3,128 matches
-
ceea ce s-a consumat și care e în afară de puterile voinței. Proces interior precis și oribil, ca gestul unui om care s-ar lovi cu capul de un zid de piatră, pentru a sparge piatra zidului. Lenora nu se putea deloc deprinde cu înfruntarea lui Mika-Le. Fiecare temperament, pentru a rezolvi aceeași problemă, pune în mișcare alte resorturi. Totul la Lenora se reducea la un senzualism inițial, care lăsa pe Doru acum descoperit față de inimiciția ei pasională. Necazul ei încăpățînat vrea să
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
-mi trimite și o sumă mai mare, cu care să-mi plătesc datoriile, așa cum se cuvine fetei iubitoare și iubite a nobilului Hallipa." - Ce idioată! Ce păcătoasă! se văieta Lina. 90 Lenora, liniștită în aparență, întinsese scrisoarea lui Doru, care, deprins cu înțelepciunea ei din tot timpul din urmă, luase lucrul ușor si căutase să se sfătuiască cu Lenora dacă trebuie să-i trimeată bani, supărat de aluziile la datorii și la numele lui, dar fără să se gândească la tot
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Eliza de partea cealaltă, în fosta cameră a lui Coca-Aimee. Capriciul bolnavei îi mobiliza, desigur, noaptea la un loc. Doru, se vedea bine, refuza felul ăsta de compromisuri și familiarități cu iot ce-i mai rămăsese din rectitudine, apoi era deprins cu iubirea Lenorei, nu vroia altceva, pe altcineva. Era acum la el o încăpățînare pentru regimul rare se nimicea. Era rezistența lui supremă pentru a salva patriarhatul. Lina, mai deprinsă cu salturile mașinei pe hopurile șoselei, povesti cu satisfacție că
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cu iot ce-i mai rămăsese din rectitudine, apoi era deprins cu iubirea Lenorei, nu vroia altceva, pe altcineva. Era acum la el o încăpățînare pentru regimul rare se nimicea. Era rezistența lui supremă pentru a salva patriarhatul. Lina, mai deprinsă cu salturile mașinei pe hopurile șoselei, povesti cu satisfacție că - ce era, ce nu era - în sfârșit, totul avea să se schimbe în bine deoarece Lenora primea să plece, cu mii de condiții, de mofturi, de jelanii, dar nu refuzase
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
locuise adesea, dar totdeauna mai nainte îl străbătuse cu indiferență, îl privise cu banalitate. Dar atunci, la sosirea aceea, totul o mira, totul îi părea nou. Asupra inteligenței ei, mulțimea făcea impresia pe care o face lumina vie asupra ochilor deprinși cu umbra. Necunoscută, nebăgată în seamă, se amesteca în frământarea, în furnicarul ei, ca una din miile de fețe vii ale chipului multiplu al Cetăței. Acum se reculesese din prima emoție și orașul i se limpezise. Nu mai era străină
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
bolnavă nu putea fi contrariată în capriciile ei. .. Se temea să nu o supere copilul.. . Chiar în confidențele ei, Elena punea mult protocol, mult înconjur al adevărului. In sfârșit, descinseră la otel, dar fusese cu neputință ca Lenora să se deprindă cu strâmtoarea de-acolo. Unchiul, bătrânul Hallipa,, tatăl verișoarei Eliza, avusese atunci ideea să le pună la dispoziție căsuța acesteia. Cum unchiul avea oarecare ascendent asupra lui Doru și cum Lenora primise cu entuziasm, locuiseră acolo, ceea ce părea a nemulțumi
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
o mare bucurie în Domnul, că, în sfîrșit, ați putut să vă înoiți iarăși simțămintele voastre față de mine. Vă gîndeați voi la așa ceva, dar vă lipsea prilejul. 11. Nu zic lucrul acesta avînd în vedere nevoile mele; căci m-am deprins să fiu mulțumit cu starea în care mă găsesc. 12. Știu să trăiesc smerit, și știu să trăiesc în belșug. În totul și pretutindeni m-am deprins să fiu sătul și flămînd, să fiu în belșug și să fiu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85090_a_85877]
-
11. Nu zic lucrul acesta avînd în vedere nevoile mele; căci m-am deprins să fiu mulțumit cu starea în care mă găsesc. 12. Știu să trăiesc smerit, și știu să trăiesc în belșug. În totul și pretutindeni m-am deprins să fiu sătul și flămînd, să fiu în belșug și să fiu în lipsă. 13. Pot totul în Hristos, care mă întărește. 14. Dar bine ați făcut că ați luat parte la strîmtorarea mea. 15. Știți voi înșivă, Filipenilor, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85090_a_85877]
-
