2,083 matches
-
justifice sub pretextul că ar fi o travestire a simțământului patern, dar nimic nu învederează acest sentiment, ci, dimpotrivă, dezvăluie o trăsătură libidinoasă ascunsă și, ceea ce este mai grav, un obscur instinct incestuos. Raporturile cu soția sa ilustrează lipsa de delicatețe sufletească a omului, nu superioritatea sa intelectuală, cum pare a crede autorul, căci faptul de a i se adresa cu "madam Ioanide" nu e decât o dovadă de ipocrizie, e o simplă formă rece și protocolară, denunțând artificialitatea relațiilor ce
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
conștient de unicitatea sa, este dorința de a o vedea înflorind pe propriile căi și pe potriva propriilor dorințe, nu după proiectele noastre" (Filliozat, 2006b, p. 154). Respectul implică păstrarea distanțelor firești unei relații interpersonale sănătoase, dar și bunătate, răbdare, atenție, delicatețe, tandrețe. Pe lângă această calitate, în dragoste mai există și recunoștință, o profundă gratitudine. Ca și respectul, recunoștința este "o fațetă inevitabilă a dragostei adevărate. Este un elan care vine din interior, când suntem fericiți. Nu atât pentru un gest sau
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
bună, o faptă bună (Aslam, C.) • afecțiunea și grija față de partener; • înțelegerea, răbdarea și ascultarea; • exprimarea (neagresivă, diplomatică) deschisă, sinceră; • comuniunea și implicarea; • cooperarea și ascultarea empatică; • acceptarea și toleranța; • umorul, simțul umorului, autoironia; • considerația și susținerea partenerului; • tandrețea, candoarea, delicatețea; • purtarea grijulie; • iertarea, onestitatea, cinstea, principialitatea, onoarea, rușinea. Între toate acestea, majoritatea cercetătorilor au ajuns la concluzia că cele mai importante abilități pentru întreținerea și menținerea relațiilor interpersonale sunt: ascultarea, conversația, consolarea și rezolvarea onestă a conflictelor (Smith, Jr., 1992
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și/sau valoroase) realizări personale și/sau de grup/echipă. 76 În concepția lui J. Hollis (2009), "bunătatea, afecțiunea și empatia sunt părți componente ale oricărei relații" (p. 135). La toate acestea, ne permitem să adăugăm și: răbdarea, respectul, generozitatea, delicatețea, responsabilitatea, iertarea, grija pentru partener, dezvoltarea și hrănirea unui mediu favorabil creșterii spirituale fiecărui partener. 77 I. Filliozat arată faptul că "nevoia de putere asupra celorlalți este cu atât mai mare cu cât neputința interioară este mai profundă" (2006b, p.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Comedie a lui Dante, însă de data aceasta nu mai glorifică transcendentul, ci bucuriile și extazul vieții terestre. 8 „Fixând problemele umane sub lupa cazualității practice și a umorului necompromițător, Boccaccio reușește să capteze realitățile mundane ale existenței cu franchețe, delicatețe, inteligență și uimitoare indulgență. Aceste calități și o devoțiune plină de pasiune pentru literatură dau viață tuturor operelor acestui mare om de litere pentru care poezia era, în sensul deplin al cuvântului, o vocație.”9 Operele celor doi scriitori prezintă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nouă capitole ale acestei elegii în proză sunt de fapt o incursiune în labirintul complicat al minții și sufletului personajului feminin, descrierea evenimentelor este făcută cu acuitate, dragostea se convertește în ceva aproape patologic 244 , exacerbându-se astfel sensibilitatea și delicatețea femeii. Nu renunță niciodată, ultimele ei cuvinte sunt de fapt o rugăciune adresată lui Panfilo de a se întoarce. Refuză să accepte realitatea, seamănă astfel cu eroinele romantice, hiperbolizându-și trăirile și refugiindu-se în scris pentru a diminua, ca într-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Tales, în „The Critical Review”, nr. 10, 1967, p. 21. 134 care promisese că doar cei inocenți, cu suflete de copii, vor avea acces în împărăția de dincolo. Povestirea ei despre credința pioasă scoate în evidență violența religioasă, are o delicatețe emoțională deosebită. Personajul feminin nu poate da un sens, nu poate explica sau înțelege, tot ceea ce îi este caracteristic ține de sentiment, de trăire. Autorul satirizează o viață și o vocație care sunt vide, lipsite de un fundament real, de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Comedie a lui Dante, însă de data aceasta nu mai glorifică transcendentul, ci bucuriile și extazul vieții terestre. 