate fi tratată ca serie ordinala atunci când relația de simetrie dintre categorii (A=B=C) poate fi
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
auto dacă poate prezice cu acuratețe cât de bine se descurcă un grup de persoane în manevrarea unui automobil. Indicatorul operațional al gradului de corespondență între test și criteriu este de obicei estimat cu ajutorul mărimii corelației; pentru unele grupuri bine definite se corelează performanța de la test cu performanța de la variabila criterială (această corelației fiind numită coeficient de validitate). Testul nu va fi folositor decât dacă are o legătură puternică cu criteriul; similar, cu cât legătura este mai puternică cu atât mai
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cunosc alte persoane care pot dori să participe la studiu s.a.m.d 3.7.3. Eșantionarea dirijată Presupune alegerea unităților în funcție de anumite judecăți asupra compoziției populației de referință. Se utilizează, de cele mai multe ori, în studiile preliminare asupra unui fenomen definit. Această manieră de alegere dirijată a unităților eșantionului determină costuri reduse precum și un înalt grad de operativitate. Alegerea unităților incluse în eșantion fiind pseudoaleatoare, eșantioanele generate pot prezenta deplasări semnificative ale indicatorilor care se calculează față de valorile populației de referință
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
un nume care nu trebuie să conțină un spațiu. De exemplu, nu putem numi o variabilă scor 1, va trebui să folosim fie scor1 fie scor 1 ca nume. În SPSS variabilele sunt automat denumite var00001, var00002 etc. Ele rămân astfel definite până când le redenumim, operație care este obligatorie deoarece, când cerem programului SPSS să analizeze datele din fișierul de date trebuie să-i spunem ce variabile să analizeze indicându-i numele acestora. Definirea/redefinirea variabilelor se face în tabelul Data Editor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
atașată numelui: VARIABLE LABEL nume var 'eticheta'. Pentru eticheta atașată valorilor: VALUE LABEL nume var val 'eticheta'. Pentru exemplul anterior comanda se scrie în modul următor: VARIABLE LABEL a1 'direcție bună/greșită'. VALUE LABEL a1 1 'bună' 2 'greșită' 9 'NR'. Etichetele definite pot fi vizualizate atunci când se selectează din meniul principal UTILITIES/ VARIABLES și numele variabilei căreia i-au fost atașate etichete. Ele vor apare de asemenea în prezentarea rezultatelor unor proceduri statistice în care s-au folosit aceste variabile. 4.4
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]