2,615 matches
-
2 Alexandrina Cantacuzino a cerut oamenilor politici prezenți la întrunire să susțină sloganul mișcării feministe: „Totul pentru unirea și egalitatea între femei și bărbați, pentru înălțarea patriei române”3. Prof. Gh. Tașcă, în numele P.N.Ț., Titel Petrescu, din partea P.S.D.R. și Dem. Dobrescu, reprezentantul Comitetelor Cetățenești, au dat și cu acest prilej asigurări că susțin întru totul revendicările feministe. În schimb, delegatul P.N.L. și cel al Partidul Național Creștin au reafirmat punctul de vedere potrivit căruia, n-ar fi fost momentul favorabil
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
bărbatul. Idealul nostru este ridicarea țărănimii și a femeii. Partidul nostru a acordat drepturi femeii la comună și tot el îi va da mai departe ceea ce i se cuvine și care se bazează pe certificat de capacitate. Cuvântarea d-lui Dem. Dobrescu A fost binevenită - a spus d-l Dem. Dobrescu - convocarea de față deoarece chestiunea feminină este oarecum amenințată. Adresându-se femeilor, d-l Dobrescu spune: Ca să ajungeți în câștigarea drepturilor nu trebuie să așteptați să fiți ajutate numai din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Partidul nostru a acordat drepturi femeii la comună și tot el îi va da mai departe ceea ce i se cuvine și care se bazează pe certificat de capacitate. Cuvântarea d-lui Dem. Dobrescu A fost binevenită - a spus d-l Dem. Dobrescu - convocarea de față deoarece chestiunea feminină este oarecum amenințată. Adresându-se femeilor, d-l Dobrescu spune: Ca să ajungeți în câștigarea drepturilor nu trebuie să așteptați să fiți ajutate numai din devotament pentru idealismul ideii șde egalitateț, ci să realizați
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
tot felul, trăim o viață plină de violențe, în care crima e cel mai banal lucru posibil. Din fericire, nu este deloc așa. Ducem un trai liniștit și, dacă e vorba de noi înșine, și o simplă gripă o ve dem ca pe o catastrofă. Asta nu înseamnă, însă, că nu ne place să asistăm la grozăviile care li se întâmplă altora. Stăm în fotoliu, la adăpost de orice pericol, iar imaginile violente pe care le vedem ne dau un sentiment
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Hinführung zum Dialog mit Islam, Hinduismus und Buddhismus (mit J. v. Ess, H. v. Stietencron, H. Bechert), Piper 1984; Serie Piper 1908/ 2055/2130. Christentum und Chinesische Religion (mit J. Ching), Piper 1988; Serie Piper 2738. Spurensuche. Die Weltreligionen auf dem Weg, Piper 1999; Serie Piper 4292, 4293 und 5167. Literatura mondială și muzica Dichtung und Religion. Pascal, Gryphius, Lessing, Hölderlin, Novalis, Kierkegaard, Dostojewski, Kafk a (mit W. Jens), Kindler 1985; Serie Piper 1880; Serie Piper 901. Theologie und Literatur. Zum
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
H. Böll (mit W. Jens), Kindler 1989, Serie Piper 1267. Mozart Spuren der Transzendenz, Piper 1991; Serie Piper 1498. Musik und Religion. Mozart Wagner Bruckner; Serie Piper 4607. Kunst und Sinnfrage, Benziger 1980. Situația religioasă a timpului Theologie wohin? Auf dem Weg zu einem neuen Paradigma (mit D. Tracy), Benziger 1984; Gütersloher Verlagshaus 1984. Das neue Paradigma von Th eologie. Strukturen und Dimensionen (mit D. Tracy), Benziger 1984; Gütersloher Verlagshaus 1984. Theologie im Aufb ruch. Eine ökumenische Grundlegung, Piper 1987; Serie
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
semnează Constantin Bivolaru, Ion Caraion, Ion Coltofeanu, Lucian Dumitrescu, Traian Lalescu, Alexandru Lungu, George Popa, în a doua li se alătură Ștefan Crăciun, Vasile I. Lușcan, Nanu Măinescu, Marin M. Negulescu, Panait Nicolae, C. Pârlea, George Ion Popescu, Marin Sârbulescu, Dem. Gh. Nolla, Lucian Valea, iar în ultima apar nume noi: Aurel Fediuc, N. Milcu, D. Nestorescu, Ion Pena, Alcom Ion Tudor. Intenția vădită a publicației este de a grupa exponenții tinerei generații și de a face cunoscut scrisul unui grup
