3,354 matches
-
departamentelor departament 2 2 Departamentul departament 1 2 departamentul departament 9 2 departamentului departament 6 2 depopula depopula 1 2 depopulase depopula 1 2 depopulate depopula 1 2 depopulează depopula 1 2 Deport deport 1 2 deport deport 3 2 deportarea deportare 1 2 deportat deporta 4 2 deposeda deposeda 2 2 deposedării deposedare 1 2 deposedat deposeda 1 2 deposedate deposedat 1 2 deputăția deputăție 3 2 deputație deputație 2 2 Deputăție deputăție 1 2 deputăție deputăție 7 2 deputăției
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
departament 2 2 Departamentul departament 1 2 departamentul departament 9 2 departamentului departament 6 2 depopula depopula 1 2 depopulase depopula 1 2 depopulate depopula 1 2 depopulează depopula 1 2 Deport deport 1 2 deport deport 3 2 deportarea deportare 1 2 deportat deporta 4 2 deposeda deposeda 2 2 deposedării deposedare 1 2 deposedat deposeda 1 2 deposedate deposedat 1 2 deputăția deputăție 3 2 deputație deputație 2 2 Deputăție deputăție 1 2 deputăție deputăție 7 2 deputăției deputăție
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sau *federați), care începe în aprilie. El se termină într-o manieră atroce, prin "săptămîna sîngeroasă" de la 22 la 28 mai. De la 20.000 la 35.000 de insurgenți sînt executați fără judecată; restul sînt condamnați la exil sau la deportare. Comunarzii provin din vechiul Paris al meseriilor calificate și din rîndul meșteșugarilor, în majoritatea lor. Ei reprezintă curente foarte diverse: patrioți dezamăgiți, iacobini revoluționari, blanquiști, proudhonieni, socialiști din Internațională. Apropiată de sans-culottes și de insurgenții de la 1848, ultim avatar al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Italia, înainte să fie asociați la debarcarea din Normandia și din Provence. În același timp, guvernul de la Vichy își pierde puțin cîte puțin susținerile. Laval este încolțit să cedeze tot mai mult exigențelor germane: el acceptă în vara lui 1942 deportarea evreilor. Regimul se sprijină, începînd de la 30 ianuarie 1943 pe Miliție, organism de menținere a ordinii fascizante, care luptă alături de germani împotriva rezistenților. Inițiativele acestora din urmă se înmulțesc. Ei formează, în anumite regiuni de munte, așa numitele maquis, îngroșate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pot face abstracție de constatarea responsabilității sale materiale (...)" ... Și, așa mai departe, pe pagini întregi, s-a continuat povestea 32. Eficiența administrației a devenit tragică în 1944, căci - lăsând la o parte câteva cazuri - ea îndeplinea întocmai toate dispozițiile cu privire la deportarea evreilor. Această administrație de stat, bine "dresată" a funcționat chiar și în ultimele clipe. În documentele cercetate de noi, se găsesc destule (datate august-septembrie 1944) din care reiese că, de pildă, în Bistrița-Năsăud, trimisul Budapestei făcea revizuirea financiară (auditul), că
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
găunoase"33. Menținerea ordinii în sate și comune trebuia asigurată de jandarmerie, iar în orașe de poliția locală. La diferență de câteva zile, uneori odată cu trupele care intrau, apărea jandarmeria pe teritoriile re-anexate. Vom mai reveni asupra rolului instituției în deportările ce au urmat, iar prezența jandarmilor rămâne o certitudine pentru toată perioada. În sate și în micile orașe ea simboliza tăria și severitatea ordinii de stat. Reclamațiile sosite la comisia germano-italiană, investită cu controlul conflictelor naționale ivite în teritoriile maghiare
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pogoane imobile. Mai puțin de jumătate s-a dat în arendă pe termen lung, 118 familii au primit 279 pogoane, iar Ordinul Cavalerilor (Vitézi Szék) 150 de pogoane. Și ceea ce este și mai surprinzător, tot atunci, după două luni de la deportarea evreilor din Transilvania de nord, s-au mai expropriat 24 de pogoane cadastrale de pământ, de la 10 proprietari. Celălalt mod discriminatoriu, bine determinat, de tratare a traficului de proprietate, a fost reglarea traficului de pământ. Cel care vroia să-și
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
contele Teleki Béla. În același timp trebuie menționat faptul că Vita a rămas pe mai departe redactorul șef al Opoziției (Ellenzék), ziar care - chiar dacă nu atât de orbește și respingător precum Ziarul Oriental (Keleti Újság) - se arăta de acord cu deportările și cu deciziile guvernului. (S-a și văzut forțat să procedeze ca atare, deoarece conform părerii procurorului regal de Cluj - cenzor al presei, de altminteri în relații cordiale cu ziariștii - organul oficial al Partidului Transilvan (Erdélyi Párt - EP) era calificat