8 „Fixând problemele umane sub lupa cazualității practice și a umorului necompromițător, Boccaccio reușește să capteze realitățile mundane ale existenței cu franchețe, delicatețe, inteligență și uimitoare indulgență. Aceste calități și o devoțiune plină de pasiune pentru literatură dau viață tuturor operelor acestui mare om de litere pentru care poezia era, în sensul deplin al cuvântului, o vocație.”9 Operele celor doi scriitori prezintă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nouă capitole ale acestei elegii în proză sunt de fapt o incursiune în labirintul complicat al minții și sufletului personajului feminin, descrierea evenimentelor este făcută cu acuitate, dragostea se convertește în ceva aproape patologic 244 , exacerbându-se astfel sensibilitatea și delicatețea femeii. Nu renunță niciodată, ultimele ei cuvinte sunt de fapt o rugăciune adresată lui Panfilo de a se întoarce. Refuză să accepte realitatea, seamănă astfel cu eroinele romantice, hiperbolizându-și trăirile și refugiindu-se în scris pentru a diminua, ca într-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Tales, în „The Critical Review”, nr. 10, 1967, p. 21. 134 care promisese că doar cei inocenți, cu suflete de copii, vor avea acces în împărăția de dincolo. Povestirea ei despre credința pioasă scoate în evidență violența religioasă, are o delicatețe emoțională deosebită. Personajul feminin nu poate da un sens, nu poate explica sau înțelege, tot ceea ce îi este caracteristic ține de sentiment, de trăire. Autorul satirizează o viață și o vocație care sunt vide, lipsite de un fundament real, de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ei ca și alții lasă moștenire anumite valori. Un caz de încredere în nemurirea operei proprii este George Demetru Ladima, de la care rămân însă poeme mediocre și articole de ziar pe teme diverse, mai interesante decât poeziile. Camil Petrescu are delicatețea de a ne da câteva mostre concludente. Prin lectura unor articole despre caracterul aleatoriu al vieții pe pământ și al finitudinii lumii, Ladima capătă bănuiala că eforturile lui literare se vor pierde în haosul final și se sinucide, luând însă
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Caietul cu amintiri” - povestire distinsă cu premiul I la concursul de creație „Alexandru Sahia” organizat de revista 142 Clubul, Casa Centrală a Creației Populare și Comisia de Îndrumare a cenaclurilor literare de pe lângă Uniunea Scriitorilor ș.a.), Cornel Văleanu, Nicolae Rainea („Despre delicatețe” - fragment de monolog în proză), Maria Petrea („Seraliștii”), versuri semnate de Sandu Tacu, (adesea cu numele de Radu Răzeșu), Constantin Clisu, Cezar Stegaru, Mihail Ivan, Stoian Petru, Scarlat Ștefan Condrea, Gh. Irava, lucrări de pictură și grafică realizate de Laurențiu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a acționat ca o inoculare fecundă și profundă, structurând lăuntric o sensibilitate poetică pe care anii nu i-au atrofiat-o defel. Cine îl cunoaște pe traducătorul Zeletin sau pe medicul ce se ascunde în spatele acestui paravan onomastic știe câtă delicatețe autentică s-a adunat în firea unui intelectual care, conștient de altfel de valoarea lui, nu este dispus să renunțe la ochiul aristocratic, de aspră judecată valorică, cu care privește bâlciul cotidian al lumii noastre. Nu cred însă că trebuie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
să caut o explicație de importanță profesională, mărturisesc că de la prima mea cunoștință cu această minune a lumii, care este această carte, vă mărturisesc că jumătate de oră ochii mei n-au putut să zboare peste lumina acestei cărți, peste delicatețea acestei construcții frumoase. Acest colos de idei și gânduri despre noi toți. Vreau să spun că, cu aceleași sentimente, cu aceleași emoții, am coborât în galeriile de interior și de fond ale acestui edificiu exegetic. Deci, ca cititor, eu cred
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și zbaterilor spiritului creator ce nu-și găsește drumul? Ce altceva scriitura contorsionată a unui Drieu la Rochelle, care-și inventariază În jurnalul intim motivele pentru care - om de onoare, Însă om căzut - trebuie să se sinucidă? Ce altceva infinita delicatețe a unei pagini din jurnalul Sylviei Plath, dar o delicatețe la capătul căreia se deschide tărâmul sterp al unei morți năpraznice? Din toate aceste motive, ocolul prin și alături de mecanismele constituirii jurnalului intim ca specie literară e mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
altceva scriitura contorsionată a unui Drieu la Rochelle, care-și inventariază În jurnalul intim motivele pentru care - om de onoare, Însă om căzut - trebuie să se sinucidă? Ce altceva infinita delicatețe a unei pagini din jurnalul Sylviei Plath, dar o delicatețe la capătul căreia se deschide tărâmul sterp al unei morți năpraznice? Din toate aceste motive, ocolul prin și alături de mecanismele constituirii jurnalului intim ca specie literară e mai mult decât un simplu exercițiu de poetică. Nu exemplaritatea destinelor, nu intensitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