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290707_a_292036]
-
lumea artistică de la noi și cea din străinătate” (Ce vrem și ce nu vrem). Se publică articole referitoare la activitatea teatrală și muzicală curentă sau de istorie a teatrului semnate de Victor Eftimiu, N. Davidescu, Ion Marin Sadoveanu, Eugen Filotti, Dem. Theodorescu, Georges Horia, Ion Sân-Giorgiu, Emil D. Fagure, Emanoil Ciomac, Scarlat Froda, Barbu Voinescu, B. Brănișteanu, Soare Z. Soare, Ioan Timuș. André Chambreuil trimite, sub titlul Scrisori din Paris, însemnări despre viața artistică franceză, iar Karlheinz Martin, Franz Theodor Csokor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290113_a_291442]
-
universalitate și modernism, cel puțin la nivelul expresiei, în ceea ce privește procedeele stilistice, pe de altă parte. Rămâne o publicație democratică, nefiind afectată de expansiunea dreptei și de impactul neosămănătorismului intolerant asupra culturii și literaturii. Colaborează D. Ciurezu, C. Barcaroiu, Virgil Carianopol, Dem. Bassarabeanu, Dimitrie Batova, D. Iov, Al. T. Stamatiad, Mihu Dragomir. Sunt publicate și câteva poezii și articole de N. Iorga. Se anunță debutul poetic al lui Dem. G. Nolla, iar George Dan, prezent aici sub pseudonimul George Danubia, traduce Cântecul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288378_a_289707]
-
neosămănătorismului intolerant asupra culturii și literaturii. Colaborează D. Ciurezu, C. Barcaroiu, Virgil Carianopol, Dem. Bassarabeanu, Dimitrie Batova, D. Iov, Al. T. Stamatiad, Mihu Dragomir. Sunt publicate și câteva poezii și articole de N. Iorga. Se anunță debutul poetic al lui Dem. G. Nolla, iar George Dan, prezent aici sub pseudonimul George Danubia, traduce Cântecul columnelor de Paul Valéry și recenzează volumul Poeme de E. A. Poe, în transpunerea lui Emil Gulian. Const. V. G. Grigorescu publică un articol închinat lui Panait Istrati
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288378_a_289707]
-
, gazetă care a apărut, săptămânal, la București din 27 iunie până în 19 septembrie 1937 (11 numere, format ziar); subtitlul inițial este „Ziarul românismului constructiv”, iar de la numărul 3 poartă subtitlul „Politic-Social-Economic-Literar”. Director este Dem. Nistor, apoi N.N. Diaconescu. Primul director al publicației semnează o Profesiune de credință, în care se încearcă adoptarea unei poziții politice de echilibru între extremismele cu un caracter naționalist, dar net anticomunist. Rubrici obișnuite sunt: „Creionări”, „Centrul politic”, „Centrul economic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286165_a_287494]
-
din 28 septembrie 1944 și până la 17 februarie 1945, sub direcția lui Radu Câmpeanu, prim-redactor fiind Ion Gh. Bulgăr. Cu numărul 2, în casetă apare ca fondator Țețe D. Remus și e menționat comitetul de redacție, format din Dan Dem. Lungescu, Mihnea D. Marmeliuc, Alex. Săndulescu și Iorgu T. Vântu. Secretar de redacție: Mihai Gafița. Cu numărul 16/1945, apare numele lui Dan Dem. Lungescu ca prim-redactor. De la numărul 18, subtitlul „Organ săptămânal de atitudine spirituală, socială și politică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285147_a_286476]
-
casetă apare ca fondator Țețe D. Remus și e menționat comitetul de redacție, format din Dan Dem. Lungescu, Mihnea D. Marmeliuc, Alex. Săndulescu și Iorgu T. Vântu. Secretar de redacție: Mihai Gafița. Cu numărul 16/1945, apare numele lui Dan Dem. Lungescu ca prim-redactor. De la numărul 18, subtitlul „Organ săptămânal de atitudine spirituală, socială și politică” este modificat în „Săptămânal de atitudine politică, spirituală și socială”, iar director este acum Virgil I. Mănescu. Programul publicației e formulat în următorii termeni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285147_a_286476]