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Deși, în decursul anului 1942, se declanșase un val de convertiri la creștinism, în primul rând în direcția bisericii unitariene, această confesiune avea mare grijă să nu preia în sânul ei decât "sâmbătași" certificați, de origine pur maghiară. Odată cu declanșarea deportărilor, mare parte a sâmbătașilor din Bezidu-Nou au fost conduși de jandarmi în ghetou, fără să se fi ținut seama dacă ei posedau ori nu certificat de sâmbătaș. Preotul romano-catolic din Bezidu Nou, Ráduly István, a intervenit în favoarea acestora la comandantul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
instituțiile proprii. Biserica Catolică dispunea și de 35 de instituții de învățământ mediu (dintre acestea, 22 erau școli pedagogice pentru învățători sau școli generale). Deși rolul Bisericii Catolice în timpul celui de al Doilea Război Mondial, dar, mai ales, în perioada deportărilor, a prilejuit constant discuții serioase, rolul jucat de episcopul Márton Áron nu poate fi umbrit de vreo acuzație. Puiul de țăran de la Sândominic (Csíkszentdomokos), ajuns episcop, ale cărui concepții coincideau, în multe puncte, cu cele enunțate de cercul din jurul revistei
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ajuns episcop, ale cărui concepții coincideau, în multe puncte, cu cele enunțate de cercul din jurul revistei Hitel ("Credit") care sprijinea ideea slujirii poporului, în discursul său eclesiastic din 18 mai 1944, nepublicat de presa clujeană (nici nu putea fi), condamna deportările și prigonirea evreilor, cu toată greutatea profundelor sale convingeri social- creștine. Chiar în aceeași zi, Márton Áron îi scria nunțiului papal din Ungaria, Angelo Rotta, și prim-ministrului Sztójai Döme. Discursul său era clar și limpede: "Cel care greșește față de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
spirit catolic") au dezaprobat "măsurile întreprinse în ultima vreme împotriva evreilor", căci "spiritul lor creștin (...) protestează instinctiv când (...) sesizează umilirea personalității umane și îngrădirea drepturilor, sau chiar îngrădirea apărării drepturilor umane, din cauza unor opinii sau apartenențe religioase 76". În perioada deportărilor din Ungaria, din păcate, nu s-a mai auzit un asemenea discurs onest, rostit în public, dar și scris de o personalitate eclesiastică de un asemenea rang. Dacă examinăm, pe scurt, sistemul relațiilor dintre stat și biserică după re-anexarea teritoriilor
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
aveau norocul de a-și rezolva situația, își așteptau soarta căzuți în apatie, ori, precum scriitorul Szerb Antal, precum și Karácsonyi Benő, autorul volumului Partea însorită (Napos oldal), cei care nu au vrut să-și părăsească confrații, nu au părăsit ghetoul. Deportarea evreilor din Transilvania de Nord a început pe 18 mai 1944. Atunci a plecat primul transport cu locatarii ghetoului din Sighetul Marmației. Pe 22 mai a început golirea ghetoului din Oradea, pe 25 a celui din Cluj și Târgu-Mureș, câteva
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
care mulți, îndată după eliberare, au plecat în Occident. Ceilalți au fost uciși. Conform unei evaluări din noiembrie 1944, pe teritoriul Transilvaniei rămăseseră 7200 de evrei; dintre aceștia, 1000-1500 au avut parte de anume privilegii, s-au putut salva de deportare, au evadat și/sau întors acasă după munca forțată. Numărul acesta a crescut, trei ani mai târziu, la aproximativ 45 de mii - unii întorși din lagăre, în parte din teritoriile din afara Carpaților sau prin bunăvoința evreilor de limbă română din
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
evrei, erau persoane cu convingeri de stânga, dar figurau și "elemente care nu prezentau încredere". În toamna aceluiași an, de la Timișoara, au fost duși până dincolo de Nistru 25 de evrei de limba maghiară, dintre care doar doi s-au întors. Deportări totale, organizate și duse la bun sfârșit de autorități, așa cum au fost făcute în Ungaria de atunci, respectiv în Transilvania de Nord, nu au avut loc în Transilvania de Sud. Regimul Antonescu a introdus o serie de măsuri discriminatorii (și
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a introdus o serie de măsuri discriminatorii (și) împotriva evreilor din Transilvania de Sud, dar nu a atentat la viața lor - mai ales după înfrângerea de la Stalingrad -, spre deosebire de cele făptuite de guvernarea ungară, după martie 1944. O altă consecință a deportărilor, resimțită până azi, este lipsa pregnantă a zeci și zeci de mii de cetățeni evrei de identitate maghiară din recensămintele românești de după cel de al Doilea Război Mondial. Plângerile noastre de astăzi că populația maghiară din Oradea era în 1910
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
turistice; după război unii își aminteau, cu plăcere, cum soldații germani jucau fotbal cu copiii, pe străzile Clujului. După martie 1944, viața de zi cu zi a fost schimbată radical de trei evenimente. Despre măsurile antievreiești, despre ghetoizare și despre deportări am vorbit deja. Măsura următoare luată de guvern a fost ordinul de plecare pe front a Armatei I ungare, care, în Galiția și în regiunea subcarpatică de nord-est, dusese lupte grele împotriva trupelor sovietice. În al treilea rând, se dezlănțuise