aburilor de mir și de tămîie, înconjurată de toate miresmele negustorilor de mir? 7. Iată, este patașca lui Solomon, cu șaizeci de viteji, de jur împrejur, cei mai viteji din Israel. 8. Toți sunt înarmați cu săbii, și toți sunt deprinși la luptă, fiecare cu sabia la coapsă, ca să n-aibă nimic de temut în timpul nopții. 9. Împăratul Solomon și-a făcut această patașcă din lemn din Liban. 10. Stîlpii i-a făcut de argint, rezemătoarea de aur, scaunul de purpură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
pe care o am, după satul natal, după casa părintească și familia în care mi-am petrecut copilăria, după tovarășii de joacă și de năzbâtii, împreună cu care mi-am însușit alfabetul vieții, după școala friguroasă și sărăcăcioasă în care am deprins buchea cărții, și care a constituit pentru mine rampa de lansare spre învățătura înaltă, după câmpurile pe care pășteam animalele sau participam alături de ceilalți membri ai familiei la muncile agricole, după aerul pe care îl respiram în lărgimea Iticașului, a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
unor rezultate bune și foarte bune pe termen lung. Curățenia corporală, îmbrăcămintea îngrijită, aspectul frumos al cărților și caietelor au fost lucruri care ne-au preocupat în permanență pe toată durata școlarității. Ne-am convins că acei copii care sunt deprinși de la vârstă fragedă să presteze mici treburi gospodărești ce solicită efort fizic, îndemânare, disponibilitate psihică, atenție și voință, se dedică și învățăturii cu interes, dragoste și stăruință, devenind elevi buni și foarte buni. Micile sarcini pe care le primesc preșcolarii
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
sfârșitul procesului; ea este însuși procesul, căci omul nu este un obiect al educației, ci subiectul. În învățarea-proces, subiectul nu se vrea o sumă de obiecte, o însușire, posesie de exteriorități, ci o asumare a valorilor ființiale pentru el; astfel deprinde valorile, virtuțile, se deprinde pe el însuși, forma sa lăuntrică și, totodată, proiectivă în orizont nelimitat, în conformare, relație rezonantă și rezonabilă cu „ceilalți”. Cu natural talent (Kant), conform principiului măsurii în toate pe care și l-a ales/asumat
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
însuși procesul, căci omul nu este un obiect al educației, ci subiectul. În învățarea-proces, subiectul nu se vrea o sumă de obiecte, o însușire, posesie de exteriorități, ci o asumare a valorilor ființiale pentru el; astfel deprinde valorile, virtuțile, se deprinde pe el însuși, forma sa lăuntrică și, totodată, proiectivă în orizont nelimitat, în conformare, relație rezonantă și rezonabilă cu „ceilalți”. Cu natural talent (Kant), conform principiului măsurii în toate pe care și l-a ales/asumat drept vector al vieții
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
va termina totul. Philips îi găsește pe cei care l-au invitat și printre prea multe mâini strânse și băuturi, „Philips și Flanagan“ se trezesc față în față cu ceilalți. Din fericire, regulile jocului de biliard sunt relativ ușor de deprins, iar ritmul jocului la concursurile săptămânale de la Majestic, este foarte lent. Curând, se mișcă aproape ușor în jurul mesei verzi, capitonate cu catifea verde, ascultând cum englezii râd și-și povestesc despre afacerile pe care le-au încheiat, despre cum i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
moduri de a face nuanțele să intre în dialog unele cu altele. Zi de zi, desco peream raiul crea ției. Mai târziu mi-am luat examenele la Roma. — Dar de unde știai cum să faci? Poate că în altă viață am deprins tot meșteșugul picturii... — Cu ce ai început, cu desenul sau cu acuarela? — Mai întâi am desenat în tuș și am pictat în guașă, la mine în odaie. Făceam și portrete. Visam să am un șeva let, să pot lucra în
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
spate. Împărăteasa își purta părul cu o margine subțire neagră prinsă în vârful capului, pe care erau etalate podoabe. Bunicii din partea mamei au fost crescuți în religia ch’an - sau zen -, o combinație de budism și taoism. Mama a fost deprinsă cu conceptul ch’an de fericire, care presupune să găsești mulțumire în lucrurile mărunte. Eu am fost învățată să apreciez aerul curat al dimineții, culoarea frunzelor care ruginesc toamna și atingerea plăcută a apei când îmi înmuiam mâinile în lighean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