-
Andrei Braniște, București, [1913]; ed. Berlin, 1914; Propilee artistice, București, 1913; Istoria artelor, București, 1924; Necesitatea frumuseții, București, 1925; Martirolog profan, București, [1930]; Libertate, I-III, București, [1936]-1942; Bucureștii, metropola culturii (în colaborare cu Liviu Rebreanu, V. I. Popa, Dem. I. Dobrescu), București, f.a. Repere bibliografice: Ibrăileanu, Opere, IV, 63-109, 139-150; Trivale, Cronici, 203-206; Arghezi, Scrieri, XXVIII, 223-228; Lovinescu, Critice, III, 154-157; Ralea, Scrieri, II, 422-423; Perpessicius, Opere, XII, 241; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 193-197; Anestin, Schiță, 107
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
semantică a compusului δήμος, dor. δάμος, în care prima silabă este o variantă a lui γή, preia și amplifică valorile formei monosilabice, însemnând: „pământ, țară, ținut, regiune; populație, popor, oameni simpli; soldații ca masă; cetățean; democrație, stat democrat, adunare populară; dem ca subdiviziune a unei file (ginți)”; 2) De sfera semantică a lui demos este foarte apropiată cea a lat. gens și a vgr. γένος: „naștere, origine, familie, neam; rasă, speță; popor, națiune; mugur, mlădiță; copil; detașament, clasă etc.”; 3) Pronunția
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și fecunditate. Erodarea permanentă a creației prin vecuire are un corespondent în bătrânețea mamei, iar fiul care a demonstrat că ea mai are capacitatea de a da viață este cel ales pentru a revigora prin gesturi eroice lumea întreagă. G. Dem. Teodorescu a cules în 1894 un basm al cărui erou trimite la motivul mâinilor de aur, cunoscut din legenda Crăciunesei și a nașterii lui Hristos: „Și născu un dolofan de copil, frumos ca un bujor, având o mână cu totul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
timpului” care începe cu nunta. Animalul este jertfit pentru cuminecarea din energiile care „permit întotdeauna să se stabilească o circulație a forțelor între sus și jos” și reprezintă un obicei nobil, după cum ne-o spune un basm cules de G. Dem. Teodorescu: „Și feciorul de-mpărat, fiind logodit, a plecat la vânătoare, ca să-și vâneze vânatul de nuntă, după legea domnilor ș-a împăraților”. Din scenariul împărțirii cerbului în construcția gospodăriei un element definitoriu este paharul ceremonial: „Cu ungheaua lui/ Făcea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
forțele htoniene figurate de șarpe. Călușarii, prezențe inițiate, „se bucură de ocrotirea Irodiadei”, zâna ielelor, și prin dansul ce imită zborul ființelor mitologice ei înconjoară printr-o horă benefică victima, circumscriind cercul lor stihiilor. În balada din antologia lui G. Dem. Teodorescu motivul blestemului care provoacă inițierea prin înghițirea de către un monstru este supradimensionat: „Nu mai blestema;/ Că tu când m-ai fapt/ Și țâța mi-ai dat,/ Greu m-ai blestemat/ Blestem cu păcat:/ «Sugi, suge-mi-tear,/ Șerpi mânca-mi-te-ar!»/ Dacă m-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
recurența acestui determinat în ambele procese ontologice (marea trecere și inițierea) uniformizează procesul de mutație ontologică. Reîntoarcerea în Terra Genetrix și reasimilarea la existența vegetală sunt condiții ale evoluției spirituale umane. „Naramza a frumoasă” din basmul omonim cules de G. Dem. Teodorescu are o legătură directă cu natura, augmentată de semnificația numelui: naramză înseamnă poame. Frumusețea excepțională a fecioarei este protejată de elementele primordiale: „Când ieșea ea la plimbare,/ era lucru de mirare:/ nici vântul nu adiia,/ nici soare nu dogorea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