femei - mai ales că acestea din urmă au fost extrem de ordinare, adorând banalitatea unei vieți comune, insignifiante. În fapt, va scrie despre toate acestea. Va scrie cu o patimă din care nu lipsesc nici resentimentele și nici o secretă admirație pentru delicatețea feminină. Privită dinspre punctul ei final, biografia lui Drieu nu pare a conduce acolo unde, În Idele lui Marte 1945, va sfârși implacabil. Încă tânăr (deși Își percepe vârsta cu un fel de tragism teatral, plângându-se de boli și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și trădându-i toate defectele. Femeia trădează Întotdeauna bărbatul. Ce instinct bun m-a făcut să mă tem Întotdeauna de femei. Iată de ce am ales bordelul. Cuvinte ale unui misogin, fără Îndoială. Însă aceeași pană scrie cuvinte de-o mare delicatețe despre femeile pe care le-a iubit. De altfel, fiecare dintre ele a devenit personaj În una sau alta din cărțile lui. Personaje luminoase, iradiind un calm și o senzualitate care contrazic desele, prea desele răbufniri antifeminine ale autorului. În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Întruparea Într-un contur precis. Există aici, așadar, un a fi și un a nu fi apriorice. E, probabil, stadiul cel mai complex din viața jurnalului intim, pentru că „stadiul precizării ideilor” necesită o sumă de operații mentale de o mare delicatețe. El va da, În cele din urmă, nu doar „tonul” jurnalului, ci va stabili Întreaga lui strategie. Pactul retoric Prea Îndepărtat Încă de o formulă precisă, incapabil să se identifice cu o realitate anume, jurnalul, pură proiecție spirituală, se dovedește
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Zotov nu face altceva decât să fie atent la omul din fața lui, să acționeze conform "instrucțiunilor", pentru că ar fi putut avea de-a face cu un spion. Tveritinov, om cultivat și inteligent, care fusese actor înainte de război, îl cucerește cu delicatețea sa pe tânărul Zotov și îi alungă suspiciunea. De aceea, locotenentul dovedește o oarecare "slăbiciune" și îi vorbește străinului despre experiența sa pe front. Simplul fapt că Tveritinov declară că nu știe despre Stalingrad, noua denumire a orașului Țarițîn, îl
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
intelectuală, care poate lua forma unei simple mărturii. Astfel, amintindu-și experiența trăită ca bolnav aflat pe cale de însănătoșire, naratorul din Mâna dreaptă devine atent la tot ce îl înconjoară. Îl impresionează mai ales femeile, ce reprezintă, prin frumusețe și delicatețe, însăși viața pe care el o redobândește: De cealaltă parte, trecură două fete. Le-am însoțit cu privirea. Una purta o fustă portocalie, cealaltă bordo. Mi-au plăcut amândouă nespus de mult. [...] În timpul acesta, prin fața noastră trecu o femeie, după
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
nu manifestă aceeași atenție față de el. În relația lor, Kostoglotov este mereu obiect al focalizării, în timp ce percepția lui se îndreaptă spre alți oameni și spre alte elemente. Oleg Kostoglotov reține, dintre oameni, mai ales femeile. Acestea simbolizează, prin frumusețe și delicatețe, sănătatea și chiar viața, pe care el o redobândește miraculos, după numai două săptămâni de tratament. Femeile spre care se îndreaptă atenția acestui personaj sunt asistenta Zoia și doctorița Vera Gangart. Tinerețea și prospețimea Zoiei atrag admirația lui Kostoglotov, exprimată
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
relație cu Asea, care îl fascinează. El o percepe drept "îngerul cu părul galben", reținând, așadar, acest detaliu, iar prin formulări precum "snopul ușor de păr galben, ciuful, ori panașul, ca de floare", el își trădează inocența specifică vârstei și delicatețea sufletească. Romanul Primul cerc oferă, la rândul său, o multitudine de perspective. Imaginea lui Stalin ca personaj este suma unor perspective diferite. Felul în care îl numesc celelalte personaje este relevant pentru modul în care îl percep ele. Pentru ministrul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
solda voastră, nu-i privea numai pe soldații înarmați, ci pe toți militarii care aveau centiron, pe protectorii lor, pe mai marii lor și pe oricine era funcționar în administrația publică. Un îndemn aparte adresa și clericilor, vorbindu-le despre delicatețea misiunii lor: preoții din Torino erau sprijinul însângerat din inima episcopului lor, care se plângea frecvent de comportamentul acestora, dojenindu-i și acuzându-i cu asprime, ba chiar făcându-i negustori, necinstiți și extorcatori ai văduvelor. Atrași de avariție și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și serios. În cazul În care sunt puși În fața unor fapte concrete, părinții respectivi Încep cu lamentări, promisiuni, scuze pe care În general nu le respectă. De aceea este foarte important pentru diriginte ca să știe să abordeze o problemă cu delicatețe și fermitate. Un prim semnal de alarmă apare atunci când părinții au o atitudine prea liberală, de indiferentă, pasivitate, indolență față de propriul copil, care, lăsat nesupravegheat și la cheremul propriilor dorințe Își formează o personalitate instabilă, egoistă , incapabilă de a suporta
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]