să-mi păstrez un chip vesel, dar în ochi mi se strâng lacrimi. Manfoos mă imploră să le spun ce mă supără. — Îmi este greu să mă ridic atunci când mama mea este în genunchi, zic eu. — Orhideea, trebuie să te deprinzi cu eticheta, zice mama. Acum ești doamna Yehonala. Mama ta e onorată să se considere servitoarea ta. — E vremea pentru baia Majestății Voastre, zice una dintre manfoos. — Îmi permiteți să mă ridic acum, doamnă Yehonala? mă întreabă mama. — Ridică-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
bărbat. Într-adevăr, dacă înfățișarea ar fi etalonul, femeile l-ar considera pe An-te-hai mai atrăgător decât pe Yung Lu. Eunucul meu are fruntea bombată, un maxilar perfect și ochi mari și strălucitori, ceea ce e neobișnuit pentru un manciurian. Foarte deprins cu manierele de la Curte, merge întotdeauna cu grație. Împlinind douăzeci și patru de ani săptămâna trecută, An-te-hai este acum cu mine de mai mult de opt ani. Spre deosebire de mulți eunuci a căror voce sună precum cea a unor femei bătrâne, el vorbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
el, a satului a cărui țărână o spurcați voi astăzi cu neghioaba călcătură s-a dus, Într-un Început călduț de toamnă, la Târgul care, Între timp, devenise un fel de buric al lumii. Cu el Îl luase, ca să-l deprindă cu meșteșugul negoțului și al tocmelii, și pe unul dintre mulții săi fii. Nu ne batem acuma capul să aflăm dacă duceau la vânzare grâne, piei, oale ori cine știe ce altceva. Deși, se cuvine menționat, ceramica pictată cu artă desăvârșită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cutremurat. Doar preotul scoțându‐și pana în tăcere Înregistrează anul de‐osândă și durere. Să‐ și rostuiască prin sudoarea frunții pâinea, Din răsărit apus să stăpânească lumea. A plâns și a căzut pe jos, de zeci de ori, Pân ′ a deprins ca să se cațere de nori. și țărnă din pământul reavăn a mâncat Pân ′ dreptul de‐a trăi pe lume‐a câștigat. școala, i‐a fost pădurea și boabele de grâu; Cântarea după păsări și apa din pârâu. Ea se ruga
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ruga la soare, la ploaie, ca la zei, Iar vaca, boii, caii i se părea că‐s zmei. Ca dascăli i‐ au fost vântul și cerul, și pământul Ea nu știa să scrie, dar avea sfânt cuvântul Ce l‐a deprins la școala atotcuprinzătoare, Hrănind lumea cu lacrimi, cu lapte și sudoare. De zestre a primit o sapă, o furcă, o coasă și se lupta cu viața și soarta‐i nemiloasă Tot răscolind pământul să‐i afle taina lui, Storcând mereu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
așează-te puțin pe scăunelul meu de campanie. — Am înțeles. — Privește Castelul Miki. Stelele nu strălucesc, în castel nu arde nici o lampă, așa că probabil nu vezi nimic. Dar castelul se va contura vag din golul acela, pe măsură ce ochii ți se deprind cu întunericul. Pentru asta m-ai chemat, tată? — Da, răspunse Kanbei, cedându-i fiului său scaunul de campanie. În ultimele două-trei zile, am privit castelul și am senzația că înăuntru au loc mișcări. N-am mai văzut nici un fir de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
viitorul An Nou și cei care vor urma. Spre surprinderea funcționarului, Nobunaga clătină din cap cu răceală, spunând: N-am s-o mai fac. Ar fi o greșeală ca omul care guvernează țara să-i lase pe săraci să se deprindă cu mila. * * * Trecuse jumătate din Luna Întâi. După ce podoabele de Anul Nou fuseseră luate de pe ușile caselor, cetățenii din Azuchi realizară că se întâmpla ceva - în port erau încărcate și ridicau ancora zilnic neobișnuit de multe corăbii. Corăbiile, fără excepție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nici sănătos nu este, răspunse Soshitsu. Mâncărurile din țările barbare sunt savuroase și grele, câtă vreme alimentele noastre japoneze au un gust mai searbăd. Aceste prăjituri sunt mult mai dulci decât turtele noastre cu orez sau cu prune uscate. Odată ce deprindeți gustul zahărului, nu vă veți mai mulțumi cu propriile noastre dulciuri. În Kyushu s-a important deja mult zahăr din acesta? — Nu prea mult. Cu o rată la schimb de o măsură de zahăr pe o măsură de aur, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pentru propria voastră sănătate. De asemenea, când vă aflați în adâncul munților și plănuiți să rezistați mult timp fără provizii, s-ar putea să trebuiască să roadeți orice - rădăcini sau frunze - numai ca să vă umpleți stomacul. Mestecatul pe îndelete se deprinde zilnic și, dacă nu vă faceți un obicei din asta, n-o veți putea face de bună voie, când va sosi momentul. Și, ridicându-se, dintr-o dată, de pe scăunelul de campanie, le făcu semn cu mâna: — Haideți. Să urcăm pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]