crăcile bradului/ E un leagăn deagățat”. Dublarea recluziunii apare și într-un basm din Pătroaia-Vale, Dâmbovița, în care fecioara este așezată într-un leagăn de mătase dintr-un castel cu 360 de odăi. În basmul Cu cerbulețul, din colecția G. Dem. Teodorescu, „hamacul” este confecționat de fratele fecioarei, metamorfozat în cerb: „Sus într-un copac se află un leagăn așternut cu mușchi verde, iar într-însul o copilă frumoasă și nevinovată,/ de vânt nebătută,/ de soare nevăzută”. Dacă bourul apare exclusiv
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a modela prin forța interioară traseul inițiatic. Înotul cerbului îndemnat de ea pune stăpânire pe apele revărsate și le ordonează prin reintegrarea în social, figurat aici prin adverbul acasă. Porunca intonată pentru cerb valorifică, într-un text cules de G. Dem. Teodorescu, puterile solare ale animalului: „Șade (...), ochii-și negri,/ De-mi coase și-mi chindisește,/ Cu fir d-aur împletește,/ Cu mătase isprăvește/ Cămășuță nunului,/ Sangulie mirelui,/ Și cântă d-un cântecel:/ - Boii noștri, cerbilor,/ Răsfirați cornițele,/ Să-ntind sanguliele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
soarelui: „În revărsatu de zori,/ În glasu de cântători,/ Ele mi-a plecat/ Și mi-a mânecat/ Cu roua nescuturată,/ Cu ceața neridicată” (Idem). Asemenea chinuitei nurori a babei Dochia, fecioara de 15 ani dintr-un basm cules de G. Dem. Teodorescu este trimisă după fructe imposibile în timpul calendaristic: „Am o mumă vitregă, care mă bate și mă chinuiește. Și i-a venit poftă să-i aduc căpșuni cât oul de vrabie, acum la-nceputul iernii”. Inițierea ei reușește prin valorificarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ordonată de o instanță superioară, fie că actul violent al deposedării îi transformă fără voie în donatori, valorifică energiile primare de la baza lumii pentru a reitera creația în toată plinătatea vitalității inițiale. Seria sinonimică dintr-un basm cules de G. Dem. Teodorescu dă impresia unei cuprinderi totale a speciei malefice, angrenată fără excepție în refacerea lumii. Diavolii „muncitori” în probele vitejești sunt zgripțuroi, scripeți, procleți, iezme și implicarea lor integrală asigură feciorului reușita inițiatică. Atunci cînd dracii ies în calea feciorului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a fierului pentru a contracara nocivitatea spațiului sacru, contondent tot prin mijlocirea metalului sacru de origine uraniană (el „a fost considerat căzut din cer”) sau htoniană („confirmă datele embriologiei tradiționale”). Muma pădurii îi dă eroului, întrun basm cules de G. Dem. Teodorescu, vase care au un efect opus mediului sacru și formează un microclimat numai pentru neofit: cofa încălzește în mijlocul gerului năprasnic, sticla răcorește pe arșița anihilantă. Călătorul are toate ajutoarele necesare la îndemână, fiindcă statutul de inițiat constituie, în final
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
trei ori pe săptămână, de la 8 aprilie până la 6 iunie 1871. Aceeași denumire fusese folosită în 1866 de N. T. Orășanu, în timpul uneia din desele suspendări ale ziarului său „Nichipercea”. Gazeta din 1871 este însă editată și redactată de G. Dem. Teodorescu (Ghedem), care nu mai colabora la periodicele umoristice scoase de N.T. Orășanu. S. polemizează cu celelalte foi satirice ale vremii. Lui Orășanu i se reproșează că a abandonat apărarea intereselor țării de când a obținut funcții oficiale. Ghedem critică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289504_a_290833]