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
capitala Transilvaniei. Între 12 și 15 octombrie, autoritățile sovietice au deportat din Cluj între 3-5 mii de bărbați, dintre care majoritatea nu s-a mai întors niciodată. Printre norocoși s-a numărat fostul parlamentar Mikó Imre; din păcate în decursul deportărilor au pierit "Wallenberg-ul Clujului", Járosi Andor, și Mikes László, unul din cercetătorii principali ai istoriei ceangăilor. În ciuda tuturor acestor evenimente, nu despre ruși a păstrat memoria colectivă cea mai detestabilă imagine. Formațiunile semi-militare care s-au infiltrat în spatele armatei române
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
județelor Hotin, Ismail și Cetatea Albă contravenea adevărului istoric și realității etnice existente în acea vreme. Odată cu instaurarea în Basarabia și Bucovina de Nord a regimului sovietic stalinist, în aceste ținuturi au fost comise crime împotriva umanității: omoruri în masă, deportări, foamete organizată". Din nenorocire, condamnarea pactului secret Molotov-Ribbentrop, inclusiv în Congresul Deputaților Poporului a URSS din 28 decembrie 1989 n-a avut nici un fel de consecințe practice. Dar, cum notau Aurel Karețki și Adrian Pricop în Lacrima Basarabiei, "istoricul este
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
180.000 persoane, dintre care numai 40.000 se găseau la Canal. Iar Dej a recunoscut el însuși că au fost arestați 80.000 țărani care nu voiau să se înscrie în colectiv. Se mai adaugă acestor cifre și victimele deportărilor în masă a celor care erau considerați persoane nesigure: foști ofițeri, judecători, avocați, industriași, agricultori care dețineau peste 10 ha. de pământ. Cifra de 300.000 avansată de unele surse, pentru aceasta perioadă, nu pare nerealistă. În cartea sa de
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
Năsăud, unde Eugen a terminat cursurile liceale. În anul 1940, pe timpul ocupației sovietice, sorocenii s-au convins în scurt timp de adevărata față a orânduirii sovietice și de politica de rusificare a populației autohtone. Eugen a fost martor al masivelor deportări în primă ordine a intelectualității, condițiile inumane în vagoanele cu destinația Siberia, pe care se inscripționase: „voluntari spre pământuri nedesțelenite”. În plânsetele celor înghesuiți în vagoane de vite, la fiecare gară mai mare în drum spre Siberia, fanfara militară și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
care prezintă tabloul vieții politice, sociale și culturale din România antebelică, autorul este dominat de resentimente față de contemporani, primele șase volume constituie creație de prestigiu. Paginile care prezintă copilăria și adolescența lui Vania Răutu, activitatea lui în rândurile organizației narodnice, deportarea spre ghețurile nordice, mai cu seamă zugrăvirea acelei imense închisori a Rusiei țariste, înghețata Siberie, sunt cu totul remarcabile. Marele talent al lui C. Stere stă în puterea de evocare a anilor îndepărtați ai tinereții sale aventuroase în pagini de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de metode despotice pentru a ține populația în frîu cu ajutorul unei rețele largi de spioni. J. Flavius scriind despre acele vremuri pe care le-a trăit, spune că pretutindeni în Palestina aceștia bîntuiau în mijlocul mulțimilor iar fructul activităților josnice erau deportările numeroase, arestările și chiar moartea. Delațiunea căpătase atunci ca-racterul unei epidemii, iar banii erau singura valoare în ochii tuturor, se putea cîști- ga foarte bine chiar și din moarte! În acest cazan care stătea să dea în clocot s-a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pentru scrierea limbii în ultimii 80 de ani, a fost înlocuit cu o versiune a alfabetului chirilic, derivată din alfabetul rus. După 1944, când Basarabia a ajuns din nou sub stăpânire rusească, refugierea unei părți a populației băștinașe în România, deportările etnicilor români din Basarabia și încurajarea așezării în noua republică sovietică a cetățenilor din restul URSS-ului a făcut ca în RSS Moldovenească să apară mari comunități de rusofoni. În perioada sovietică, moldovenii au fost încurajați să învețe limba rusă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
sovietice au adoptat, în primele două decenii de la anexare, o serie de măsuri dure care au constat în secătuirea economiei, în colonizările masive (peste un milion de ruși), eliminarea elitelor românești și a tinerilor români, clasa activă a provinciei, deportări, înrolări, constituirea de detașamente de muncă trimise în URSS și prin foamete. La baza rusificării a stat impunerea învățământului în limba rusă - au fost aduși peste o mie de învățători din Rusia și Ucraina, cadre didactice care nu fuseseră corupte
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]